Deputata Raluca Turcan, unul dintre inițiatorii proiectului de modificare a Legii învățământului preuniversitar care prevede interzicerea telefoanelor în pauze și consiliere psihologică obligatorie pentru elevi, a declarat, într-o postare pe Facebook, că obiectivele inițiativei vizează „siguranța copiilor, sănătatea lor emoțională și readucerea echilibrului în școală”.
- Proiectul propune următoarele modificări: consilierea psihologică a elevilor să devină obligatorie, interzicerea telefoanelor mobile „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”, obligativitatea depozitării dispozitivelor electronice „în spații special amenajate”, extinderea monitorizării audio-video în școli, obligația părinților de a sesiza orice faptă de violență produsă în incinta școlii. Vezi mai multe detalii mai jos în articol.
„După numeroase consultări cu psihologi, profesori, specialiști în educație și sănătate mintală, am inițiat și depus o nouă propunere legislativă care urmărește să transforme școala într-un spațiu mai sigur, mai echilibrat și mai adaptat realităților actuale”, se arată în postarea deputatei.
„Această inițiativă legislativă este despre siguranța copiilor, despre sănătatea lor emoțională și despre readucerea echilibrului în școală”, a subliniat Raluca Turcan.
Aceasta a explicat că nu e suficient ca utilizarea telefoanelor să fie interzisă în pauze, ci este nevoie de „mai mult sport, activități de grup, lectură, socializare reală și profesori pregătiți pentru reglare emoțională”.
Redăm postarea integrală a Ralucăi Turcan, unul dintre inițiatorii proiectul de modificare a Legii învățământului preuniversitar
Violența din școli nu mai poate fi tratată ca o simplă problemă de disciplină. În spatele conflictelor, agresivității și lipsei de atenție există o criză tot mai gravă de sănătate emoțională în rândul copiilor și adolescenților.
După numeroase consultări cu psihologi, profesori, specialiști în educație și sănătate mintală, am inițiat și depus o nouă propunere legislativă care urmărește să transforme școala într-un spațiu mai sigur, mai echilibrat și mai adaptat realităților actuale.
Datele sunt alarmante: România ocupă primul loc din 40 de state într-un studiu al OMS privind utilizarea problematică a rețelelor sociale la adolescenți, iar peste 22% dintre copiii români între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic atunci când nu au acces la telefon.
Specialiștii ne-au explicat foarte clar: dependența de telefon și social media afectează atenția, autocontrolul, toleranța la frustrare și capacitatea de relaționare. În multe școli, profesorii ajung să petreacă mai mult timp gestionând conflicte și emoții decât predând.
De aceea, această lege nu înseamnă doar interzicerea telefoanelor în școli.
Propunem un pachet mai amplu de măsuri:
- limitarea accesului la telefoane inclusiv în pauze;
- monitorizare audio-video acolo unde specialiștii consideră necesar;
- consiliere psihologică pentru elevii cu probleme emoționale sau comportamente de risc;
- implicarea mai puternică a părinților;
- reguli clare și aplicate unitar în toate școlile.
Specialiștii consideră că accesul la telefon trebuie limitat și în timpul pauzelor, deoarece altfel elevii rămân într-un ciclu continuu de stimulare digitală, fără timp real pentru reglare emoțională, socializare directă și reconectare la procesul de învățare.
În același timp, știm că simpla interdicție nu este suficientă. Soluția reală înseamnă reconstruirea relațiilor dintre copii, familie și școală: mai mult sport, activități de grup, lectură, socializare reală și profesori pregătiți pentru reglare emoțională.
Această inițiativă legislativă este despre siguranța copiilor, despre sănătatea lor emoțională și despre readucerea echilibrului în școală.
Interzicerea telefoanelor mobile în timpul programului școlar
Modificarea despre interzicerea telefoanelor mobile vizează articolul 106 din Legea învățământului preuniversitar
„Utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicații electronice de către un elev este interzisă pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal, inclusiv în timpul activităților educaționale care se desfășoară în afara unităților de învățământ, cu excepția utilizării acestora în scop educativ sau în spațiile autorizate explicit de regulamentul intern al unității de învățământ.”
