România ocupă poziția a II-a în clasamentul statelor în care studenții petrec cel mai mult timp la facultate, arată un raport pe perioada 2021-2024 al Eurostudent 8, intitulat ”Social and Economic Conditions of Student Life in Europe”, semnalat de Politică la minut. Concret, studenții români înscriși la studii de licență au, în medie, 21 de ore de curs pe săptămână, cu 5 ore mai mult decât media europeană. În același timp, România este în coada clasamentului în ceea ce privește bunăstarea psihologică a studenților raportat la efortul depus pentru învățare. Raportul mai arată că în jur de jumătate dintre tinerii români lucrează în timpul facultății.
- Tema muncii în rândul studenților, ca formă de susținere financiară a acestora, a revenit în atenție în cadrul dezbaterilor pe tema tăierilor la nivelul burselor studențești, prin Legea Bolojan. Marți, 19 august, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, i-a transmis unui tânăr că studenții ar putea să se angajeze part-time: „Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, inclusiv nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului”.
Eurostudent este o bază de date fondată de Ministerele Educației din Germania și Olanda, în parteneriat cu Uniunea Europeană. Aceasta este axată pe caracteristicile sociale și economice ale sistemelor de învățământ superior din peste 25 de țări europene.
Studenții români aflați în primul ciclu de studii universitare (licență) petrec, în medie, 21 de ore pe săptămână la facultate – echivalentul timpului petrecut la un loc de muncă cu jumătate de normă (4 ore/zi). Astfel, România se plasează cu 5 ore deasupra mediei europene de 16 ore/săptămână.
Pentru studenții înscriși la masterat, timpul dedicat orelor de curs este mai redus: în jur de 16 ore/săptămână. Media europeană este de aproximativ 11 ore/săpătmână.
Pe primul loc se află Portugalia, cu 22 ore de curs/săptămână. Urmează, la același nivel cu România, Elveția, apoi Polonia și Franța (20 ore/săptămână), Slovacia (18 ore/săptămână) și Spania și Croația (17 ore/săpătmână).
Țările în care elevii petrec cel mai puțin timp în sala de curs sunt Finlanda (9 ore/săptămână), Suedia (10 ore/săptămână), Austria (12 ore/săptămână) și Olanda și Norvegia (13 ore/săptămână).
În ceea ce privește timpul alocat de studenți pentru a învăța în afara orelor de curs, România se apropie de media europeană de aproximativ 18 ore/săptămână, atât pentru studiile universitare de licență, cât și pentru cele de masterat. Studenții români învață, în medie, 17 ore/săptămână în timpul licenței, respectiv 14 ore/săptămână în timpul masteratului, se arată în raport.
Datele Eurostudent arată că aproximativ jumătate dintre studenții români lucrează în timpul facultății. 42% dintre aceștia lucrează constant pe perioada anilor de facultate, iar 6% lucrează sau au lucrat în anumite perioade.
- De precizat, România este printre statele cu cele mai mici rate ale studenților care lucrează în timpul studiilor și se situează sub media europeană de 59%.
Potrivit raportului Eurostudent, studenții români înscriși în învățământul cu frecvență, care și lucrează, trebuie să aloce, în medie, 52 de ore pentru cursuri, studiu individual și locul de muncă (unde petrec, în medie, 13 ore/săptămână). Astfel, România este a doua după Islanda în ceea ce privește timpul pe care elevii îl petrec învățând și lucrând.
În plus, România se află printre ultimele în clasamentul bunăstării psihologice în rândul studenților, cu 48 de puncte din 100. Nici media europeană nu este foarte ridicată însă – 51/100 de puncte.
Aceleași rezultate au fost înregistrate și în celelalte state membre UE în care elevii petrec mult timp la facultate: Portugalia, Slovacia, Irlanda și Polonia.
În fruntea clasamentului se poziționează Islanda, cu 56/100 de puncte. Urmează Georgia, Azerbaijan, Suedia, Croația și Austria.
„Rezultatele cercetărilor privind efectele muncii în timpul studiilor sunt ambigue. Pe de-o parte, sunt raportate efecte pozitive, de exemplu, în ceea ce privește șansele viitoare de angajare. Pe de altă parte, efectele negative – în special în ceea ce privește performanța. școlară – nu pot fi negate”, se precizează în raport.
DOCUMENT Raport Eurostudent – Social and Economic Conditions of Student Life in Europe
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Marius Bâgu
Diana Ghimiși
Profesorul anonim
Redacția
G4Media.ro
13 comments
Din păcate studenții petrec multe ore la facultate pt a invata foarte multe lucruri depășite care nu le vor ajuta la job ulterior. Am avut un profesor in facultate acum 10 ani când eram student care a venit mândru sa ne zică ca vom studia după o carte din anii 90 nu după una din anii 70. Am făcut cu acel profesor o materie despre corpuri de iluminat dar nimic despre led-uri deși i-am zis ca sunt peste tot. Din păcate profesorii vin cu materii neactualizate inutile in loc sa vina cu informații actualizate si cu o metoda de predare bună.
