Cum se vede ARACIP – agenția care acreditează, autorizează și evaluează școlile și grădinițele – din interior? Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației: Este o instituție amputată administrativ care nu poate să facă față cererilor din acest moment / Dacă mergeți acum la ARACIP și găsiți două persoane la birou, e mult

2.287 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – George Călin
Este o instituție amputată administrativ care nu poate să facă față cererilor din acest moment, a declarat secretarul general al Ministerului Educației, Ioana Lazăr, despre Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar. Afirmațiile au fost făcute pe 27 decembrie 2021, la dezbaterea pe tema proiectului de HG pentru reorganizarea ARACIP, dezbatere pe care a moderat-o și în timpul căreia Lazăr a respins majoritatea propunerilor venite de la participanți.

Secretarul general a expus situația ARACIP, în percepția sa. Ioana Lazăr a descris lipsa angajaților de la serviciu, „ la ARACIP, vă spun eu, sunt câțiva angajați. Dacă mergeți acum la ARACIP, dacă găsiți două persoane la birou e mult”. Aceasta a spus și că nu există niciun consilier juridic, proiectele de ordin de ministru pentru autorizarea sau acreditarea școlilor fiind făcute de „persoane fără pregătirea necesară”.

Toate aceste argumente au fost folosite în discuția despre reformarea instituției, în care Ministerul Educației propune într-un proiect de HG controversat, ca șefia Agenției să fie condusă de un președinte ales prin vot de un consiliu format din 14 membri, fără să existe condiția ca aceștia să fie experți în domeniu. Ba mai mult, uni dintre cei din consiliu sunt reprezentanți ai ministerelor de Interne și de Apărare.

Cine va face parte din noul Consiliu ARACIP, conform proiectului:

  • 6 experți din cadrul Direcției Generale pentru Asigurarea Calității;
  • 5 reprezentanți ai Ministerului Educației, cadre didactice și/sau inspectori școlari de specialitate, dintre un reprezentant al Direcției pentru învățământul in limbile minorităților naționale;
  • 3 reprezentanți ai altor autorități cu responsabilități în sistemul de educație, astfel:
    • câte un reprezentant desemnat de Ministerul Afacerilor Interne și de Ministerul Apărării Naționale, personal responsabil cu activitățile de învățământ;
    • un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cu experiență în elaborarea standardelor de siguranță specifice învățământului;
  • 1 reprezentant al Asociației Școlilor Particulare, cadru didactic reprezentând furnizorii de învățământ particular, inclusiv organizațiile furnizoare de educație care organizează și desfășoară, pe teritoriul României, activități de învățământ corespunzătoare unui sistem de educație din altă țară;
  • 4 reprezentanți ai partenerilor de dialog social, membri observatori fără drept de vot, astfel:
    • doi reprezentanți desemnați de cele două federații sindicatele reprezentative din învățământul preuniversitar;
    • un reprezentant al Consiliului Național al Elevilor.
    • un reprezentant al federației naționale a asociațiilor de părinți din învățământul preuniversitar

Ioana Lazăr: Articolul 7 din proiect este foarte clar: Consiliul ARACIP este format din președinte, cu drept de vot, 14 membri permanenți, cu drept de vot, patru membri observatori, fără drept de vot. Cei care fac parte din consiliu sunt așa: șase experți din cadrul Direcției Generale pentru Asigurarea Calității, experți din cadrul ARACIP, prin urmare persoane care au competențele necesare pentru a efectua ceea ce se numește evaluare externă a calității…

Textul de lege nu limitează că au calitatea de reprezentant al Ministerului Educației numai angajați ai Ministerului Educației. Pot fi numite cadre didactice, pot fi numiți inspectori de specialitate, nefiind condiționat să fie angajați ai Ministerului Educației.

Participant: Și până acum la ARACIP ați avut mai mulți angajați ai Ministerului sau din școli?

Ioana Lazăr: Până acum, la ARACIP, vă spun eu, sunt câțiva angajați. Dacă mergeți acum la ARACIP, dacă găsiți două persoane la birou, e mult. Înainte de fiecare 1 septembrie și vă spun pentru că am foarte mulți ani în Ministerul Educației, vin sute de ordine deodată la semnat. Nu ai capacitatea fizică să le verifici pe toate, asta se întâmplă acum. Vrem să schimbăm lucrurile, să îmbunătățim structura administrativă, să fie mai puternică și să deschidem acest consiliu al ARACIP către dialog. Să construiască ceva, să facă ceva, să fie reprezentați și cei din învățământul particular și să fie reprezentați și elevii, să fie reprezentați și părinții, să fie reprezentate și cadrele didactice”.