Proiectul introduce și obligativitatea depozitării dispozitivelor electronice, „în spații special amenajate, pe toată perioada prezenței în unitatea de învățământ.”
Sunt prevăzute două excepții: folosirea dispozitivelor în scop educativ sau utilizarea acestora în spațiile autorizate explicit prin regulamentul intern al școlii.
Nerespectarea regulilor poate duce la confiscarea temporară a dispozitivelor:
„Nerespectarea prevederilor alin. (4) poate duce la preluarea echipamentului de către personalul unității de învățământ în vederea predării, după caz, către părinți/tutori legali ai beneficiarilor primari minori sau elevi conform regulamentului intern al unității de învățământ.”
- rul școlar, după caz, asupra oricărei fapte de violență produse în incinta unității de învățământ”, conform documentului.
Consilierea psihologică, introdusă în contractul educațional
Proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.
Prevederile din proiect:
„Contractul încheiat între părinți/reprezentantul legal/elevul major și unitatea de învățământ conține obligatoriu clauzele din contractul educațional, precum și consimțământul expres al beneficiarilor secundari sau al elevului major privind:
a) participarea antepreșcolarului, preșcolarului sau a elevului la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică, după caz.”
Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară:
„Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev.”
Școlile, obligate să includă proceduri pentru consilierea psihologică
Inițiativa legislativă modifică și articolul 65 din lege, care reglementează regulamentele interne ale unităților de învățământ.
Astfel, regulamentul de ordine interioară al școlii ar trebui să prevadă „în mod obligatoriu”:
„procedura privind participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică”.
Aceeași secțiune introduce și obligații privind sesizarea comportamentelor de risc și a cazurilor de violență.
Regulamentul intern va trebui să conțină inclusiv:
- „procedura de sesizare a suspiciunilor și faptelor de violență;
- metoda de sesizare confidențială a suspiciunilor și cazurilor de violență;
- procedura de sesizare preventivă a părinților/reprezentantului legal asupra comportamentelor cu risc manifestat de elev”, conform proiectului.
Informații de context despre consilierii școlari
O cauza a deficitului de consilieri școlari a fost semnalată în septembrie 2025 de fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David: în ciuda numărului mare de posturi scoase la concurs, foarte puține au fost ocupate: „Tot stăm prost la numărul de consilieri școlari. Am avut foarte multe posturi scoase la concurs, în zona de consiliere și profesori de sprijin pentru copiii cu CES și consilieri școlari pe latură de psihologie. N-au fost posturi ocupate.”
- Ce face un consilier școlar? Atribuțiile din regulamentul CJRAE/CMBRAE: În situații de criză sau risc, consilierul școlar poate interveni fără acordul de părintelui
Două analize naționale, publicate în 2024 și 2025, arată că elevii nu folosesc serviciile de consiliere: doar 17% au apelat la consilier în ultimul an, iar principalele bariere sunt lipsa de încredere, vizibilitatea redusă a consilierului, prezent adesea doar 1-2 zile în școală și teama de stigmatizare sau de a implica familia.
Elevii de gimnaziu nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță, însă doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar în ultimul an, deși 91% declară că știu că acesta există în școală, conform unui raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, publicat de Ministerul Educației în septembrie 2025.
Consilierii școlari din liceele din România nu fac față volumului de muncă, iar elevii au nevoie tot mai mare de sprijin emoțional
Consilierii școlari din liceele din România sunt supraîncărcați, insuficient integrați în viața școlii și confruntați cu cerințe mult peste capacitatea lor reală de intervenție, conform cercetării „Analiza serviciilor de consiliere la liceu. Provocări și direcții de îmbunătățire”, publicată de Institutul de Științe ale Educației pe 31 decembrie 2024. Studiul face parte dintr-o cercetare națională cu privire la implicarea școlară și calitatea vieții liceenilor și confirmă probleme structurale documentate și în alte rapoarte recente privind sănătatea mintală a elevilor.
Vezi aici subiectele și baremele de la Titularizare 2025 pentru consilierii școlari. Candidații la consiliere psihopedagogică au avut de redactat, printre altele, o prezentare de trei pagini despre necesitatea consilierii psihopedagogice la elevi pentru o dezvoltare armonioasă a personalității lor.
