Rectorul Universității de Vest, Marilen Pirtea, „observă” în 2026: Nevoia de dezvoltare a gândirii critice „presupune o mutare de accent în pedagogie, de la acumularea de conținut la aplicarea și integrarea cunoașterii în situații reale”

102 vizualizări
Marilen Pirtea / Foto: Arhivă personală
Marilen Pirtea / Foto: Arhivă personală
„Dezvoltarea gândirii critice și a capacității de rezolvare a problemelor complexe” este un pilon al modului în care universitățile trebuie să se „redefinească profund” în fața noilor tehnologii, apreciază rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, într-un comentariu transmis miercuri presei de instituția de învățământ superior. „Aceasta presupune o mutare de accent în pedagogie: de la acumularea de conținut la aplicarea și integrarea cunoașterii în situații reale”, observă el în comunicat, în care scrie că „universitățile sunt chemate să construiască un profil al absolventului mult mai complex și mai adaptabil”.

Rectorul UVT – care s-a remarcat în ultimele luni printr-un val de opinii pe diverse teme, transmise prin comunicate de presă – constată cu această ocazie, citând un „QS’s Global Employer Survey”: „Universitățile din întreaga lume se află într-un moment de redefinire profundă. Dacă în trecut misiunea lor era clară, fiind aceea de transmitere a cunoștințelor de specialitate și formare a specialiștilor într-un domeniu bine delimitat, astăzi întrebarea centrală devine alta: ce fel de competențe trebuie să aibă un absolvent pentru a rămâne relevant într-o economie dominată de tehnologie, incertitudine și transformări accelerate?” 

  • Sursa citată – „QS’s Global Employer Survey” – este un instrument de colectare a datelor folosit de compania de consultanță QS în realizarea rankingurilor internaționale pe care aceasta le realizează, instrument ce conține chestionare de completat și ghiduri de completare, nefiind un raport în sine.

La întrebarea pe care o ridică, Marilen Pirtea răspunde semnalând că există mai mulți piloni pentru procesul de redefinire a activității universitare. Pintre acești piloni – elemente pe care companiile le solicită de ani de zile de la absolvenții de facultate, universitățile le discută de mult timp, iar organizații internaționale precum OCDE le semnalează cu insistență:

  • „Primul pilon identificat este dezvoltarea gândirii critice și a capacității de rezolvare a problemelor complexe. Într-o lume în care informația este abundentă și ușor accesibilă, diferența nu o mai face memorarea datelor, ci capacitatea de a interpreta informațiile, a evalua și integra date diverse. Angajatorii caută absolvenți care pot formula întrebări relevante, care pot gestiona ambiguitatea și pot lua decizii informate în contexte dinamice. Aceasta presupune o mutare de accent în pedagogie: de la acumularea de conținut la aplicarea și integrarea cunoașterii în situații reale”.
  • „Un al doilea element esențial este dimensiunea interpersonală. Munca este tot mai colaborativă, distribuită global și interculturală. Abilitățile de comunicare, empatie, colaborare și leadership devin competențe la fel de importante ca și expertiza tehnică. În acest sens, universitățile sunt încurajate să creeze contexte de învățare care dezvoltă lucrul în echipă, dialogul intercultural și capacitatea de a negocia perspective diferite. Absolventul viitorului nu va lucra izolat, ci în ecosisteme complexe de colaborare”.
  • „Deși nu toți studenții vor deveni specialiști IT, alfabetizarea digitală este considerată fundamentală pentru fiecare student. Înțelegerea modului în care funcționează datele, platformele digitale și tehnologiile emergente – inclusiv AI – devine o competență de bază. Nu este vorba doar despre utilizarea tehnologiei, ci despre înțelegerea implicațiilor ei în diferite domenii: cum influențează procesele decizionale, etica, securitatea informației și relațiile de muncă”.

Marilen Pirtea semnalează drept „concluzie a analizei datelor din QS’s Global Employer Survey” faptul că „absolvenții nu mai trebuie pregătiți pentru un singur job, ci pentru tranziții succesive de carieră. Adaptabilitatea, capacitatea de a învăța continuu și de a se recalifica devin esențiale pe piața forței de muncă din viitorul apropiat. Într-o economie în care competențele devin rapid perisabile, universitățile trebuie să cultive o mentalitate de învățare pe tot parcursul vieții („lifelong learning”). Educația nu se mai încheie la absolvirea unei universități, ci devine un proces continuu ce se desăvârșește pe tot parcursul vieții”.

„În paralel, crește importanța competențelor etice pentru absolvenții universităților. Pe măsură ce tehnologia capătă un rol central în societate, absolvenții universităților trebuie să înțeleagă implicațiile morale ale deciziilor lor. De la utilizarea datelor la sustenabilitate și impact social, formarea profesională nu poate fi separată de responsabilitatea civică”, mai constată rectorul UVT – comentariul lui, integral aici.


1 comment
  1. În teorie așa este, așa a fost, așa va fi! Dar sunt vorbe…
    Ce nu spune d-l Pirtea este cum trebuie făcut, deoarece profesorii universităților nu au această experiență practică, iar cursul merge spre latura teoretică și generală. Resursa umană din universități nu a luat contact cu marea tehnologie din economie, nu au lucrat pe domeniul respectiv. În această situație sunt peste 95%, din facultate direct asistent, lector etc. Acest fenomen s-a produs după 1989, acum unii au trecut din grad în grad și acum sunt profesori plini.
    Nu văd cum s-ar putea schimba ceva!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Premierul Cîțu justifică eliminarea transportului gratuit pentru studenți: „Nu există nimic gratuit pe lumea asta”. Legea 96/2006 prevede că parlamentarii au transportul gratuit și nelimitat pe toate categoriile de trenuri

„Nu există nimic gratuit pe lumea asta”, a declarat premierul Florin Cîțu joi seara, în încercarea de a explica motivele eliminării gratuității pentru studenți la călătoriile cu trenul, la clasa…
Vezi articolul

Institutele Confucius din Marea Britanie, acuzate că fac jocurile regimului comunist de la Beijing, așteaptă să-și afle soarta. Studiu de caz despre impactul jocurilor politice asupra mediului academic – University World News

Situația Institutelor Confucius, organisme controlate de China și instalate în instituții de învățământ superior în multe state, inclusiv România, face obiectul unei ample analize a relației între structurile de putere…
Vezi articolul

Dragoș Iliescu: Digitalul – atunci când vine în plus față de educația față în față – crește cam cu 20-25% efectul / E o corelație masivă între numărul de ore petrecut de părinte cu copilul și performanța elevului

Digitalul, atunci când vine peste educația față în față, crește cam cu 20-25% efectul învățării, a declarat Dragoș Iliescu. Profesor la Universitatea din București și colaborator OECD la crearea testelor…
Vezi articolul