RAPORT România, singura țară din Europa în care peste un sfert din școli nu asigură o igienă de bază pentru elevi / În lume, 802 milioane de copii nu au la școală condiții minime de igienă

13.155 de vizualizări
Foto: colaj EduPedu.ro / Sursa: UNICEF
Școlile joacă un rol critic în promovarea unor obiceiuri și comportamente sănătoase, însă în 2021 multora dintre acestea le lipseau facilități sanitare de bază, reiese dintr-un raport recent al UNICEF și al Organizației Mondiale a Sănătății. În raport, România apare ca fiind singura țară din Europa în care 28% dintre școli nu asigură o igienă de bază pentru elevi.
  • EduPedu.ro a analizat documentul și graficele prin care sunt prezentate situațiile țărilor din lume din trei perspective: accesul la apă potabilă, dezvoltarea rețelei de apă și canalizare, alături de nivelul de igienă / curățenie de la toaletele școlilor.

“În ciuda unei scăderi constante a proporției de școli care nu dispun de servicii de bază de apă, canalizare și igienă – WASH (în engleză, de la Basic Water, Sanitation and Hygiene), încă persistă inegalități profunde între țări și în interiorul acestora”, au declarat oficiali de la UNICEF și OMS la lansarea raportului pe 23 iunie. Programul de la baza raportului este JMP, adică Joint Monitoring Programme, un rezultat al colaborării celor două instituții internaționale.

În ceea ce privește apa potabilă, la nivel mondial 29% dintre școli nu dispun încă de servicii de bază de apă potabilă, ceea ce afectează 546 de milioane de elevi. Mai mult, sunt afectate și alte 288 de milioane de elevi a căror școală nu avea în 2021 niciun serviciu de apă, adică nici măcar pe cel de bază.

În ceea ce privește rețeaua de canalizare, 28% dintre școli nu dispun încă de servicii de bază de canalizare, ceea ce afectează 539 de milioane de elevi. Sunt afectate și alte 240 de milioane de elevi a căror școală nu avea încă niciun serviciu de salubritate, mai reiese din document.

În ceea ce privește nivelul și serviciile de asigurare a curățeniei la toalete, 42% dintre școli nu dispun încă de servicii de bază de igienă, iar acest lucru afectează 802 milioane de elevi. Sunt afectate și 480 de milioane de elevi a căror școală nu avea încă vreun serviciu de igienă.

Care sunt cifrele pentru România

Țara noastră a fost analizată în raport, iar media celor trei perspective de analiză este de 72% – adică 72% din școli dispun de apă potabilă, au canalizare și acces la menținerea igienei și curățeniei.

Pe capitolul apă potabilă, acoperirea națională este de 72%. Se menționează că 67% din grădinițe au apă potabilă, iar apoi sunt analizate nivelurile pe două cicluri – primar și secundar, unde situația arată 64%, respectiv 85% școli cu acces la apă potabilă.

Pe capitolul canalizare, acoperirea națională este aceeași, iar pe cicluri – grădiniță, primar, secundar, sunt mici variații față de procentele de la apă potabilă: 64%, 64%, respectiv 87%. Pe capitolul igienă și menținerea toaletelor, pentru școlile din România, datele sunt aceleași ca mai sus.

Foto: captură – data.unicef.org

Pentru comparație, graficele din raport susțin că Republica Moldova are 92 la sută apă potabilă și 100% acces la menținerea igiene la toalete în școli.

Cel mai recent document oficial în care sunt abordate aceste probleme este raportul România Educată. În raportul final România Educată, publicat pe 14 iulie 2021, scrie că „’Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023′ identifică aproximativ 4.200 de școli din România (însumând peste 155.486 de elevi) care nu au grupuri sanitare în incinta școlii, jumătate dintre acestea fiind amplasate în curte lipsite de apă curentă și canalizare”.

