România trebuie să își depășească condiția de “analfabet funcțional”, scrisoare deschisă a 14 organizații, în marja debutului aderării la OCDE, care cer renunțarea la orice intenție de a modifica ARACIP

1.360 de vizualizări
Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca și Klaus Iohannis / Foto: USAMV
„Dacă Guvernul României va aproba noua Hotărâre de Guvern privind organizarea ARACIP în forma promovată de Ministerul Educației (și care a avut ca termen de avizare 25 ianuarie 2022), executivul va contribui la nerespectarea standardelor privind aderarea țării noastre la OCDE. (…) Pentru a nu înregistra un nou eșec, Guvernul României trebuie să acorde o deosebită importanță pregătirii dosarului de candidatură la OCDE”, se arată în scrisoarea comună a elevilor, părinților și a mai multor organizații.
  • Organizațiile semnatare sunt: Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Elevilor din Timiș, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău, Societatea Academică din România, Coaliția pentru Educație, Asociația SUPRA, AEJS Human Catalyst, World Vision România, Asociația Ține de Noi, Părinții Cer Schimbare, Federația Părinților și Aparținătorilor Legali din România.

Potrivit comunicatului, „Guvernul României trebuie să dea dovadă de responsabilitate și celeritate, să abandoneze interesele și bătăliile politice pe termen scurt și mediu și să se angajeze în proiectul aderării la OCDE, contribuind prin specialiștii din sistemul de stat al României, în următoarea perioadă și care pot aduce plus-valoare la îndeplinirea țintelor solicitate de OCDE”.

Amintim că dezbaterea publică pe tema proiectului de HG pentru reorganizarea ARACIPa fost organizată pe 27 decembrie 2021, având un număr mare de participanți din rândul societății civile. Edupedu.ro a scris atunci despre faptul că dezbaterea a fost una de formă, în timpul acesteia oficialii ministerului anunțând că proiectul este în stadiu avansat de avizare interministerială și trimis la CES. După publicarea articolului și reacția societății civile, proiectul a fost retras de pe ordinea de zi a CES.

Reamintim că, pe 6 septembrie 2021, într-un interviu pentru Edupedu.ro, secretarul de stat în Ministerul Educației, Radu Szekely, spunea că mai multe reclamații de la Ministerul Apărării și de la școli private se află printre motivele reorganizării ARACIP

„Atragem atenția că, din nefericire, activitatea Comitetului Interministerial pentru monitorizarea implementării proiectului România Educată a fost sistată din septembrie 2021 (conform site-ului Ministerului Educației), ceea ce ne determină să apreciem atitudinea Guvernului României față de implementarea acestor politici OCDE (finanțate de către Comisia Europeană) drept superficială”, se arată în scrisoare.

“Solicităm Executivului să urmărească punerea în acord a standardelor actuale de evaluare din sistemul de învățământ românesc cu cele proiectate în raportul ‘România – Studii OECD privind evaluarea și examinarea în domeniul educației’, realizat în anul 2017, care include următoarele recomandări: 

  • Adoptarea standardelor de evaluare în acord cu noul curriculum;
  • Încurajarea școlilor și cadrelor didactice să pună accentul pe evaluarea formativă,
    conferindu-i o valoare sporită la nivelul evaluării cadrelor didactice și a unităților de
    învățământ și reducând ponderea deținută de rezultatele testărilor cu miză ridicată;
  • Creșterea nivelului de calitate și de echitate al evaluării din clasa a VIII-a. Ar trebui extinsă gama de competențe și domenii testate pentru a realiza o evaluare mai amplă a nivelului de învățare al elevilor și pentru a încuraja învățarea întregului curriculum. În acord cu recomandările internaționale, credem că până la finalul ciclului gimnazial elevii trebuie să-și însușească un set de cunoștințe, abilități și competențe de bază, pentru ca mai apoi să meargă către o prespecializare;
  • Asigurarea că CNPEE (Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație) deține
    capacitatea analitică și expunerea internațională necesară unei îmbunătățiri continue;
  • Revizuirea evaluării realizate în scopul evoluției în carieră astfel încât aceasta să vizeze mai degrabă măsurarea efectivă a activității didactice decât alte condiții academice;
  • Acordarea de suficient feedback și sprijin pentru monitorizarea unităților de învățământ astfel încât acestea să poată realiza îmbunătățiri”

