“Pentru îmbunătățirea performanțelor sistemului de educație din România, propunem adoptarea unui model de învățământ hibrid, la nivelul întregului sistem public și particular acreditat de educație din România”, arată Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham), într-un material în care își exprimă sprijinul pentru procesul de digitalizare a învățământului. Organizația menționează sistemul blended learning ca un răspuns pentru “problemele sistemice ale educației din România”.
În documentul de poziție “Educația – Un drept fundamental și o prioritate strategică”, care se referă la modelul hibrid de predare în sensul de model educațional în care sunt folosite metode tradiționale, dar și digitale, nu anume la modelul de predare prin rotație, cu câte jumătate de clasă, în condiții de pandemie, AmCham propune adoptarea acestuia în contextul Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021-2027 – SmartEdu.
- Proiectul SmartEdu, lansat pe ultima sută de metri de Ministerul Educației al fostului guvern liberal condus de Ludovic Orban, a intrat într-un con de umbră în ultimele luni, lucru semnalat și de cel care s-a ocupat cel mai mult de proiect în cadrul ministerului. Actualul document de poziție vine la două săptămâni după o întâlnire a reprezentanților AmCham cu ministrul Sorin Cîmpeanu. În documentul de acum, SmartEdu este pus alături de proiectul prezidențial România Educată ca principale elemente de context național pentru reforma învățământului.
Nevoi și priorități majore pentru educația românească, în viziunea AmCham:
În documentul de poziție, AmCham trece prin numeroase studii și rapoarte care au relevat probleme de fond ale educației românești (precum PISA 2018), dar și probleme accentuate de criza produsă de pandemia Covid-19 și închiderea școlilor, pe parcursul ultimului an.
În introducerea materialului, organizația listează nevoile pe care le consideră urgente în cazul învățământului românesc:
- Schimbarea paradigmei de predare-învățare bazată pe livrarea de conținut, memorarea și reproducerea acestuia și adoptarea unui nou model educațional care să încurajeze dezvoltarea competențelor și abilităților necesare elevilor și studenților într-o societate și economie tot mai dinamice.
- Literația, adaptabilitatea, capacitatea de analiză, gândirea critică, cunoștințele de bază în domeniile STEM, abilitățile digitale și competențele de tipul soft skills sunt esențiale pentru asigurarea competitivității tinerilor și pentru dezvoltarea României.
Înainte de a-și detalia poziția pe tema educației hibrid, AmCham notează nevoile pe termen scurt și cele pe termen lung pentru reforma educației:
- Pe termen scurt, organizația insistă pe programele remediale și pe identificarea clară a elevilor care au nevoie de susținere prin astfel de programe, pentru ca ele să dea rezultate. AmCham menționează, ca posibile soluții, activități în regim before/adfter school și sesiuni în vacanța de vară.
- Pe termen mediu și lung, Amcham recomandă “reconsiderarea modelului de învățare propus de sistemul de educație din România și adaptarea acestuia la nevoile de învățare ale tinerilor”. AmCham: “Considerăm că activitatea didactică trebuie să aibă în centrul său elevul și să se concentreze pe dezvoltarea competențelor și abilităților de care elevii vor avea nevoie după absolvirea ciclurilor de studiu, precum abilitățile de înțelegere și evaluare critică a unor texte, abilitățile digitale, înțelegerea unor concepte și noțiuni științifice (inclusiv din domeniul științelor sociale), dar și dezvoltarea unor abilități practice, de tipul soft skills, precum lucrul în echipă, comunicarea și argumentarea unor idei și opinii, evaluarea critică a unor idei și opinii etc.”
Documentul trece la procesul de digitalizare a educației și arată că acesta “nu trebuie să se limiteze doar la realizarea unor infrastructuri hardware și software, ci trebuie să propună o nouă viziune privind procesul de predare și învățare”, iar cadrele didactice trebuie susținute în procesul de tranziție.
