Revenirea la forma inițială a Legii Educației, până în aprilie, pentru alegerea directorilor de școli, anunțată ca propunere de senatorul Ștefan Pălărie

15.277 de vizualizări
Stefan Palarie / Foto: Facebook.com
Senatorul Ștefan Pălărie anunță revenirea la forma inițială a Legii educației până în luna aprilie a acestui an, pentru alegerea directorilor de școli, potrivit unui articol de opinie primit de Edupedu.ro. Planul propus de senatorul USR-PLUS, membru al comisiei de învățământ din camera superioară a Parlamentului, arată că se va urmări ca „în textul Legii educației să fie cuprinse elemente din metodologia de organizare a concursului de director și elemente caracteristice unei profesionalizări reale a managementului școlar prin programe de formare inițială, formare continuă și mentorat pentru actualii și viitorii directori”.
  • Măsurile de profesonalizare a managementului școlilor vor fi dezbătute și joi, 11 martie 2021, de la ora 14:00, în conferința „Profesionalizarea managementului educațional”, transmisă LIVE de Senat.
  • Vedeți mai jos, în articol, ce prevedea Legea educației, în varianta ei inițială, legat de concursul pentru directorii și directorii adjuncți de școli.
Redăm articolul integral al senatorului Ștefan Pălărie trimis redacției Edupedu.ro:

„Am încheiat seria celor trei dezbateri ce au avut ca temă „Profesionalizarea și depolitizarea funcției de director școlar”.

Am optat pentru un format specific situației în care ne aflăm, format ce ne-a ajutat, însă, să aducem laolaltă actori importanți din zona educației. În aceste dezbateri am avut ocazia să ascultăm punctele de vedere, dar și propunerile partenerilor de dialog.

În prima dezbatere ne-au fost alături reprezentanți ai elevilor, părinților, asociațiilor comunale și municipale. În a doua dezbatere ne-am concentrat atenția asupra actorilor din sistemul de învățământ, profesori și directori, iar a treia a fost dedicată specialiștilor care au lucrat la elaborarea Legii Educației , dar și ONG-urilor din acest domeniu.

Câteva idei cheie desprinse din conversațiile purtate au fost:

Cadrul organizării concursului pentru directori este unul mai larg și necesită o abordare sistemică:

  1. Definirea viziunii sistemului școlar,
  2. Definirea competențelor profesorilor care au misiunea de a forma,
  3. Definirea compențelor pe care managerii trebuie să le aibă, pentru a administra coerent performanța scolară în toate sensurile ei.

În a doua dezbatere au fost descrise, în detaliu, cazurile din cel puțin trei școli, care, ca urmare a schimbărilor de la începutul anului, au avut activitatea perturbată. Din acest motiv, chiar dacă nu vom avea condiții prielnice de organizare a concursurilor, trebuie să ne asiguram că inclusiv soluțiile interimare au un standard cel puțin acceptabil de calitate și eficiență.

Pe plan intermediar, totuși, aflat între nevoia de reconstrucție din temelii și urgența zilei de mâine, devin evidente câteva aspecte critice:

  • Nevoia de pregătire a directorilor înainte și în timpul exercitării profesiei,
  • Încurajarea cât mai multor persoane competente să candideze pentru acest rol,
  • Înțelegerea faptului că performanța școlară înseamnă lucruri diferite în școli diferite (aici putem discuta despre echitate, incluziune școlară, performanțe olimpice),
  • Întotdeauna vor exista școli neatractive pentru care trebuie găsite soluții adiționale (consorții școlare etc.),
  • Există astăzi mai multe piedici în calea atragerii unor candidați valoroși pentru rolul de director (din perspectivă salarială, a numărului de zile de concediu, a responsabilității)
  • Corpul Național al Experților în Management Educațional a fost o inițiativă excelentă, pervertită ulterior prin modul de implementare. Este necesară o revizure temeinică a acestui corp!

Maniera în care prezentăm organizarea concursurilor poate profita de oportunitatea digitalizării, creării unei proceduri de evaluare parțială, prin intermediul unor teste calibrate însoțite de forme de interviu locale. Consiliile de administrație școlară trebuie să se ocupe pe viitor de organizarea acestor concursuri, dar și ele au nevoie de un proces de profesionalizare.

În data de 11 martie va avea loc o dezbatere în format fizic la sediul Senatului, la care vor fi invitați reprezentanți ai Parlamentului, Administrației Prezidențiale, dar și partenerii de dialog care au participat la dezbaterile anterioare. După finalizarea dezbaterilor, alături de colegii deputati și senatori USRPLUS, ne propunem să începem procesul de profesionalizare și depolitizare în trei etape, astfel:

1. Modificarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 – termen limită aprilie 2021

Revenirea la forma inițială a Legii Educației Naționale și eventuala modificare / completare a acesteia ca urmare a unor propuneri rezultate în urma unei dezbateri la care să contribuie reprezentanții Parlamentului, Guvernului, beneficiarilor educației și ai societății civile. Se va urmări oportunitatea ca în textul legii educației să fie cuprinse elemente din metodologia de organizare a concursului de director și elemente caracteristice unei profesionalizări reale a managementului școlar prin programe de formare inițială, formare continuă și mentorat pentru actualii și viitorii directori.

