Școli pilot 2025. Elevii de clasa a XII-a de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara vor studia fizic doar disciplinele pentru Bacalaureat și Sport / Aceștia pot opta pentru o oră de Consiliere psihopedagogică săptămânal, pe teme precum tehnici de învățare rapidă sau gestionarea emoțiilor

În anul școlar 2025-2026, elevii de clasa a XII-a de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara vor studia în format fizic doar disciplinele la care vor susține probele de competențe, respectiv scrise la Bacalaureat și Educația Fizică. Potrivit planului de pilotare a unității de învățământ, elevii pot alege să participe fizic și la o oră de Consiliere psihopedagogică pe săptămână. Restul disciplinelor se vor desfășura online, au transmis reprezentanții colegiului la solicitarea Edupedu.ro.

• Amintim că acest colegiu a fost numit școală pilot prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care a fost publicat în Monitorul Oficial miercuri, 24 septembrie. Alte 14 școli au primit același statut în anul școlar 2025-2026 – vezi aici lista completă.

Adolescenții de clasa a XII-a înscriși la profilul Umanist, specializările Filologie și Științe Sociale vor studia la școală Limba și literatura română, Istorie, Geografie, disciplinele socio-umane, Educație Fizică, Limba modernă și TIC, a precizat conducerea școlii.

Pentru elevii de la profilul Real, specializările Științele naturii și Matematică-informatică, orele cu prezență fizică sunt Limba și literatura română, Matematică, Biologie, Fizică, Chimie, Limba germană acolo unde este cazul, Educație fizică, Informatică și TIC.

În ceea ce privește elevii aflați în ultimul an de liceu care aleg să urmeze fizic o oră de Consiliere psihopedagogică săptămânal, aceștia trebuie să știe că printre temele care vor fi abordate în timpul orelor se numărăr tehnici de învățare rapidă, mangamentul timpului, mangamentul stresului și identificarea/gestionarea emoțiilor.

Orele de Educație fizică și Consiliere se desfășoară fizic pentru a îmbina orele de pregătire pentru Bacalaureat cu cele „de deconectare”, se arată în răspunsul primit de Edupedu.ro.

„Celelalte discipline, numite discipline non-examen, se studiază online sincron și asincron prin metoda proiectului trandisciplinar”, se arată în răspunsul din partea colegiului. Pentru orele sincron, elevii vor folosi platforma Classroom. Pentru cele asincron, elevii vor avea la dispoziție materiale-suport pentru cercetare-documentare din partea profesorilor și vor întocmi proiecte pe teme stabilite de cadrele didactice.

Evaluarea pentru disciplinele la care elevii vor susține probe în cadrul examenului de Bacalaureat este formativă, adică se desfășoară pe parcursul unui întreg modul și constă în activității precum discuții în clasă, evaluări inter pares, teste rapide regulate. Pentru disciplinele non-examen – cele care se desfășoară online – elevii vor fi evaluați pe baza unui proiect tematic interdisciplinar.

Printre obiectivele programului se numără „diminuarea nivelului de învățare superficială datorat supraîncărcării”, „centrarea procesului didactic pe formarea de competențe menționate în profilul absolventului de nivel liceal” și „îmbunătățirea ritmului de învățarea și adaptarea procesului didactic la nevoile elevilor claselor a XII-a”.

Pentru învățământ în sistem hibrid a optat și Colegiul Național „Zinca Golescu” din Pitești, după cum a semnalat Edupedu.ro. Elevii care susțin Bacalaureatul în anul 2026 vor învăța fizic doar lunea, marțea și miercurea, urmând ca joia și vinerea să aibă ore online. Din luna martie, elevii vor studia doar disciplinele pentru examenul de Bacalaureat.

• Măsura a fost adoptată după modelul implementat de Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București încă din anul 2021.

Ce sunt școlile pilot

Școlile pilot sunt cele care vor să testeze modele noi educaționale, de exemplu orar mai flexibil, sau discipline pe care elevii să le învețe modular. Spre exemplu o materie pe care elevii să o învețe pe parcursul a unul sau două module și să termine întreaga programă pe un an în doar câteva luni, ceea ce înseamnă mai multe ore din acea materie pe o perioadă mai scurtă de timp.

„Durata pentru care unitățile de învățământ dobândesc statutul de unitate-pilot este echivalentă cu durata intervenției educaționale pilotate, dar nu mai mică de 1 (un) an școlar”, potrivit ordinului Ordinului de ministru nr. 4.575/03.06.2024.

În cazul aplicării unor inovații cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului național, planuri-cadru de învățământ noi, programe școlare noi, este necesară o planificare a implementării intervenției educaționale pilotate pentru un întreg ciclu de învățământ.

