Școala să înceapă în data de 12 septembrie 2022 și să se încheie pe 16 iunie 2023, cu primul semestru până în februarie, propune Federația părinților și aparținătorilor legali din România

15.444 de vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
FEPAL și grupul civic Părinții cer schimbare propun într-o postare pe Facebook o variantă a structurii anului școlar ce urmează, 2022-2023, similară cu cea propusă miercuri de ministrul Educației (5 septembrie – 16 iunie, cu 5 vacanțe).

Federația părinților și aparținătorilor legali din România și grupul civic Părinții cer schimbare susțin ca anul școlar 2022-2023 să se desfășoare în perioada 12 septembrie – 16 iunie pentru că ar permite astfel reintroducerea vacanței intersemestriale din februarie fără să afecteze numărul total de săptămâni de școală, se arată în comunicat.

Reacția vine după ce miercuri, ministrul Educației a propus ca anul școlar să înceapă pe 5 septembrie și să se încheie pe 16 iunie. Sorin Cîmpeanu a vorbit și despre o vacanță de iarnă (în perioada 22 decembrie – 8 ianuarie) și una în octombrie pentru toți elevii. De asemenea, ministrul a spus și că s-ar putea reveni la o structură a anului școlar pe trimestre, iar numărul de vacanțe să ajungă la 5.

“Atât din punct de vedere al etapelor procesului educațional, cât și al curbei de efort, semestrului I trebuie să se încheie în luna februarie, la jumătatea anului școlar”, consideră Federația părinților și aparținătorilor legali din România.

“Reamintim faptul că elevii de gimnaziu nu beneficiază de vacanța din luna octombrie, iar ținând cont că numărul de ore de instruire/zi este mult mare decât în ciclul primar, deciziile cu privire la structura anului școlar trebuie să ia în considerare și nevoile acestora,” spune FePAL.

Ministrul educației a propus, de altfel, și o vacanță în luna octombrie pentru toți elevii.

“Avem o fragmentare mai puțin normală [a structurii anului școlar – N.Red.] de o perioadă care este bine definită – aceea a sărbătorilor de iarnă, care trebuie să fie o vacanță clară pentru elevi și anul 2022-2023 vom propune ca această vacanță să fie în perioada 22 decembrie – 8 ianuarie, deci cu o durată suficient de mare. Și avem o a doua perioadă a sărbătorilor pascale: pentru anul 2022-2023 vom propune perioada 7-18 aprilie. Deci avem deja 2 vacanțe mari care împart în 3 secțiuni anul școlar. Pe de altă parte, interesul elevilor e acela de a învăța. Avem printre cele mai scurte durate ale anului școlar, motiv pentru care am făcut deja propunerea de a începe pe 5 septembrie anul școlar 2022-2023 și a încheia pe 16 iunie. În acest fel, ne apropiem de media europeană, nu mai suntem pe ultimele locuri”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Federația Părinților Aparținători Legali din România propune: “De pe 8 ianuarie până la vacanța de Paște din aprilie este o perioadă mult prea lungă, fără pauză, ceea ce afectează randamentul școlar, susține Federația, care propune ca vacanța intersemestrială poate fi stabilită la jumătatea lunii februarie (13-19 februarie 2023), astfel încât să fie la o distanță de cinci săptămâni de cea de Crăciun și mai aproape de vacanța de primăvară, rezultând astfel un semestru II mult mai echilibrat”.

În opinia Federației, “odihna și relaxarea unor copii de 10-14 ani care termină școala și după ora 19:00 nu este un moft, ci o necesitate, mai ales că zilele de școală din România nu respectă un program zilnic de masă și odihnă potrivit unor copii în creștere”.

FePAL face o comparație cu structura anului școlar din Norvegia

Federația subliniază că programul zilnic al elevilor de gimnaziu este structurat astfel față de cel din Norvegia, de exemplu.

“Dacă scădem zilele de ski, orele de patinaj, înot și abilități practice, Norvegia are sub zilele de școală din România. La noi, zilele de școală sunt axate pe predare și evaluare, 6-7 ore zilnic la cls. a VII-a. Plus teme, proiecte, ș.a.m.d. de realizat acasă, după ora 19:00. În România nu există zi de ski sau orice formă de zi axată pe sport sau abilități practice. În Norvegia nici nu există note până la cls. a-VIII-a. În Norvegia nu există 15-20 de discipline cu note, medii și teme diferite, iar cu toate acestea au rezultate extraordinare la testele internaționale. În Norvegia există opționale în adevăratul sens al cuvântului, la noi este totul obligatoriu. Raportându-ne la cât de simplu, dar eficient este orarul într-o țară europeană, ne dăm seama cât de mult timp se irosește din viața copiilor noștri. Până la modificări concrete ale programului elevilor de gimnaziu, ale structurii orarului și ale condițiilor din școli, considerăm orice zi suplimentară la școală o încălcare a dreptului copiilor la o viață sănătoasă, cu tot ce presupune acest aspect: ore adecvate de masă, dezvoltare emoțională, socială, sport, timp petrecut în aer liber și dreptul la timp liber.

