„România Educată” – șase ani de „reformă la scară largă” datorată Președinției, dar răspunderea pentru succes și efecte trebuie căutată la echipa care o implementează, la „sistem” și în „politica nestatornică”, susțin Ligia Deca și Robert Santa, consilieri în cadrul Administrației Prezidențiale

1.156 de vizualizări
Foto: Captura Presidency.ro
Proiectul “România educată” este prezentat drept o reformă majoră, de șase ani, promovată de Președinte, dar responsabilii pentru succesul lui trebuie căutați în altă parte, anume la echipa care răspunde de implementarea lui. Așa reiese dintr-o prezentare a proiectului, făcută de doi consilieri din cadrul Președinției, care au supervizat dezbaterile pentru “România educată”, Ligia Deca și Robert Santa.
  • Cei doi semnează primul capitol, intitulat “România Educată – Concentrare asupra Elaborării de Politici Incluzive după 30 de reforme schimbătoare în sistemul educațional românesc” (titlu original: “Educated Romania—Focusing on Inclusive Policymaking After 30 Years of Shifting Reforms in the Romanian Education System”), din cadrul unui amplu raport privind starea învățământului superior din România. Raportul, supervizat de Adrian Curaj și Cezar Mihai Hâj din partea UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) și de expertul Jamil Salmi din Columbia, a fost publicat sub egida editurii Springer, cu titlul “Higher education in Romania: Overcoming Challenges and Embracing Opportunities”.

Autorii, consilierul de stat Ligia Deca și Robert Santa, consilier la Administrația Prezidențială – Departamentul Educație/Cercetare, trec în revistă diversele schimbări și reforme din educația românească de după 1990, cu accent pe procesul de elaborare a proiectului “România Educată”. Primele dezbateri pe tema acestuia au început acum șase ani – mai mult de jumătate din perioada scursă de la introducerea actualei Legi a educației (2011), pe care actualele autorități intenționează să o schimbe în temeiul proiectului prezidențial.

Cei doi autori susțin că documentul lansat oficial în vara anului trecut “a început deja să modeleze educația românească”, anume prin influența asupra PNRR și prin Strategia Națională de Apărare. Dar responsabilitatea pentru aplicarea proiectului discutat de mai bine de jumătate de deceniu trebuie căutată în altă parte, reiese din articolul citat:

  • Rămâne de văzut dacă abordarea propusă de ‘România Educată’ își dovedește reziliența și reușește să impună o agendă de mai lungă durată decât tentativele anterioare de reformare a sistemului de educație”, scriu reprezentanții Administrației Prezidențiale.

Ei continuă, plasând răspunderea pe seama “vieții politice din România”, în termeni generici:

  • Nestatornicia vieții politice din România este notorie, având o cultură a schimbărilor constante la nivel de reglementare, situație în care modul cum reacționează sistemul la o nouă propunere de reformă nu poate fi prezis cu exactitate”.

Drept urmare, pentru succesul proiectului responsabilii trebuie căutați în altă parte, se înțelege din articolul celor doi consilieri de la Cotroceni, unde este asumată doar “reforma la scară largă în educație din ultimii șase ani”:

  • “În opinia autorilor, succesul proiectului va depinde în mare parte de echipa responsabilă cu implementarea. Proiectul a rezistat ca singură reformă la scară largă în educație din ultimii șase ani, datorită unei combinații a angajamentului politic solid al Președintelui României și abordării democratice cuprinzătoare, ce a făcut ca proprietatea să revină întregului sistem, dar mai ales în cadrul sectorului ONG.”

Considerațiile cu privire la cei șase ani de reformă cu rezultate incerte vin la capătul unui articol ce pleacă de la premisa că o serie de rapoarte internaționale au reliefat performanța slabă a educației din România, comparativ cu cea din alte țări europene. Iar această tendință se face simțită în condițiile în care “conștientizarea faptului că educația românească este măcinată de multiple probleme nu este de dată recentă – sentimentul urgenței reformelor există din anii ’90”.

Întregul raport, inclusiv articolul citat – aici.


2 comments
  1. Nulitatea aia din poza a produs zero reforme.

    >> șase ani de “reformă la scară largă”
    Asta suna a propaganda sovietica nerusinata. Klaus a reusit sa reformeze matematica:
    6 = 0.

  2. Vorbiti vorbe. Poate va suna si pe Simion sa vada daca sunteti la serviciu. Slabe sanse sa va gaseasca pe acolo.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Birocratizarea educației: Peste 20 de instituții, comisii, consilii, centre naționale vor fi înființate prin proiectul legii învățământului preuniversitar lansat de Ligia Deca

Peste 20 de instituții, comisii, consilii, direcții, centre naționale, corpuri pentru profesori, birouri teritoriale vor fi înființate și reorganizate prin proiectul Legii învățământului preuniversitar publicat de ministrul Ligia Deca. Modul…
Vezi articolul

Profesoara Anca Florea, despre birocrația din școli: Dacă ne căutați în birouri, avem mai multe bibliorafturi decât cărți – e o imagine a intoxicării educației de un spirit al dării de seamă, care e contraproductiv și vetust. Nu există minciună mai mare decât ideea că birocrația îți măsoară performanța

Aștept demitizarea acestei raționalități birocratice care ne ține la adăpost, spune profesoara Anca Florea, director adjunct al Colegiului Național B.P. Hasdeu din Buzău. Aceasta a caracterizat impactul negativ al birocrației…
Vezi articolul

INFOGRAFIC Abandonul școlar are „cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor”, mai mult decât sărăcia – studiu Salvați Copiii / Una din trei mame sau gravide minore, participante la cercetare, a rămas însărcinată în jurul vârstei de 15 ani

Una din trei fete care sunt, în prezent, mame sau gravide minore, din rândul unui grup considerabil care a luat parte la un studiu Salvați Copiii, a rămas însărcinată pentru…
Vezi articolul

Istoria limbii române, de la alfabetul chirilic și subdialectele daco-românei, dar și etimologia cuvintelor – incluse într-un capitol nou în programa de Limba română pentru clasa a IX-a propusă în dezbatere

Alfabetul chirilic și „subdialectele daco-românei” se află printre noutățile propuse în programa de limba română de clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie. Amintim, componența de literatură din…
Vezi articolul

Amplă reformă curriculară în Polonia, unul dintre liderii europeni ai PISA – începută în februarie 2024 și programată să se încheie în doar patru ani: Mai puțină materie chiar din septembrie, dar tratată aprofundat, schimbări extinse în învățământul primar din 2026

Patru ani estimează guvernul de la Varșovia că va dura o amplă reformă curriculară, reformă începută la începutul acestui an cu o fază de consultări preliminare și care ar urma…
Vezi articolul