Dl ministru a facut ultimii doi ani de facultate (licenta pe atunci) comasati intr- un singur an, nu cred ca a mai sí muncit intretimp… sí nu cred ca ar fi putut avansa profesional inclusiv sa ajunga ín SUA daca mai avea de spalat vase la vreun fastfood intre examene sau intre doua ipoteze de testat.. Cei din SUA aleg sa lucreze dar nu pt minimum de bani necesari pt a plati chiria sau studiile sau transportul… la noi nici cei care finalizeaza studiile nu au unde sa se angajeze ín domeniu, daramite studentii… Noi am finalizat cu facultatea, dar a fost greu sa sustii doi studenti sí ín conditiile de pâna acum…
În anul I noi am avut 32 de ore pe săptămână. Să nu mai vorbim de ferestre…
În contextul asta să își … dl ministru sfatul cu „luați-va job part time”. Pur și simplu pentru mulți studenți, care urmează programe de studii serioase, cursuri de dimineață și până seara (n. Pentru că și profesorii au al 2 lea job – de bine ce sunt plătiți mă gândesc) e cam imposibil să găsești în timpul săptămânii aceleași ore libere în fiecare zi ca să lucrezi part time. Nu mai vorbim de faptul ca nu orice domeniu are disponibile job uri part time (nu mai vorbim de flexibilitate)… Deci pe lângă că ne țin obligatoriu (cf regulamentelor) la cursuri extrem de mult, ar trebui sa alegem job ul nu după domeniu ci cred că după „preferințe” : dacă vrem să livram mâncare, să frecam podele, sa vindem hamburgeri la mac, sau în industria videochat (n. Hai, încercati să găsiți job cu program flexibil, va fi plin de astea…), că alte opțiuni sunt puține (n. joburi specifice unei economii de consum, nu de producție – tot din grija absolută a politicienilor precum dl. ministru al educației). Mai mult, totul în timp ce te străduiești să fii printre cei mai buni din an ca să prinzi bursa, aia pe care o taie acum, că nu îți ajunge să trăiești decent cu 1/2 din salariul minim – dar ți se cer sacrificii imense de timp și energie.
Și mai sunt multe probleme care se văd în studiul eurostudent, dar despre care nu se vorbește. Îmi e foarte clar că sunt probleme… de exemplu nr ridicat de studenți cu părinți cu studii superioare care încă locuiesc împreună cu părinții (n??! chiar nu au bani familiile astea de cămin sau de chirii? de ce?) Mă gândesc că se vor amplifica problemele și mai mult la următoarele studii, având în vedere că aceste date sunt din 2023, și din 2025 cu toată austeritatea actuală se pare că guvernanții vor să ajungem în statisticile respective la coada cozilor (nu ca nu am fi deja la unele capitole – dintre tarile UE, dar cred că se încăpățânează să fim și sub Georgia și Azerbaijan)
să fim serioși..21 ore?! poate cu schimbul.azi vine unul..mâine altul..sunt in tema..sunt câțiva care învață,cei mai mulți trec cumva anul..va las sa ghiciți cum..
8 ore de somn 8 ore lucru 5 ore la cursuri (5 ore pe zi × 5 zile pe săptămână = 25 ore cât media din România la facultăți) 3 ore restul (mâncat, spălat, deplasat, etc) și weekend-ul liber, atunci au și bani învață și carte și se acoperă gaura din buget.
Pentru cineva care vrea sa isi ia facultatea in serios (adica sa te si alegi cu ceva util), cele 5 ore de curs pe zi nu sunt suficiente. Fiecare disciplina are alocate un numar de ore de studiu individual pe sapt, de obicei sunt 4-8 ore (puteti verifica fisele disciplinelor de la diverse facultati). Studiul individual este cel mai important, cursurile/laboratoarele sunt doar puncte de plecare.
Calitatea în învățământul superior a scăzut dramatic în momentul în care studenții au fost nevoiți să lucreze.
De asta li se iau din drepturi ca sunt prezenți la facultate , liceu, gimnaziu rușine avem cele mai josnice legi din Uniunea Europeană susțineți jegodiile de Ucraineni în loc să susțineți copii noștri
in afara nu prea se face școală.
nordicii chiulesc la greu , au resurse și statul le plătește salarii astronomice pe 4 ore de munca / zi . nu contează că ai sau nu studii . e un mit că nordicii au scoli bune . nu . au resursă gârlă in subsoluri și ne dau noua lecții cu teste pisa ..
in realitate importa medici și ingineri in disperare .
👍
Poate isi face timp dnul ministru sa citeasca macar acest articol ( daca nu sursa lui) si sa inteleaga ca a avea un ‘job part time’ in timpul facultatii nu e tocmai potrivit daca vrei ca facultatea sa formeze profesional studentii (daca vrei altceva – spre exemplu sa maschezi neajunsurile din sistemul de educatie universitar – sigur, poate fi o solutie).
https://www.edupedu.ro/romania-pe-locul-al-ii-lea-in-randul-statelor-europene-in-care-studentii-petrec-cel-mai-mult-timp-la-facultate-aproximativ-50-dintre-tinerii-romani-lucreaza-in-timpul-studiilor-raport-eurostudent/👍