În scrisoarea deschisă se mai arată următoarele: „Ne dorim să lucrăm îndeaproape cu Ministerul Educației pentru a ne putea asigura că sistemul educațional românesc respectă exigențele acestei organizații internaționale și credem că atacul la independența și autonomia ARACIP în raport cu sfera politică nu va face decât să tergiverseze acest proces, riscând a se finaliza cu un nou eșec în privința procesului complex de aderare”.

Redăm scrisoarea:

„În atenția: Administrației Prezidențiale și Guvernului României 

Către: 

E.S. Președintele României, dl. Klaus Werner Iohannis

Prim-ministrul României, dl. Nicolae Ciucă
Ministrul Educației, dl. Sorin Mihai Cîmpeanu
Consilierul prezidențial pentru educație și cercetare, dna. Ligia Deca 

Cu privire la: Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și reforma ARACIP ca motor pentru reforma educației în România 

Ne aflăm astăzi în fața unei oportunități extrem de importante pentru țara noastră: aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizație interguvernamentală care este prin excelență o promotoare a competitivității, succesului economic, bunăstării societăților și, nu în ultimul rând, a bunei guvernări. 

După alte trei încercări eșuate de a aduce România la masa țărilor dezvoltate (2004, 2012, 2016), care se angajează la un proiect de co-creare și implementare de politici sustenabile pentru un viitor mai bun, România trebuie să dea dovadă de rigurozitate, exigență și disciplină pentru a putea face din aderarea la OCDE o realitate. 

Noi, organizațiile semnatare, credem că pentru a nu înregistra un nou eșec, Guvernul României trebuie să acorde o deosebită importanță pregătirii dosarului de candidatură la OCDE, pentru a maximiza șansele de acceptare, favoarea cetățenilor României. Fie că ne referim la elevi, studenți, părinți, profesori, profesioniști, antreprenori sau funcționari, fie că ne referim la pătura privilegiată a societății sau, dimpotrivă, la cei mai dezavantajați. 

De aceea, Guvernul României trebuie să dea dovadă de responsabilitate și celeritate, să abandoneze interesele și bătăliile politice pe termen scurt și mediu și să se angajeze în proiectul aderării la OCDE, contribuind prin specialiștii din sistemul de stat al României, în următoarea perioadă și care pot aduce plus-valoare la îndeplinirea țintelor solicitate de OCDE. 

Noi, organizațiile semnatare ne exprimăm întreaga disponibilitate de a sprijini demersurile României în procesul de acceptare a României ca membru egal în cadrul OECD. 

Avem nevoie de o conștientizare foarte clară că precedentele situaționale de reformă din România au fost caracterizate de instabilitate politică, bătălii politice, dezbateri publice de formă, subclasate interesului național al României de a reuși în acest proces strategic important. 

România trebuie să își depășească, așadar, condiția de “analfabet funcțional” în raport cu exigențele marilor economii din spațiul internațional, acest obiectiv neputând fi atins fără respectarea principiilor bunei guvernări, implicit pe cel al realei transparențe decizionale. 

În cadrul acestui proiect de țară, credem că dimensiunea educațională nu numai că nu poate fi abandonată, ci, ar trebui să se constituie într-un pilon de bază. În ciuda faptului că România nu este încă membră OCDE, această organizație și-a pus la dispoziție cunoașterea factorilor decizionali din România, dar și nouă, comunitățile de cetățeni interesați, prin recomandări, studii și propuneri de politici publice. 