În acest context, ținând cont că elevul nu are drepturi și nici opțiuni în sistemul de învățământ românesc, considerăm că propunerea Ministerul Educației nu este centrată pe binele suprem al elevului și are un caracter discriminatoriu cu precădere pe segmentul de elevi din mediul urban și elevii cu CES obligând la mai multe zile de școală în condiții în care zilele nu sunt similare standardelor europene”, se mai arată în comunicatul FePAL.

“Motivația ministerului se bazează pe o analiză superficială, pur cantitativă. În plus, nu răspunde principiului descentralizării, prin care o astfel de măsură nu trebuia să aibă efect negativ asupra unui segment mare dintre elevi în numele unui efect pozitiv asupra elevilor din mediile dezavantajate unde este nevoie de alt tip de intervenții, care să li se adrese în mod direct. Un bun început ar fi să fie prezenți la școală în zilele deja existente”, concluzionează Federația părinților și aparținătorilor legali din România.

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


9 comments
  1. Cu cât mai târziu în septembrie cu atât mai bine ….ce fac copii la inceputul lunii iunie .. frig …ploaie ..asa in septembrie este cea mai buna vreme .Este mai cald este in septembrie decât la inceputul lunii iunie..smart nu?

  2. Este nedemocratic din partea redactiei de a nu posta toate comentariile.
    Nu va da voie ministrul Câmpeanu?
    Sau vreun parinte crampon si sus pus?

    1. Scuze redacției, dar ma luasera gândurile, intrucat trecuse ceva timp si nu erau postat comentariul meu.
      Se mai intampla neintelegeri…

  3. Semestre, trimestre… Nu asta este esențial.
    Esential este ca elevii sa se aplece asupra invataturii, sa mai citească o carte, sa nu vina la școală nedormiti sau/si cu creierul obosit de jocuri pe computer si pe telefon sau de stat pana după miezul noptii pe retele de socializare.
    Si sa existe cadru legal ca toti elevii sa depuna telefoanele mobile intr-o cutie in fața sali de clasa, atunci cand incep orele de curs. Astfel nu vor sta pe telefon pe sub banci in timpul orelor de curs.
    Propun ca filmări de la camerele de luat vederi din clasa, sa fie puse parintilor la fiecare sedinta cu parintii, astfel incat fiecare sa isi vada copilul cat de atent si cooperant este la orele de curs.
    Astfel isi dau seama clar de ce copilul ia note mici si nu stie carte.
    Profesorul nu face politie in timpul orelor de curs, are de prredat materie si obtine feedback de la elevii care au fost atenți si coopereaza. Elevul trebuie sa vina la școală în primul rand sa invete.
    Deci sunt destule chestiuni esentiale de rezolvat de catre parinti, nu neapărat vacantele si semestrele etc
    Cine invata, nu pune atata accent pe forma, ci pe conținut, pe esență.

    1. @Alexandru,
      Bine zis, cine învață pune accent pe conținut. Doar că acel conținut diferă foarte tare de conținutul din școlile Europene. Acolo copiii nu sunt epuizați psihic de un conținut atât de stufos și de materii care nu își au locul. Unde e esența în unele materii tâmpite care se fac acum la școală? Dacă este vorba de conținut și esență, atunci să se respecte asta.

      Părinții tocmai aici au pus punctul pe “i”. Materia in România este foarte încărcată și pentru acei copii care merg la școală să învețe. Ajung epuizați acasă și apoi restul zilei și-l ocupă tot cu învățatul.

      Sunt și elevi care ajung la școală nedormiți tocmai din cauză că nu le ajunge timpul de studiu de după ore și stau până noaptea să se pregătească pentru a doua zi. Pe ei de ce îi scoateți din exemple? Că nu dă bine? Este normal așa ceva? Când să se odihnească un copil ca să fie apt pentru o următoare zi de școală? Sau copiii trebuie să fie roboți?

      Vorbiți bazaconii. Mai bine tăceați. Dar sigur că: “Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul”.

  4. Consiliul elevilor… Federația părinților… Asociația paznicilor… întrunirea ingrijitorilor… Confederația directorilor… mai cautam ? Sunt voluntari sau membri cotizanți? Sau cum?!
    De unde le tot scoateti fraților?

  5. Da! De acord! Lasati scoala, in principiu, asa cum este. Nu are rost revenirea la trimestre, cand generatii intregi s-au obisnuit cu semestrele, nici n-au auzit ce e acela trimestru.

  6. Corect. Saptamana verde se poate treansforma in ziua verde in cadrul Scolii Altfel si iata ca s-a rezolvat problema. Aia era piatra de moara pt care vor sa aduca in august si sept prof si elevi in scoli.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Cheltuielile unei familii cu Educația: comparația cu ceilalți ani

Banii pentru Educație, în „România Educată”: Creșterea finanțării școlilor care au elevi din medii defavorizate / Facilități pentru ca firmele să-și dezvolte creșe pentru angajați / Burse mai mari pentru elevii din rural

Raportul România Educată propune adăugarea unui coeficient la costul standard per elev pentru finanțarea școlilor defavorizate și posibilitatea actualizării pe parcursul anului, în situațiile în care apar creșteri salariale. Coeficientul…
Vezi articolul