Rezolvarea subiectelor de la Limba Română. Profesoara Ecaterina Stanca pentru Edupedu.ro: Nivelul este mediu spre dificil, punctul 7 de la subiectul de gramatică va face diferența între note

108.526 de vizualizări
Ecaterina Stanca / Foto: Facebook
Profesoara de Limba Română Ecaterina Stanca de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București a rezolvat pentru Edupedu.ro subiectele primite astăzi de elevi la proba de Limba Română de la Evaluarea Națională 2021. Profesoara a apreciat că nivelul subiectelor primite de elevi este mediu spre dificil, iar punctul 7, unde li s-a cerut să completeze spațiile libere cu forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză, va face diferența între note. Cele mai mari dificultăți le-ar putea avea copiii la scrierea cu un „i” sau cu doi „ii” la acest gen de exercițiu.
Mai jos, rezolvarea subiectelor:

Subiectul I A

1 – „după-amiază”, „duminică”, „vara”

2 – b. în a doua repriză a meciului

3 – b. 1 metru și 64 de centimetri

4 – a. că va fi certată de bunica

5 – „Stadionul se află la marginea orașului” – corect

„Romică a suferit un accident în timpul meciului anterior” – incorect

„În meciul în desfășurare, Gicoane a purtat celebrul său tricou negru” – incorect

„Familia își îndeamnă copilul să fie generos” – corect

„În clasa a IV-a, fetița îi face cadou prietenei sale păpușa cea mai frumoasă” – incorect

„Falsa generozitate înseamnă să le oferi altora ceea ce ție nu îți mai trebuie” – corect

6 – a. dialogat; b. descriptiv

7 – O legătură care se poate stabili „la nivelul conținutului” între cele două fragmente este ideea de susținere, de sprijin moral între prieteni etc.

Subiectul I B

1 – c. „Trăgeau” și „scânteia” (element de dificultate este „trăgeau”, unde vocala „e” nu se numără)

2 – d. „Portiță”, „fetiței”

3 – sinonim pentru „darnici” – „generoși”, pentru „prietenilor” – „amicilor”

4 – „glasul” (în nominativ), „lui Gicoane” (genitiv), „de o puritate” (în acuzativ), „Romică” (vocativ), „în pat” (acuzativ) (acestea sunt toate variantele pe care le puteau scrie copiii)

5 – coordonare: exemplu – „… și am luat o hotărâre în cele din urmă”

subordonare: exemplu „… pe care am luat-o”.

6 – „cartea acesteia este nouă” sau „cartea de la aceasta este nouă” (s-a cerut pronume demonstrativ, nu adjectiv pronominal demonstrativ); „Nu cunosc stadionul” sau „Nu am văzut/nu agreez stadionul” (trebuia folosit un verb tranzitiv, complementul direct urmează numai după un verb tranzitiv sau după o interjecție)

7 – „Să știi că acești doi arbitri n-au greșit (cuvântul „arbitri” se scrie cu un singur „i” deoarece are doi determinanți care îi precedă – „acești” și „doi”). Traiectoria mingii (genitiv dativul singular articulat se formează de la pluralul nearticulat, urmat de articolul hotărât „i”) care a creat (nu se scrie cu doi „e”) probleme a fost neobișnuită. Fiecare dintre susținătorii noștri („noștri” se scrie cu un singur „i”) de azi va participa (verbul trebuie să fie la singular și nu la plural deoarece subiectul este pronumele nehotărât „fiecare”), sper, la gală.”

Foto: Facebook.com

Citește și:
DOCUMENT Subiectele de la Limba română, Evaluarea Națională 2021. Elevii au primit varianta numărul 4 la proba scrisă, două texte la prima vedere cu 16 cerințe și o compunere
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

12 comentarii
  1. Mulți profesori fug de corectare, supraveghere, comisiile de bac, închid telefoanele înainte de bac, deci nu va mai mirați ca aceasta doamna este pensionare și își face încă treaba, cel mai probabil face treaba celor din sistem care fug de bac, de obligațiile lor legale.