Unul dintre cele mai importante instrumente de care a beneficiat țara noastră a fost participarea la testarea internațională PISA, cea care ne-a indicat faptul că 44% din tinerii români în vârstă de 15 ani sunt analfabeți funcțional, aflați în situația de a nu înțelege un text scris, de a nu fi capabili să aplice concepte pe care, teoretic, le cunosc. La ultima testare standardizată organizată de OCDE, România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, cea mai mare scădere fiind la matematică. Este relevant ca, în contextul reluării procesului de aderare la OCDE, România să privească aceste rezultate cu celeritate și să își asume măsuri responsabile – considerăm că ele sunt cea mai fidelă oglindă pusă în fața sistemului de educație, astfel încât dezideratul “nimeni nu e lăsat în urmă”, să devină realitate. 

Deși organizația interguvernamentală, încă din 2017, a făcut recomandări României cu privire la viitorul politicilor sale educaționale, Ministerul Educației nu a ținut seama de acestea și nu a implementat propunerile de politici publice ca urmare a procesului de testare standardizată PISA 2018. Astfel, cu o altă serie de propuneri ignorate și cu doi ani școlari desfășurați în condiții de pandemie, ne așteptăm ca rezultatele de la testarea PISA 2022 să fie mai slabe, definind un sistem educațional disfuncțional, așa cum ne arată deja studiile realizate de UNICEF ori Indicele de Risc Socio Educațional 2015-2019 al Asociației Human Catalyst. De asemenea, datele de la World Vision România despre bunăstarea copiilor în pandemie ne arată că elevii din comunitățile dezavantajate au fost cei mai afectați de pierderile de învățare întrucât nu au avut acces la școala online ori au avut acces limitat. 

Pentru a preveni situația în care sistemul de evaluare și notare regăsit în clasele din România nu este unul conform cu realitatea, solicităm Executivului să urmărească punerea în acord a standardelor actuale de evaluare din sistemul de învățământ românesc cu cele proiectate în raportul „România – Studii OECD privind evaluarea și examinarea în domeniul educației“, realizat în anul 2017, care include următoarele recomandări : 

  • Adoptarea standardelor de evaluare în acord cu noul curriculum;
  • Încurajarea școlilor și cadrelor didactice să pună accentul pe evaluarea formativă, conferindu-i o valoare sporită la nivelul evaluării cadrelor didactice și a unităților de învățământ și reducând ponderea deținută de rezultatele testărilor cu miză ridicată;
  • Creșterea nivelului de calitate și de echitate al evaluării din clasa a VIII-a. Ar trebui extinsă gama de competențe și domenii testate pentru a realiza o evaluare mai amplă a nivelului de învățare al elevilor și pentru a încuraja învățarea întregului curriculum. În acord cu recomandările internaționale, credem că până la finalul ciclului gimnazial elevii trebuie să-și însușească un set de cunoștințe, abilități și competențe de bază, pentru ca mai apoi să meargă către o prespecializare;
  • Asigurarea că CNPEE (Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație) deține capacitatea analitică și expunerea internațională necesară unei îmbunătățiri continue;
  • Revizuirea evaluării realizate în scopul evoluției în carieră astfel încât aceasta să vizeze mai degrabă măsurarea efectivă a activității didactice decât alte condiții academice;
  • Acordarea de suficient feedback și sprijin pentru monitorizarea unităților de învățământ astfel încât acestea să poată realiza îmbunătățiri.

Mai mult, România are datoria de a implementa recomandările specifice realizate de către OCDE în cadrul proiectului prezidențial România Educată, care vizează componente cheie din sectorul de învățământ: profesionalizarea carierei didactice, îmbunătățirea managementului educațional la nivelul unităților de învățământ, creșterea accesului la o educație timpurie de calitate, creșterea echității educaționale în România. Atragem atenția că, din nefericire, activitatea Comitetului Interministerial pentru monitorizarea implementării proiectului România Educată a fost sistată din septembrie 2021 (conform site-ului Ministerului Educației), ceea ce ne determină să apreciem atitudinea Guvernului României față de implementarea acestor politici OCDE (finanțate de către Comisia Europeană) drept superficială.