Ce trebuie să cuprindă planul de pilotare

a) un program complex de inovare educațională sau de experimentare a unor măsuri individuale, specifice, pentru a testa abordări noi, inovative, de predare-învățare-evaluare, de practică pedagogică și carieră didactică, de eficientizare a costurilor, de digitalizare sau de colaborare cu comunitatea locală;

b) dovada consultării consiliului școlar al elevilor și dovada consultării consiliului reprezentativ al părinților în selectarea priorităților și măsurilor pilot;

c) analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, cu evidențierea clară a motivației pentru
intervenția solicitată, inclusiv analiza SWOT, și cu respectarea art. 9 din anexa la OME nr.
4811/2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie, și de asemenea a art. 2 din anexa la OME nr. 4813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţieși cu respectarea regulamentului de funcționare al școlilor-pilot precum și cu respectarea procedurilor sistemului de control intern managerial la nivel de unitate de învățământ;

d) evaluarea rezultatelor și estimarea impactului (de exemplu: pe grupuri de elevi cu niveluri
diferite de competențe, pe colectivitate, pe an școlar, pe ciclu de învățare, pe categorii de cadre didactice etc.);

e) viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată iar obiectivele pilotării sunt clar definite, realiste și vizează un aspect relevant al procesului de predare-învățare-evaluare;

f)rezultatele vizate descrise în mod concret, sunt măsurabile și sunt coerente cu politicile,
obiectivele și strategiile naționale în domeniu;

g) metodologia de implementare a pilotării, eventual prin implicarea altor actori interesați,
competențele și resursele necesare pentru a duce la bun sfârșit pilotarea;

h) soluțiile propuse prin pilotare bazate pe măsurile prevăzute în Legea învățământului
preuniversitar 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, sunt inovative la nivelul
sistemului național de învățământ sau reprezintă transferuri de practici relevante inter-regiuni sau inter-sectoare. Modelele sau practicile dezvoltate în proiectul-pilot sau experimentate pot fi utilizate la nivel național;

i) un plan de monitorizare și evaluare transparent, de identificare și eliminare a barierelor, de
management al riscurilor, și care îi permite să verifice impactul proiectului-pilot asupra
rezultatelor învățării, asupra realizării obiectivelor din profilurile de competență al cadrului
didactic sau profilul de formare al absolventului, asupra eficienței proiectului. Sistemul de
monitorizare trebuie descris clar în aplicație;

j) modul de implicare a corpului profesoral, elevilor, părinților și comunității locale, în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluare proiectului-pilot. Modalitățile de implicare a acestora în diferite etape sunt descrise clar în proiect;

k) existența unor protocoale de colaborare cu alți actori din afara sistemului de învățământ,
respectiv, agenți economici, ONG-uri, autorități publice locale sau centrale.

Ce anume pot pilota școlile-pilot

Pot fi pilotate intervenții educaționale inovative, care pun în valoare viziuni și practici profesionale experimentate și împărtășite, cu impact asupra unității de învățământ, precum:
a) elemente noi de management al unității de învățământ, inclusiv finanțare alternativă;

b) elemente inovative la nivel de curriculum, arii curriculare, programe școlare, precum și noi
modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare;

c) metode și standarde de evaluare a performanțelor elevilor ori metode de evaluare a progresului în dezvoltarea preșcolarilor, precum și intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general;

d) metode de autoevaluare instituțională și asigurare a calității;

e) metode de dezvoltare a carierei didactice prin noi modele de carieră și mentorat didactic;

f) modalități/intervenții inovative de incluziune în învățământul de masă și de sprijin educațional pentru preșcolarii/elevii cu cerințe educaționale speciale, inclusiv prin folosirea camerelor-resursă pentru sprijin educațional și psihopedagogic;

g) variante de organizare a programului școlar de predare-învățare;

h) strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended
learning/online, precum și intervenții inovative privind prevenirea violenței, a consumului de
droguri și a infracționalității în mediul școlar;

i) modele de colaborare inovative între unități de învățământ ori între unități de învățământ și
instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale ori agenți economici, pentru
asigurarea contextelor variate de practică pedagogică, a serviciilor de consiliere și orientare în carieră pentru elevi, a terapiei logopedice și psihologice, precum și a altor terapii pentru elevi și cadre didactice;

j) abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.

Informații de context

Școlile pilot sunt prevăzute la art. 24 din Legea 198/2023.

Articolul 24(1) În sistemul de învățământ preuniversitar funcționează:

a) unități de învățământ cu statut de unități-pilot cu scopul de a implementa și de a evalua intervenții educaționale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educației. Aceste intervenții educaționale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaționale inovative, modele educaționale bilingve și alte forme alternative de organizare, finanțare și management;

Metodologia de înființare și autorizare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot și de aplicație, precum și regulamentul de organizare și funcționare a acestora sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.

Foto: © Alexander Raths | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.