Amintim că, pe 11 mai anul acesta, EduPedu.ro a scris despre cele 126 de unități de învățământ preuniversitar de stat, în care învață peste 18.340 de elevi, care sunt pe lista aprobată de Guvern pentru primirea de fonduri ca să construiască toalete, în locul latrinelor existente. Ministrul Educației a anunțat că dacă acești bani alocați acum vor fi investiți, conform planului, ar mai rămâne 199 de structuri cu latrine, dar pentru care în mare parte dintre ele, s-a luat deja decizia desființării, nemaiavând elevi suficienți. (Mai multe detalii și cronologie, aici)

Pe mai multe din componentele analizate, în raport nu există date din România, cu toate că România este catalogată în raport zona țărilor cu venituri medii mari. Astfel că, din această categorie, țara noastră este asemănată cu Libia, Irak, Malaezia, Tuvalu și Samoa (Oceania), Paraguay (America de Sud).

Situația în lume

O treime dintre copiii care nu beneficiază de servicii de bază în școala lor trăiesc în țările cel mai puțin dezvoltate, iar peste jumătate trăiesc în medii cu precădere defavorizate. Africa Subsahariană și Oceania sunt singurele două regiuni de pe glob în care acoperirea cu servicii de igienă și de salubritate de bază în școli rămâne sub 50%. Mai mult, Africa Subsahariană este singura regiune în care acoperirea cu servicii de bază de apă potabilă în școli rămâne sub 50%.

Foto: UNICEF / Fete în Somalia la spălat de mâini, februarie 2022

O altă remarcă este următoarea, referitoare la cât de rapid ar trebui să se înregistreze progrese față de momentul actual pentru realizarea unor acoperiri universale: Realizarea unei acoperiri universale în școli la nivel mondial până în 2030 necesită o creștere de 14 ori a ratelor actuale de progres în ceea ce privește apa potabilă de bază, o creștere de trei ori a ratelor de progres în ceea ce privește serviciile de igienă de bază și o creștere de cinci ori a ratelor de progres în ceea ce privește serviciile de igienă de bază, se arată în prezentarea raportului.

Foto: UNICEF / Copii în Jakarta, Indonezia, 2021

În țările cel mai puțin dezvoltate și în mediile cu precădere defavorizate, realizarea unei acoperiri universale a serviciilor de igienă de bază în școli până în 2030 ar necesita o creștere de peste 100 de ori și, respectiv, de 50 de ori a ratelor actuale de progres.

Foto: UNICEF / Copil la toalete renovate în Columbia, 2021
Accesul la igienă pentru elevii cu dizabilități

“Furnizarea de servicii WASH accesibile persoanelor cu handicap în școli este esențială pentru a realiza o învățare incluzivă pentru toți copiii. Cu toate acestea, doar un număr limitat de țări raportează cu privire la acest indicator, definițiile naționale variază, iar mult mai puține țări furnizează servicii WASH accesibile persoanelor cu handicap”, potrivit sursei citate.

Foto: UNICEF / Copii de la școală specială în Libreville, Gabon, 2021

În jumătate din țările cu date disponibile, mai puțin de un sfert dintre școli aveau toalete accesibile persoanelor cu handicap. De exemplu, în Yemen, 8 din 10 școli aveau toalete, dar numai 1 din 50 de școli avea toalete accesibile persoanelor cu handicap.

În majoritatea țărilor cu date disponibile, era mai probabil ca școlile să aibă infrastructură și materiale adaptate – cum ar fi rampe, tehnologie de asistență, materiale de învățare – decât toalete accesibile persoanelor cu dizabilități. De exemplu, în El Salvador, 2 din 5 școli au infrastructură și materiale adaptate, dar doar 1 din 20 au toalete accesibile persoanelor cu handicap.

Foto: UNICEF / Copiii din Republica Democrată Congo, la spălat de mâini pentru prevenirea răspândirii de Ebola
DOCUMENT Raportul, în limba engleză, mai jos:

O bază de date cu documente Excel poate fi accesată pe data.unicef.org, unde sunt prezentate situațiile țărilor analizate.

Un suport vizual cu grafice interactive poate fi accesat pe data.unicef.org, realizat pe baza datelor colectate și prezentate în raport.