Nu în ultimul rând, tragem un semnal de alarmă cu privire la lipsa concordanței declarațiilor venite de la Ministerul Educației. Deși, formal, această instituție își asumă aderarea României la OCDE, subliniind rolul central al îmbunătățirii politicilor educaționale în definitivarea acestui dosar, Ministerul Educației se pregătește să schimbe statutul instituției care se ocupă de evaluarea și asigurarea calității în școlile din România (ARACIP), subordonând-o politicului (prin trecerea acestei instituții din coordonarea Ministerului Educației, în subordinea directă a instituției, ceea ce limitează autonomia ARACIP și garanția de independență a acesteia, în detrimentul obiectivității și a credibilității acțiunilor sale). Se constată, de asemenea, intenția de continuare a numirilor în pozițiile membrilor Consiliului ARACIP, în locul promovării ocupării posturilor prin concursurile publice ca modalitate de selecție. 


De asemenea, reforma ARACIP trebuie corelată cu restructurarea rolurilor și responsabilităților ISJ-urilor, în așa fel încât rolul de control al calității să revină ARACIP, iar inspectoratele școlare să devină instituții cu rol predominant de îndrumare și sprijin. Mai mult, reforma ARACIP trebuie corelată și cu activitatea CNPEE, singura instituție din România care măsoară rezultatele educaționale la nivel de sistem și poate recomanda politici și intervenții bazate pe date. 


Astfel, apreciem că dacă Guvernul României va aproba noua Hotărâre de Guvern privind organizarea ARACIP în forma promovată de Ministerul Educației (și care a avut ca termen de avizare 25 ianuarie 2022), executivul va contribui la nerespectarea standardelor privind aderarea țării noastre la OCDE. Hotărârea de Guvern în discuție face parte din legislația subsecventă, promovarea ei nu are o fundamentare consistentă, bazată pe studiu de impact și va trebui supusă unor noi modificări, imediat după aprobarea noii legi a educației despre care Ministrul Educației a făcut anunț public. De aceea solicităm retragerea oricărei intenții de a modifica regulamentul de funcționare a ARACIP în acest moment, înainte de reorganizarea prin lege a instituției. 

Regăsiți poziția noastră cu privire la acest HG în întregime aici, dar și în anexă. 

Ne dorim să lucrăm îndeaproape cu Ministerul Educației pentru a ne putea asigura că sistemul educațional românesc respectă exigențele acestei organizații internaționale și credem că atacul la independența și autonomia ARACIP în raport cu sfera politică nu va face decât să tergiverseze acest proces, riscând a se finaliza cu un nou eșec în privința procesului complex de aderare. 

România nu își permite să rateze șansa reprezentată de cecul în alb oferit de membrii OCDE pentru a adera la această organizație a țărilor dezvoltate. Avem o nouă șansă și trebuie să o folosim cu înțelepciune, iar măsurile asumate de Ministerul Educației să fie o carte de vizită privind seriozitatea Guvernului României în raport cu dosarul OCDE. 

Ne exprimăm încrederea că, în final, Guvernul României va ține seama de recomandările acestei organizații internaționale în privința dezvoltării unui cadru de politici publice pentru creșterea gradului de calitate și echitate în sistemul educațional din România, va menține independența și autonomia unor instituții cheie în acest proces (precum ARACIP) și va oferi societății civile oportunitatea de a juca un rol activ de avertizor de integritate în acest proces, dar și de partener direct interesat și contributor, care poate și vrea să pună umărul la aderarea României la OCDE oferindu-și voluntar expertiza multidimensională. 

În vederea clarificării tuturor aspecte semnalate, solicităm o întâlnire online cu doamna Consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare, Ligia Deca, ocazie în cadrul căreia putem argumenta necesitatea și urgența de luare în considerare a propunerilor noastre.”

