România vrea să participe la Programul OCDE de evaluare a competențelor-cheie ale adulților, PIAAC. Colectarea datelor pentru testarea „PISA pentru adulți” va avea loc în 2024-2029, iar costurile estimate se ridică la 3,1 milioane de euro

România intenționează să adere la Programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților (PIAAC), program prin care Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) evaluează competențe-cheie ale adulților cu vârste între 16-65 de ani, potrivit unei note de informare inclusă pe agenda ședinței de joi a guvernului. PIAAC este o „PISA pentru adulți”, una dintre principalele evaluări în domeniul educației și formării dezvoltat de organizația internațională, aflat acum în al doilea ciclu de studiu.

PIAAC evaluează capacitatea populației adulte în trei zone-cheie: citire, calcul, capacitatea de rezolvare a problemelor. Programul evaluează capacitatea persoanelor de a utiliza competențele aferente în mediul familial, la muncă, respectiv în societate. În prezent, peste 40 de țări și teritorii participă la evaluarea internațională.

Nota de informare precizează că de participarea României la PIAAC să se ocupe împreună Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, „având în vedere plaja de vârstă a populației țintă, precum și gradul înalt de complexitate”. 

• PIAAC evaluează competențele-cheie ale persoanelor cu vârste între 16 și 65 de ani și, după cum se menționează în nota de informare, „colectează și prelucrează date privind competențele cheie și alte competențe generice pe care adulții le utilizează la locul de muncă examinând relațiile dintre acestea și rezultatele sociale și economice”.

Participarea la PIAAC presupune două tipuri de cheltuieli – cele de punere în aplicare a evaluărilor la nivel local, de circa 2,5 milioane de euro, respectiv cele „internaționale”, de circa 600.000 de euro. Potrivit notei de informare:

• „Toate țările care participă la PIAAC oferă o contribuție financiară care acoperă costurile internaționale ale programului, și anume costul secretariatului OCDE și costul contractanților internaționali responsabili cu dezvoltarea și gestionarea anchetei, de aprox. 600.000 euro. Pe lângă aceste contribuții, țările vor trebui să suporte costurile pentru punerea în aplicare a PIAAC în contextul lor național, respectiv circa 2,5 milioane euro conform estimărilor, suma finală urmând a fi determinată ulterior”.

PIAAC se află, în prezent, în cel de-al doilea ciclu de studiu. Primul ciclu s-a desfășurat în 2012-2018 și a crescut de la 24 de economii în prima rundă (2011-2012) la 39 de economii în ultima fază a ciclului. Al doilea ciclu a început în 2018 și, potrivit notei citate, este implementat în 32 de țări, iar rezultatele primei runde sunt așteptate pentru 2024. Nota precizează că România a primit invitație pentru a participa la o a doua rundă de colectare a datelor, care „se preconizează că va avea loc în perioada 2024- 29, cu colectarea datelor din ancheta principală în 2027-28”.

Ce presupune organizarea PIAAC la nivel național, potrivit notei ministeriale.

• „Fiecare țară participantă trebuie să stabilească o rețea de instituții care să asigure coordonarea și gestionarea PIAAC și să desemneze „un centru național„ care este responsabil pentru implementarea PIAAC, în conformitate cu standardele și orientările internaționale care sunt concepute pentru a asigura comparabilitatea și calitatea rezultatelor.
• Pe lângă sarcinile de gestionare, coordonare și comunicare, centrele naționale sunt responsabile de aplicarea eșantioanelor naționale, de traducerea și/sau adaptarea instrumentelor cognitive și a chestionarelor, de coordonarea administrării atât a studiului de teren, cât și a studiului principal, de gestionarea aspectelor operaționale legate de tehnologie, de pregătirea și transmiterea unui fișier național de date către consorțiu, de revizuirea rezultatelor naționale și internaționale și de pregătirea rapoartelor naționale.
• Toate centrele naționale sunt conduse de un manager național de proiect (NPM), care este sprijinit de o echipă care include un coordonator IT, un manager național de eșantionare (NSM) și un manager național de date (NDM).”