AmCham, despre modelul Învățământului hibrid:
“Un astfel de model de învățare nu răspunde doar nevoilor imediate privind dezvoltarea unor conținuturi educaționale moderne sau democratizarea educației prin creșterea accesului elevilor și studenților la educație de calitate, ci:
- se înscrie în prioritățile strategice privind educația agreate la nivelul Uniunii Europene,
- este compatibil cu viziunea propusă de Proiectul România Educată a cărei implementarea o poate facilita,
- răspunde nevoii de digitalizare a educației din România, în linie cu propunerile avansate pentru Strategia privind digitalizarea educației din România 2021 – 2027
- și poate accelera dezvoltarea competențelor și abilităților pentru societatea și economia viitorului.”
Argumentele pentru folosirea tehnologiei:
Tehnologia nu reprezintă doar un instrument de livrare de conținut, ci o resursă care sprijină și facilitează dezvoltarea de noi competențe și abilități.
Tehnologia și resursele educaționale digitale vin în completarea interacțiunii directe, la clasă, dintre profesori și elevi
Învățământul hibrid încurajează dezvoltarea individuală a elevilor.
Oferă acces echitabil la resurse educaționale de calitate, pentru toți elevii: “Succesul anumitor activități didactice, precum predarea unor conținuturi, depinde aproape exclusiv de pregătirea prealabilă a acestor activități de către cadrele didactice. Astfel, apar diferențe majore în ceea ce privește, spre exemplu, predarea, inclusiv la nivelul aceleași școli. Inevitabil, în acest context, diferențele calitative creează dezavantaje pentru o parte dintre elevi. Învățământul hibrid oferă o soluție accesibilă tuturor elevilor, în completarea activităților de la clasă, prin materiale de tipul masterclasses, care pot fi accesate de elevi și parcurse într-un ritm de învățare propriu.”
Învățământul hibrid degrevează profesorii de anumite sarcini repetitive
Învățământul hibrid poate îmbunătăți calitatea predării, poate crește accesul la educație de calitate și democratizează procesul educațional
Crește reziliența sistemului de educație la situații de criză.
Degrevează cadrele didactice de anumite sarcini administrative
Contribuie la dezvoltarea abilităților digitale de bază și la creșterea alfabetizării digitale.
Structura modelului hibrid, așa cum e prezentată în documentul AmCham:
Modelul învățământului hibrid
- Metoda de predare și învățare utilizată în cadrul învățământului hibrid combină metodele de învățare activă și resursele educaționale digitale, pentru a îmbunătăți experiența de învățare a elevilor.
- Învățământul hibrid folosește tehnologia în mod complementar activităților față-în-față și nu le înlocuiește, ca instrument pentru dezvoltarea de competențe și abilități.
- În modelul învățământului hibrid, tehnologia și resursele educaționale digitale sprijină procesul de învățare și oferă profesorilor posibilitatea de a desfășura activități didactice offline și online, sincron și asincron.
- Experiența de învățare a elevilor este îmbunătățită prin posibilitatea prioritizării, în timpul activităților didactice față-în-față, a sarcinilor care necesită mai multă interacțiune directă între elev și profesor.
- Complementaritatea permite profesorilor să aloce mai mult timp pentru activități de lucru individuale și să personalizeze parcursul educațional al elevilor, adaptând lucrul cu aceștia le nevoile lor de învățare.
Principalele provocări pe care le are în vedere AmCham în vederea implementării învățământului hibrid în România:
- Numărul redus al elevilor și cadrelor didactice cu abilități digitale necesare utilizării tehnologiei, în mod curent, în procesul de predare
- Lipsa unor obiective privind reforma curriculară și privind schimbarea abordării cu privire la competențele și abilitățile formate de sistemul educațional din România
- Numărul redus al cadrelor didactice pregătite pentru crearea de conținut educațional modern, digital
- Accesul redus al unui număr semnificativ de elevi la infrastructura necesară accesării unor resurse educaționale digitale, pentru studiul individual
- Infrastructura digitală deficitară, mai ales în comunitățile vulnerabile și alocările financiare insuficiente pentru dezvoltarea aceste infrastructuri
- Colaborarea redusă cu părinții și cu elevii în procesul educațional; învățământul hibrid presupune o participare activă a elevilor și profesorilor în procesul de predare/învățare
- Lipsa unor structuri adecvate care să sprijine formarea profesională a cadrelor didactice pentru învățământul hibrid
- Capacitatea administrativă limitată pentru digitalizarea educației și implementarea unui sistem de învățare hibridă
Documentul de poziție poate fi consultat integral aici
Foto deschidere: 47831754 © Syda Productions – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Raluca Pantazi
Marianne Thyssen
Redacția
Virgil Iordache
C.I.