  2. Trebuia un text studiat în școală nu din Sf-uri și nu interesează pe nimeni 1 miliard de opțiuni la susținător, subiectele trebuie sa fie clare și neinterpretabile pentru ca fiecare prost sa scrie sau nu, răspunsul…

  3. Sincer, chiar nu cred că are importanță cine corectează, de câți zeci de ani e pensionar, etc. Rar mi-a fost dat să văd asemenea imbecilități transpuse ca ‘subiecte’ la examenul de evaluare a unor copii la lb. și literatura română. Adică de la Nechifor Lipan trecem direct la Nicu Galerie. Bravo, meșteri învățați!!! Oare atât de tare s-a cretinizat învățământul românesc, încât vin cu asemenea subiecte, apoi ne mirăm că avem cea mai mare rată de abandon școlar din sistemul solar?????

    1. …nici pe mine nu ma intereseaza personal. Ma refeream in general la care unii au si pensie, si salariu, si industrie de meditatii, ba chiar si gradatie de merit. Pe baza unor linguseli stiu ei unde, reusesc, iata, sa le aiba pe toate, in detrimentul unor oameni cu adevarat inteligenti si onesti, dar mai ales – cu demnitate, Pentru acestia din urma nu mai sunt bani: ei sunt respinsi daca aplica pt gradatie, la meditatii au copii putini sau deloc pt ca nu se incurca cu oricine pt bani… In sfarsit, ,,te-or intrece nataraii de ai fi cu stea in frunte”… in general, de cand e lumea.
      Si, da, subiectul e penibil ca semnificatie literara, logica si psihologica. Dar ce conteaza copiii? Importanti suntem noi, marii ,,mesteri invatati”…de la ,,reticienta”pana la ,,recurenta”.

  4. Dacă la punctul in discuție se urmărește ca elevul sa scrie ” noștri ” cu un singur ”i’ ‘, atunci poate ar fi corect să se puncteze toate variantele în care’ ‘noștri’ ‘ e scris cu un singur i.
    Oricum subiectul trebuia să fie mai clar, să se precizeze dacă se dorește adjectiv sau pronume, iar precizarea faptului ca un suporter face afirmația, ignorată de cei ce rezolva citind enunțul superficial, pune un elev care știe mai mult decât media în fața unei dileme : să scriu noștri, care dar atunci semnificația devine suporterii suporterilor, dar în același timp din ” al nostru ” dispare și articolul ” al ”?
    La un item neclar cu barem greșit, sau cel puțin dubios, la care se ignora intenția autorului subiectului, soluția ar fi fie sa se puncteze toate solotiile cu noștri cu un i, fie sa se dea 1p din oficiu pt itemul respectiv.
    Baremul ar trebui făcut de cel ce a propus subiectul și nu în urma unui compromis de rezolvare mediocră cu ignorarea enuntului

    1. Aveți dreptate în ceea ce privește faptul că ar trebui punctate și variantele cu adjectiv și cele cu pronume, din moment ce nu a fost precizată o variantă.
      DAR nu aveți dreptate cu argumentele celelalte, legate de „suporter” și de articol.
      În textul considerat (atât în enunț cât și în cadrul enunțului de completat), nu este vorba de „suporter” – cum spuneți, ci de „susținător”! Deși cele două cuvinte pot fi considerate sinonime, din anumite puncte de vedere, ele nu înseamnă întocmai același lucru. Conform DEX-ului, suporter este „Susținător, simpatizant al unui sportiv sau al unei echipe sportive”. Deci suporter ar fi, cum ați spus dumneavoastră, doar al fotbaliștilor. Dar tot DEX-ul spune, la „susținător”, mai multe lucruri: „Persoană care ajută, care susține, care apără ceva sau pe cineva; apărător, sprijinitor., „Persoană care întreține cu mijloace materiale altă persoană, o instituție etc. – Susține + suf. -ător.”, „Persoană care susține un sportiv, o echipă sportivă, un club sportiv etc. Si: întreținător.”. Astfel, atunci când se folosește cuvântul „susținător”, sunt mai multe opțiuni, nu doar cea de suporter. Și, conform definițiilor din DEX, un susținător POATE avea, la rândul său, susținători. De exemplu, galeria unei echipe (susținători ai echipei în sens de suporteri) poate avea susținători (în sens de persoane care sprijină financiar activitatea galeriei). Din acest motiv, în textul considerat, varianta „susținătorii noștri”, chiar dacă este spusă de un susținător, este corectă.
      În ceea ce privește dispariția articolului… Dacă verificăm, din nou, ce spune DEX-ul, la „nostru” vom vedea: „NÓSTRU, NOÁSTRĂ, noștri, noastre, pron. pos., adj. pron. pos. (De obicei precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”)”. Deci forma cu articol este o forma de dicționar, atât pentru ponume cât și pentru adjectiv. Iar această formă de dicționar poate fi modificată în cadrul folosirii cuvântului într-un anumit enunț. Astfel, dispariția articolului este normala și naturală – atât în general cât și în particular, la exercițiul despre care vorbim.
      În concluzie: forma de „noștri” este corectă, nimic din ceea ce apare în cadrul exercițiului nu o poate clasifica drept incorectă.
      Ambele variante, și „noștri” și „alor noștri”, îndeplinesc toate cerințele explicite sau implicite din cadrul textului, astfel încât copiii care au ales oricare dintre aceste exprimări trebuie să primească puntctajul.