6 comments
  1. Încă sunt probleme, dar ce folos să ai toate condițiile și să n-ai elevi? Înainte de aceste vremuri “democrate”, sigur, condițiile nu erau sută la sută optime, dar se învăța carte și numărul elevilor era mare. Abandonul școlar, ca și inexistent, iar absolvenții erau bine pregătiți.
    Totuși, remarc că și acest raport este parțial mincinos și tendențios când vine vorba de România. Cum să fim singura țară din Europa? Școli cu wc-uri în curte găsești câte vrei în Albania, Macedonia, Bosnia, Ucraina și nu numai. Le-am văzut personal în deplasările din ultimii ani. Sigur, în Occident nu mai este cazul de mulți ani, dar în rest…

    1. Se vânează note. Asta e diferit de a învăța carte. 80% din ce se învață în școală se uită imediat ce se încheie examenele.
      Credeți că cineva de pe stradă poate încropi pe loc un comentariu literar decent? E și normal, din moment ce l-a primit de la meditator și l-a recitat pe de rost pentru notă.
      Școala românească se bazează pe tocit, nu pe învățat.

  2. Trist! E greu să înveți cu toaletă în curte, dar să nu ne imaginăm că sistemul se va îmbunătăți brusc dacă vom avea toalete peste tot. Buba e în interiorul sistemului, nu în afară. Sigur că e mai comod să credem că problema e externă decât să acceptăm că avem un sistem vechi și greoi, în care înveți tone de comentarii literare cu cartea la piept sau îngurgitezi mecanic materie pe care n-o vei folosi niciodată. E greu de acceptat că Finlanda reușește să facă mai mult cu jumătate din materia noastră, de unde și butada “înveți mai mult dacă înveți mai puțin”. Adică – zice pedagogul finlandez – dai creierului răgazul să proceseze informația.
    La noi e ca la curse: hop, în bancă, hop la meditații, hop la teme, hop la culcare! Procesare ioc! Turnat cu betoniera și ce s-o prinde vom vedea!

    1. Sistemul finlandez este foarte prost in realitate. Chiar specialistii din domeniul educatiei din Finlanda recunosc asta. Daca vrem sa avem din nou un sistem de educatie performant, trebuie sa revenim la disciplina si la organizarea de pe vremuri. Avem nevoie de profesori bine pregatiti si bine platiti si elevi care sa realizeze importanta scolii. Avem nevoie disperata de scoli profesionale, de o triere a elevilor. De unde am ajuns noi la concluzie ca toata lumea trebuie sa mearga la liceu? Toata lumea iubeste sa invete , sa acumuleze cunostinte, sa isi dedice toata viata studiului? Nu, bineinteles ca nu. Cu toate acestea, toata lumea vrea la liceu ca ne vorbesc vecinii de rau daca ne trimitem copilul sa invete o meserie ce il va ajuta in viitor , in loc sa il fortam sa se duca la un liceu slab de unde va iesi cu acelasi bagaj de cunostinte cu care a intrat la liceu. Solutia nu e sistemul finlandez. Acela nu este un model. Sistemul acela nu creeaza oameni inteligenti si ambitiosi, ci creeaza cetateni slabi care stiu doar sa munceasca si sa asculte ordine. In ciuda ideilor promovate in zilele acestea, invatamantul romanesc nu promoveaza incompetenta. Dovada este faptul ca romanii au mare succes in strainatate in afaceri, iar elevii si studentii romani sunt intotdeauna printre cei mai buni din scolile in care ajung. Daca tot insistam mereu sa ne comparam cu alte tari, haideti macar sa ne comparam cu tari care au cetateni educati si cu un viitor in fata, precum China sau Estonia.

      1. De acord cu dumneavoastră! Dorim cu ardoare să învățăm doar ce vrem noi și doar în ritmul nostru. Ferească sfântul să facem vreun efort! În timpul ăsta Japonia, Singapore, China, Estonia muncesc pe brânci și domină lumea educației. Ca urmare, o domină sau o vor domina și economic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Regulile pentru stabilirea curriculumului la decizia școlii rămân neschimbate pentru școlar 2023-2024, deși fostul ministrul al Educației anunța că de anul viitor va crește procentul CDȘ în planurile-cadru la 30% – document

Școlile au început deja pe procedura veche să își aleagă opționalele în cadrul curriculumului la decizia școlii, pentru anul școlar viitor, potrivit unui document publicat de Inspectoratul Școlar București. Procedura…
Vezi articolul