Citește și:
Cum se vede ARACIP – agenția care acreditează, autorizează și evaluează școlile și grădinițele – din interior? Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației: Este o instituție amputată administrativ care nu poate să facă față cererilor din acest moment / Dacă mergeți acum la ARACIP și găsiți două persoane la birou, e mult

6 comentarii
  1. Raspund unor nedumeriri ce apar repetat, aparent justificat, in Romania.
    Doar in Romania se considera a fi peiorative / injositoare conceptele CLIENT si PRESTATOR DE SERVICIU utilizate in alte domenii decat cele ale comertului si mestesugurilor… Este o reminiscenta a Epocii de aur cand comertul si comerciantii erau vrednici de dispret intrucat nu produceau “valoare adaugata” si uneori speculau iar vanzatorii, instalatorii, croitorii, cizmarii, chelnerii, etc. chiar si “brigadierii” – toti fiind “prestatori de servicii” – erau de multe ori dispretuiti pentru ocupatiile lor manuale, aparent minore, necalificate/ neintelectuale, etc. dar si pentru salariile lor minime si bacsisurile pe care le-ar fi cerut si primit…
    Ca aceasta perceptie este total eronata se poate observa atat din succesul ca “prestatori de servicii” (inclusiv ca instalatori, depanatori, soferi, ingrijitori de bolnavi si batrani, muncitori necalificati, etc.) repurtat de conationalii nostri emigrati temporar in statele bogate (unde, in plus, sunt apreciati, nu au parte de dispretul concetatenilor straini si pot castiga mult mai bine decat in Romania) cat si din terminologia standardelor, tratatelor si manualelor de Management.
    Astfel CLIENT (sau BENEFICIAR) este orice persoana sau organizatie care primeste de la un FURNIZOR un anumit produs/ serviciu…. In plus, acolo se stie (ceea ce in Romania este inca ignorat – uneori si cu aroganta – de inca prea multi) ca daca furnizorul doreste sa vanda clientului cat mai bine si repede produsul/ serviciul sau, el ar trebui ANTEFACTUM sa-l conceapa si realizeze exclusiv conform cerintelor acestuia si POSTFACTUM sa tina cont de reactiile de satisfactie/ insatisfactie ale clientului… Aceasta relatie client-furnizor (prea putin vizibila in Romania) este un exemplu de cerc/ ciclu virtuos – concept ignorat si el in Romania unde, practic, functioneaza tot mai multe cercuri/ cicluri vicioase…
    De asemenea, conform acelorasi referentiale, conceptul PRESTARE/ PRESTATOR DE SERVICIU are o semnificatie mult mai larga decat i se atribuie in Romania…. In exteriorul Romaniei sunt incluse in acest concept toate serviciile publice si private oferite consumatorilor/ cetatenilor/ contribuabililor…..De exemplu: administratia publica, educatia publica si privata, ingrijirea sanatatii publica si privata, transporturile, justitia si magistratii, parlamentarii si politicienii, inclusiv presedintele statului!!!! Asa se explica diferentele mari de abordare a cetatenilor/ contribuabililor de catre cei mentionati in statele dezvoltate si in Romania…. Continuam sa mentinem ignoranta si suficienta, sa simulam/ mimam sau incercam sa ne schimbam atitudinile si comportamentele pe baza conceptelor, principiilor, standardelor si “exemplelor de buna practica” din statele dezvoltate ??? Avem de invins inerentele reticente si rezistente la schimbare – despre care nu se scrie/ vorbeste in Romania desi ele sunt omniprezente… Si in acest domeniu exista practici, tehnici, metode, instrumente – dar si ele sunt ignorate in Romania… Din pacate!

  2. Trebuie să fii total rupt de orice formă de învățământ dacă numești elevii clienți și profesorii prestatori de servicii educaționale. Asta pare a fi o mentalitate de brigadier, dacă mai știe cineva ce era asta. În rest, același text repetat la infinit.