2. Elaborarea unei metodologii privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director-adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, în concordanță cu noile prevederi legale stabilite la punctul 1. – termen limită iunie 2021

În cadrul acestei etape, partenerii educaționali, membri ai societății civile împreună cu reprezentanții Guvernului vor stabili modul de organizare a concursului: criteriile de selecție, componența comisiilor de concurs, tipul și forma probelor de concurs la care vor participa aspiranții la funcția de director și director-adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar.

3.  Profesionalizarea funcției de director școlar – termen limită decembrie 2021

În cea de-a treia etapă, vom agrea criteriile de selecție a celor care doresc să acceadă în funcția de director și programul de formare inițială și continuă a acestora pentru admiterea în corpul de experți în management educațional, programul de formare inițială și continuă, precum și programul de mentorat pentru viitorii directori de școală. Scopul acestui demers este ca pe viitor indiferent de implicarea politicului în școală, directorul să fie ales dintr-un corp de experți profesionist și bine pregătit.

Suntem împreună pentru educație!”

Ce prevedea Legea educației despre funcția de director în forma ei inițială:

Art. 97. – (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În cazul unităţilor de învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul are
obligaţia cunoaşterii limbii respective. În cazul unităţilor de învăţământ cu secţii de predare în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaţiei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

(2) Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuţii:
a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ;
c) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ pe care o conduce;
d) propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
e) propune spre aprobare consiliului de administraţie proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
f) răspunde de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;
g) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, conform legii;
h) prezintă, anual, un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea sau în instituţia pe care o conduce. Raportul este prezentat în faţa comitetului de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
i) coordonează colectarea şi transmite inspectoratului şcolar datele statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia.
(3) Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi confesional, atribuţiile, modul de constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare a acestora, în concordanţă cu prevederile legale.
(4) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional exercită conducerea executivă, în strictă conformitate cu responsabilităţile şi atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia.

Art. 257. – (1) Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.
(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea de învăţământ, prin consiliul de administraţie.
(3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căreia se află unitatea de învăţământ.
(4) Directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.

Art. 258. – (1) Consiliul de administraţie stabileşte comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, respectiv director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului şcolar, precum şi un reprezentant al consiliului local, respectiv judeţean, în funcţie de unităţile aflate în subordine.
(2) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3) Consiliul de administraţie validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director, respectiv director adjunct şi emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director adjunct.
(4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul judeţean nu se pronunţă asupra contractului de management, acesta se consideră aprobat tacit.
(5) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie prin hotărârea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea unui audit de către Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti.
(6) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(7) În condiţiile vacantării funcţiei de director, până la organizarea unui nou concurs, conducerea interimară este preluată, prin hotărâre a consiliului de administraţie, de către directorul adjunct sau un cadru didactic membru în consiliul de administraţie, care devine automat şi ordonator de credite.”

Stefan Palarie / Foto: Facebook.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii
  1. tot politicienii vor decide directorul de școală. numai că se schimbă jupânii! dacă până acum cei din ISJ erau mai citiți, de acum toți tractoriștii și jenanții de primari își vor pune secretarele în funcție!

  2. sa te stergi undeva cu asemenea functie sa fii prea prost si tampit,idiot mort dupa functie sa te mai bagi la o asemenea functie esti injosit la maxim daca acum din profesori cu prestanta,personalitate ,adevarati intelectuali ,nu lingai pupincuristi ,s-a gasit invatatorii care au multi calitatile de mai sus si planteaza directori,si ce se unfla in pene dar sunt exact ce am spus ,vai de curul lor si sunt umiliti la maxim ,asa merita cine moare dupa functie

  3. Depolitizarea de ,,adversari i politici”

    Sa facem loc pt clientela noastră de partid.
    Repede, ca nu se cat rezistă șandramaua.
    Ciudată tagmă, cea a profesorilor.
    Mereu sunt luați de ,, deștepți” iar ei tac mâlc.

  4. Cu actuala salarizare credeți că vor mai fi doritori pentru funcția de director(la cheremul unui primar analfabet în cele mai multe cazuri)? De abia acum se face politizarea totală a învățământului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Campania de vaccinare antiHPV reîncepe în această lună: Ce trebuie să facă părinții fetelor cu vârste de peste 11 ani / Coordonatorul grupului de vaccinologie explică de ce este recomandată și vaccinarea băieților

Ministerul Sănătății reia, în această lună, campania gratuită de vaccinare antiHPV, care previne cancerul de col uterin, a fetelor cu vârste între 11 și 14 ani pentru care deja părinții…
Vezi articolul

Cum influențează educația părerile românilor despre epidemia Covid-19, vaccinare și starea de urgență – Concluziile ultimului studiu IRES, care spune că 4 din 5 români ar renunța la libertăți în schimbul siguranței, iar 1 din 3 nu s-ar vaccina

Patru din cinci români spun că ar renunța la drepturi și libertăți pentru a rămâne în siguranță într-o criză precum cea cauzată de Covid-19. O treime spun că nu s-ar…
Vezi articolul