Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică publicate marți, 30 iunie, pentru anul școlar 2025-2026 arată că reducerea personalului didactic produsă în primul an de aplicare a Legii 141/2025, cunoscută drept legea Bolojan, a lovit în special în învățământul liceal și în școlile din mediul rural. Ritmul de reducere a profesorilor în mediul rural a fost de aproximativ 2,4 ori mai mare decât media întregului sistem educațional și de peste 6 ori mai mare decât cel din mediul urban.
Potrivit INS, numărul total al cadrelor didactice din învățământul preuniversitar a scăzut de la 224.609 în anul școlar 2024-2025 la 219.942 în 2025-2026, ceea ce înseamnă cu 4.667 de profesori mai puțin într-un singur an. La nivelul întregului sistem educațional, care include și universitățile, reducerea este de 4.321 de cadre didactice, de la 251.853 la 247.532.
Scăderea nu este însă una generalizată. Cele mai mari reduceri se înregistrează în învățământul liceal, unde dispar 3.187 de cadre didactice, și în învățământul primar și gimnazial, unde numărul profesorilor scade cu 2.786.
În schimb, în învățământul antepreșcolar și preșcolar, profesional, postliceal și universitar apar ușoare creșteri ale personalului didactic.
| Nivel | 2024-2025 | 2025-2026 | Diferență |
|---|---|---|---|
| Total sistem educațional | 251.853 | 247.532 | -4.321 |
| Preuniversitar | 224.609 | 219.942 | -4.667 |
| Antepreșcolar și preșcolar | 42.558 | 42.683 | +125 |
| Primar și gimnazial | 123.594 | 120.808 | -2.786 |
| Liceal | 54.787 | 51.600 | -3.187 |
| Profesional | 1.703 | 2.629 | +926 |
| Postliceal | 1.967 | 2.222 | +255 |
| Superior | 27.244 | 27.590 | +346 |
Și mai puternică este diferența dintre mediul urban și mediul rural. Datele INS arată că în mediul rural numărul cadrelor didactice scade de la 78.239 la 75.031, adică cu 3.208 persoane, în timp ce în urban reducerea este de doar 1.113 cadre didactice, de la 173.614 la 172.501. Aproape trei sferturi din întreaga scădere a personalului didactic se produce, astfel, în școlile din mediul rural.
| Indicator | 2024-2025 | 2025-2026 | Diferență |
|---|---|---|---|
| Femei | 201.323 | 198.211 | -3.112 |
| Bărbați | 50.530 | 49.321 | -1.209 |
| Urban | 173.614 | 172.501 | -1.113 |
| Rural | 78.239 | 75.031 | -3.208 |
Aceste cifre apar în primul an școlar de aplicare a Legii 141/2025, prin care Guvernul a majorat norma didactică, a tăiat la jumătate plata cu ora și numărul de norme plătite în acest fal, a permis comasarea unităților de învățământ și a crescut efectivele maxime de elevi în clase. Ministerul Educației a susținut ulterior, în raportul privind starea învățământului efectele legii, că măsurile „nu au generat un impact negativ major asupra ocupării posturilor didactice”, deși același document recunoaște că plata cu ora s-a redus cu aproximativ 45%, iar numărul normelor plătite astfel a scăzut de la peste 30.000 la aproximativ 16.500.
Datele INS descriu însă efectul la nivel de sistem: sunt mai puține cadre didactice în școli, iar reducerea este concentrată exact în zonele cele mai vulnerabile.
Acest lucru este cu atât mai important cu cât toate marile analize internaționale privind educația din România indică mediul rural drept principala problemă structurală a sistemului.
Raportul OCDE „Reforma învățământului preuniversitar în România”, realizat la solicitarea Ministerului Educației în martie 2024, arată că elevii din comunitățile rurale sunt cei mai expuși riscului de rezultate școlare slabe și abandon. Potrivit documentului, 84% dintre elevii din mediul rural obțin rezultate sub nivelul minim de competență la matematică, față de 34% dintre elevii din mediul urban. Raportul subliniază că abandonul școlar este concentrat în mediul rural, că școlile rurale au rezultate mai slabe decât cele urbane și că acestea au o pondere mai redusă de cadre didactice cu studii avansate.
OCDE arată că școlile din rural au nevoie de profesori mai bine pregătiți, de resurse suplimentare și de politici dedicate pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice în comunitățile dezavantajate.
Aceeași concluzie apare și în Raportul de țară al Comisiei Europene pentru România din 2026. Executivul european arată că deficitul de profesori afectează în special școlile mici și cele din mediul rural, unde condițiile de muncă sunt mai puțin atractive și recrutarea cadrelor didactice este mai dificilă. Comisia menționează că măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public, reducerea plății cu ora și majorarea normei didactice, au afectat condițiile de muncă ale profesorilor și recomandă îmbunătățirea atractivității profesiei, în special în zonele dezavantajate.
În plus, Comisia recomandă ca orice reorganizare a rețelei școlare să fie însoțită de măsuri care să faciliteze accesul elevilor și profesorilor la școală, astfel încât reorganizarea să nu accentueze inegalitățile dintre mediul urban și cel rural.
Datele INS vin și în contextul altor date publicate anterior de Edupedu.ro. Datele Ministerului Finanțelor au arătat că aproape jumătate din reducerea personalului bugetar din ultimul an a provenit din sistemul de educație.
Reamintim, Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză proprie a măsurilor luate, nici de impact, nici vreo fundamentare pe știință sau bune-practici, dincolo de declarațiile publice ale ministrului de la acea vreme, Daniel David. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
În septembrie 2025 președintele Nicușor Dan declara că efectele măsurilor din educație trebuie evaluate și că, după două luni, dacă apar probleme, acestea trebuie corectate. Ulterior, la Cotroceni a fost adus și un consilier prezidențial pentru educație, Sorin Costreie. Acesta, potivit președintelui, ar fi trebuit să organizeze această analizare a măsurilor.
La finalul anului școlar 2025-2026, nouă luni mai târziu, o astfel de analiză nu există în spațiul public.
Nici Președinția, nici Ministerul Educației nu au prezentat o evaluare completă a efectelor produse de creșterea normei didactice, de schimbarea formulei plății cu ora, de comasările de școli sau de reducerea degrevărilor pentru directori. Paradoxal, după un an întreg de dispute, România știe câți bani a economisit, mult prea puțini după spusele ministrului actual Mihai Dimian, dar nu știe încă dacă măsurile adoptate au făcut școala mai bună, dacă elevilor și profesorilor le e mai bine. Și nici nu se grăbește să afle, după cum se vede.
Foto: ID 227226460 © Aaron Amat | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
1 comment
Ii va pierde aproape pe toți profesorii buni în maximum 10 ani. Absolut toată clasa politică este vinovată de menținerea la putere a lui Bolojan, la 56 zile de la demitere și în pragul colapsului economic evident.