    1. Stimate Mircea, va pot intelege surpriza, chiar si furia, dar nu si acuzatia, intrucat eu m-am prezentat integral, ceea ce dvs nu ati facut….Da, sunt profesor universitar de Managementul calitatii si utilizez terminologia din tratatele, cursurile si standardele internationale aferente acestui vast domeniu aproape ignorat in Romania, de peste 50 de ani, desi este o stiinta dar si o arta extrem de necesare si utile si in Romania….Putini stiu ca in Epoca de aur, din motive lesne de intuit, Managementul a fost denumit …..Conducere iar managerii – ….conducatori!!! Mai mult, in mentalul nostru colectiv, termenul CLIENT este inca asociat cu comerciantii si comertul (total dispretuit in Epoca de aur intrucat nu ar produce valoare adaugata si ar fi orientat catre specula!) Iar PRESTATORII DE SERVICII ar fi doar vanzatorii, instalatorii, croitorii, cizmarii, etc. Fiind si ei, astfel, vrednici de dispret ! Desi cei care ajung acum sa presteze servicii in statele dezvoltate constata abia acolo cat sunt de apreciati si bine platiti pentru munca lor, dispretuita si ea inca in Romania….Daca ati fi citit pana acum vreo carte de Managementul calitatii (eu am publicat vreo 10 titluri! ) ati fi aflat ca este denumit CLIENT (eventual, doar in Romania, si BENEFICIAR pentru a menaja anumite susceptibilitati, ca cea a dvs!) oricine primeste un produs/ serviciu de la un FURNIZOR….Si ca acest produs/ serviciu este de calitate – deci se vinde bine – doar daca este conform cu cerintele clientului, dupa livrarea acestuia furnizorul primind de la client reactia de satisfactie/ insatisfactie aferenta…. Mai mult, ati fi aflat ca in conceptele SERVICIU si PRESTARE DE SERVICIU sunt incluse nu doar serviciile comerciale amintite ci si altele private sau publice (de ex. administratie centrala si locala, ocrotirea/ ingrijirea sanatatii, educatie, etc.), chiar si serviciile juridice si judiciare care la noi sunt atat de pretioase si pretentioase desi genereaza aproape numai insatisfactia justitiabililor si populatiei….In educatie, conform acelorasi standarde de Managementul calitatii, avem procese, produse si servicii educationale…..Toate putand fi evaluate si imbunatatite…Pentru detalii va recomand cartea mea intitulata ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI – O ABORDARE PROACTIVA….
      Cu sinceritate….

    2. ”tov. mircea” (cu m mic) , de ce vă deranjează ideea de „client” în educație?!! Sau, mai simplu, habar nu aveți despre această idee… ”mentalitatea de brigadier” din alte timpuri nu accepta nici pe departe această idee, fiind de natură „capitalistă”. „Clientul” are pretenții asupra calității ”produsului” primit , sau, după mentalitatea dvs ”avansată” nu ar trebui să aibă (ca în perioada „mentalității de brigadier”!) Din păcate nu ați înțeles nimic și ar fi mult mai bine să citiți, să studiați și apoi să vă exprimați…

      PS Sigur, mă aștept la reacții virulente dar, repet, mai bine citiți, studiați, analizați. Prof. ND știe f bine ce spune!

      1. “Implementarea” noii limbi de lemn nu o face cu nimic mai valoroasă decât precedenta, iar tu și dom’ doftor ing. sunteți “demni” reprezentanți ai acesteia. Elevii au drepturi și acum și pot avea, prin lege, și altele, dacă este cazul, fără a fi numiți clienți. Iar tarele cu care a ieșit dom’ doftor ing. din “epoca de aur” sunt treaba domniei sale. Nu trebuie să “achiesăm” cu toți la ele. Până reușiți cu noua limbă de lemn din învățământ vă doresc să aveți parte de un post călduț pe la vreun inspectorat (dvs, că dom’ doftor ing. o fi la pensie) și să vă țineți predicile de la înălțimea pe care o merită valoarea acestora. Prestații ușoare (la Amsterdam?).