Mihai Peticilă
5 comments
Cu ce sa faci învățământ hibrid? Majoritatea școlilor au un amărât de laptop și atât în clasă. Sigur, e ușor sa dai vina pe profesor. Ești obligat sa stai doar lângă laptop, pentru a fi auzit de copiii de acasă, nu se vede ceea ce scrii la tablă sau pe flipchart, nu tu cameră mobilă, nu tu microfon sau tablă smart. Sistemul este subfinantat și vă bateti joc de elevi, profesori și parinți. Nu mai punem la socoteală faptul că nu poți fi foarte atent și la cei din clasă si la cei din online. Faceți demersuri la firmele din domeniu , la primării, să existe semnal în toate cătunele. Nu mai furați
banii si fondurile existente, dotați toți copiii și profesorii cu cele necesare și abia apoi emiteți pretenții. Subfinanțați sistemul de 30 de ani și dați vina pe oricine, numai pe guverne nu.Groaznic. Dar din birouri, de la minister, totul o fi roz. De fapt, e maro.
hibrid e dezastru, semimeaza scoala. exclusiv online e mai ordonat , se mai poate face ceva , dar nu poate inlocui prezenta fizica.
Uite un lucru de neinchipuit pt dom’ campeanu! Asta fuge ca dracu de tamaie de hibridul asta, digitalizare, educatie cu mijloace moderne …pai cata munca inseamna asta, cata strategie, cata bataie de cap…nu dom’le, nu mai bine facem noi tot ce stim, ce daca ne duce-n mormant!
Blended learning e limba straina pentru majoritatea cadrelor didactice. Toti profii trebui obligati sa faca un master in educatie, cu multa, multa practica supervizata.
Trebuie revizuit planul cadru si curriculum in contextul blended learning, ce metode active sa foloseasca in clasa sau online cand copiii au tone de informatii de memorat si de reprodus papagaliceste?
Mai trebuie pus accentul pe metode de compensare. Profii nu au habar cum sa lucreze cu copii cu CES integrati sau cu elevii mai slabi. La orele remediale o sa foloseasca aceleasi metode obosite expunerea, explicatia, exercitiul etc. si o sa-i ameteasca in continuare pe elevii care abia fac fata.
AmCham are o înțelegere echilibrată a situației învățământului actual și propunerile făcute sunt corecte. De reținut din articolul de față:1. învățământul hibrid nu înseamnă simultan fizic și on line în maniera în care s-a procedat. 2. Învățământul hibrid nu înlocuiește activitatea didactică față în față ci este complementar. Toată problema se reduce la urgența unei investiții consistente pentru dezvoltarea acestui model hibrid de învățământ; pentru că întâi e nevoie de școli cu dotări elementare ( WC, chiuvete cu apă pentru igienă). Apoi de fapt, de mai multe școli (vorbind de București), pentru că e nevoie de clase mai multe unde elevii sunt mai puțini. Se știe că generațiile de azi sunt diferite și necesită o educație individualizată iar așa ceva nu e posibil cu 30 de elevi odată. Pe de altă parte, dotarea tehnică în fiecare clasă: acum nici măcar catedrele nu au prize apropiate pentru calculatorul profesorului. Sunt folosite prelungitoare sau mutate catedrele spre intrarea în clasă sau spre fereastră. De reținut că bateriile calculatoarelor nu sunt de lungă durată și de aceea nerecomandabile. Până la crearea dotării tehnice pot fi gândite și strategiile noi de învățare ce ies din varianta memorare. De asemenea, tipul de teste virtuale este încă bazic și nu permite folosirea competențelor complexe. Apoi, pregătirea profesorului adecvat cere o altă investiție consistentă. Dar știm cum vor evolua lucrurile: în virtutea adaptărilor mai mult sau mai puțin improvizate la banii insuficienți pentru învățământ. Nici măcar nu am vorbit de salarii și problema titularizării interminabile pentru cei care intră în învățământ având note de titulari.