  5. Subiecte care nu au legătură cu realitatea literară. Literatura contemporană este submediocră, dar o promovăm. De ce? Poate raspunde domnisorul ministru. Unde sunt scriitorii clasici? Unde sunt cei interbelici? Unde sunt genurile si speciile literare? Interpretare pe text? Mai stie cineva ce este basmul, nuvela, romanul, balada, pastelul,comedia….mai stie cineva să interpreteze un text?!
    Se doreste ștergerea valorilor si a limbii române? Sa gandim profund, domnilor din minister. Va bateti joc de ceea ce a mai ramas frumos din limba română.
    Si cum masurati in mod egal si la nivel global marea compunere?! Elevii nu sunt scriitori, dar pot fi buni teoreticieni!

    1. De ce este nevoie să știe un elev că acea “poezie” se numește “baladă”? Genurile și speciile literare – ce va face cu ele? Când le va folosi? Dacă are de gând să fie scriitor – să facă un curs plătit la Universitate…. Nu chinuim o țară întreagă de elevi cu “acesta este adjectiv pronominal” sau “acesta este … demonstrativ” “acesta este cazul dativ”… PENTRU CE? Ce timp prețios se consumă… în loc să fie învățați elevii să-și identifice sentimentele, să comunice ASERTIV, să comunice empatic… Asta e adevărata educație pentru viață, nu atâtea definiții fără sfârșit! Dacă ei nu citesc acele romane “clasice” , este pentru că, da… trăiesc în altă lume… Nu oprește nimeni pe nimeni să-și educe copilul “clasic” … Admir pe cei care sunt alcătuit subiectele pentru că su ales 2 pasaje care chiar rezonează cu trăirile copilului de azi!

  6. la punctul 7 comentariul este al unui suporter, deci suporterii ” nostri” este gresit, doarece suporterii sunt ai fotbalistilor, nu ai suporterilor
    deci corect este suporterii ” alor nostri” n alor nostri fiind echivalent cu fotbalistii nostri
    in pl;us nu se poate taia articolul de la al nostru
    nu degeaba autorul a precizat ca textul e scris de un suporter
    dar daca doi profesori de limba romana gresesc la un item, probabil ca acest item ar trebui indepartat din barem

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Evaluarea Națională 2021 – începe proba scrisă la Limba și literatura română. Cum arată un model de broșură de examen, care sunt regulile în școală și în bancă, ce metode de corectare a greșelilor au elevii

Proba scrisă la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2021 pentru elevii absolvenți de clasa a VIII-a începe azi, 22 iunie. De la ora 8 este permis accesul…
Vezi articolul

Raport oficial care arată că școala își ratează rolul: Peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019

Declin fără precedent pentru 18.731 de elevi care în clasa a IV-a, la Evaluarea Națională formativă din anul 2015, aveau rezultate bune și reușeau să dea răspunsuri corecte la peste…
Vezi articolul