  3. Sunt in acest text multe solicitari legitime ale beneficiarilor educatiei preuniversitare din Romania ce sunt, din pacate, inca nesolutionate, desconsiderate sau neglijate de decidentii si destinatarii scrisorii…
    Ei nu stiu ca, pana prin anii 2004, cei ce au condus destinele educatiei dar si numerosi profesori, in contrast cu ceea ce se intampla in statele dezvoltate, AU REFUZAT sa considere elevii si studentii, dar si angajatorii ca fiind beneficiari/ clienti ai proceselor educationale prin care in scoli si universitati se realizeaza si furnizeaza produse si servicii educationale!…
    Emitentii acestei scrisori ignora in continuare faptul ca ARACIP si ARACIS au fost de la inceput prost concepute si organizate prin OG 75-2005 ai carei autori diletanti sunt cunoscuti….Desi aceasta OG a fost si promulgata ca L87-2006 si se aplica de 16 ani generand doar COSTISITORI munti de hartii si supraincarcand birocratic INUTIL o armata de functionari si cadre didactice, nici vorba sa avem in Romania ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI – scopul fundamental al ARACIP si ARACIS… Deci toata lupta pentru modificarea ROF-ARACIP conform acestor doleante este DEGEABA atat timp cat mai este in vigoare OG 75-2005, o colectie de erori grave conceptuale, confuzii, prejudecati si lacune importante….
    Tin sa felicit autorii scrisorii pentru faptul ca, in fine, fac diferenta intre INSPECTIE si CONTROLUL CALITATII dar nu sunt constienti de faptul ca MANAGEMENTUL CALITATII (prin care se obtine cu succes mult dorita si discutata calitate a educatiei si in educatie) include nu doar INSPECTIA si CONTROLUL CALITATII ci si ASIGURAREA CALITATII, IMBUNATATIREA CALITATII concepte fundamentale cunoscute si aplicate inclusiv in Romania de peste 40 de ani!
    Le urez totusi solidaritate, spor si succes in lupta lor cu rezistenta decidentilor la schimbare si in scopul eliminarii simulacrelor si mimetismului..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like
adolescenti telefon tehnologie

Studiu Oxford: Folosirea tehnologiei de către tineri a devenit mai puțin asociată cu depresia în ultimul deceniu, dar utilizarea rețelelor sociale a devenit semnificativ legată de problemele emoționale ale adolescenților

Este o “legătură infimă” între folosirea tehnologiei de către adolescenți și eventualele lor probleme de sănătate mintală, conform unui nou studiu al Universității Oxford din Marea Britanie publicat recent în…
Vezi articolul

Consiliul Legislativ cere reanalizarea „mandatelor complete” pentru Președintele ARACIP, din proiectul de reorganizare a agenției: Poate duce la o nouă învestire a acestuia pentru un al treilea mandat

Consiliul Legislativ a cut Ministerului Educației să reanalizeze expresia „mandate complete” pentru Președintele ARACIP, din proiectul de Hotărâre de Guvern care vizează reorganizare a agenției, potrivit documentului publicat pe site-ul…
Vezi articolul
Remus Pricopie / Foto: Agerpres

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, crede că politica celor trei scenarii, aplicată școlilor, este “corectă” și pune în context electoral discuția despre redeschiderea unităților de învățământ

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, fost ministru al Educației, a luat poziție, joi, în discuțiile privind situația școlilor închise din cauza pandemiei Covid-19. El…
Vezi articolul

EXCLUSIV Profesor la Universitatea de Medicină din Cernăuți, oraș în care nu au fost înregistrate atacuri: Cursurile se țin online, doar profesorii au voie să intre în Universitate / La magazine și farmacii nu se mai acceptă plata cu cardul, iar bancomatele nu mai funcționează

Profesorul Antonie Moisei, șeful catedrei de științe sociale și ucrainistică, de la Universitatea de Medicină din Cernăuți, a acceptat să povestească pentru EduPedu.ro, într-un scurt interviu, despre atmosfera din orașul…
Vezi articolul

Cîmpeanu, reacție la decizia UMF Iași de a impune vaccinarea sau testarea cadrelor didactice și studenților pentru sesiune: În măsura în care această inițiativă va fi validată la acea universitate, ea va fi în perfectă siguranță

Condiționarea revenirii fizice la facultate pe baza vaccinului anti-Covid sau a testelor PCR este la latitudinea fiecărei universități în parte în baza autonomiei universitare, a comentat la Antena 3 ministrul…
Vezi articolul