A intervenit în dezbatere fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Paloma Petrescu (februarie 2006 – iulie 2006). Aceasta a întrebat dacă la baza reformei stă o analiză externă aprofundată a Agenției și a activității acesteia, nu doar plângeri ale diverselor persoane sau entități, nemulțumiri și percepții personale. În replică la cele spuse de aceasta, Ioana Lazăr a declarat că nu mai există niciun angajat cu pregătire juridică, la serviciul de autorizare este un singur angajat, că foarte multe servicii sunt externalizate, inclusiv contabilitatea și resursele umane, iar în condițiile acestea „noi cerem studii, studii de ce, studii de impact ca să ce, să evaluăm dezastrul în care este această instituție în prezent?”. Lazăr a lăsat astfel de înțeles că nu există niciun studiu, sau o evaluare externă, independentă pe care să se bazeze reforma anunțată.

Ioana Lazăr: Inclusiv eu am fost în Ministerul Educației, ocupam funcția de consilier juridic în cadrul direcției juridice, în momentul în care a fost scrisă Hotărârea de Guvern nr. 1258 și aș vrea doar, din respect pentru dumneavoastră, să menționez, deși nu ați făcut observații punctuale pe temeiul de drept din proiect, să vă reamintesc câteva aspecte. În momentul în care, începând cu anul 2011, Legea educației naționale a adus niște schimbări de sistem, în momentul în care la momentul 2011 s-a rescris, practic, tot ceea ce înseamnă legislație subsecventă, s-a schimbat inclusiv structura procesului, inclusiv modalitatea de intrare în sistem pentru cadrele didactice, noi nu am modificat nimic, nimic, dar absolut nimic în ceea ce privește în primul rând structura administrativă a acestei instituții.

Deci de la momentul 2005, activitatea… Vă dau un exemplu, activitatea juridică acum, la ARACIP, nu există. A existat un singur consilier juridic. Proiectele de ordin de ministru, care știți că vin de la ARACIP, erau făcute de persoane care nu aveau pregătirea necesară. Serviciul de autorizare este cu un angajat. La acreditare avem șase angajați. Serviciile de evaluare externă sunt externalizate în foarte multe județe, contabilitatea este externalizată, totul este externalizat. Este o instituție amputată administrativ care nu poate să facă față cererilor din acest moment. Tocmai din acest motiv am spus că există o direcție administrativă, care are o componentă de resurse umane, resursele umane în acest moment sunt externalizate.

Nu mai spun că registrele evaluatorilor externi nu au fost actualizate de ani de zile, trebuie să știm ce evaluatori externi avem un teritoriu, cine face evaluarea? (…) Dacă vrem să abordăm evaluarea calității în școlile din România într-un mod birocratic și să vedem zeci de metri de bibliorafturi și să ignorăm, pur și simplu, care este nevoia beneficiarului final, continuam în acest mod. Dacă vrem să schimbăm lucrurile, trebuie să acceptăm și să ne vedem hibele și greșelile.

Despre asta este vorba, ARACIP-ul nu a făcut o evaluare instituțională de ani de zile. Știind foarte bine că Ordonanța 75 din 2005 obligă orice furnizor de educație din România acreditat să se supună evaluării periodice din cinci în cinci ani, din 2016 nicio unitate de învățământ acreditată din România nu a fost evaluată. Ăsta este adevărul, ăsta este adevărul de la care pornim. Și noi cerem studii, studii de ce, studii de impact ca să ce, să evaluăm dezastrul în care este această instituție în prezent?”, a încheiat Lazăr.

Ce a răspuns Ioana Lazăr când a fost ridicată problema unui eventual conflict de interese prin prezența în consiliul ARACIP, cu drept de vot, a unui reprezentant al Asociației Școlilor Particulare.

Ioana Lazăr: „Acest proiect de hotărâre de guvern este emis în baza Ordonanței de urgență 75 din 2005. Ordonanță de urgență care reglementează cadrul legal la nivel primar de asigurarea calității atât în învățământul preuniversitar cat și în învățământul superior. Dacă pentru învățământul superior avem ARACIS care funcționează în conformitate cu principiul unei autonomii universitare, în ceea ce privește componenta sistemului de învățământ preuniversitar, ARACIP este reglementat ca fiind o instituție care funcționează în subordinea Ministerului Educației. Această dispoziție legală se regăsește inclusiv în legea educației și în ordonanța 75. Hotărârea de Guvern este un act administrativ cu caracter normativ care organizează punerea în aplicare a unei dispoziții la nivel primar. Prin urmare, Ministerul Educației are inclusiv calitate de inițiator al acestui proiect de act normativ fiind autoritate de stat în sistemul de învățământ. Conflictul de interese într-un format ca să zic așa, laic, într-adevăr poate să sune cum ați menționat dumneavoastră, dar în conformitate cu dispozițiile legale, conflictul de interese înseamnă participarea la luarea unei decizii care este afectată de un interes personal”. 

Reamintim că președintele Asociației Școlilor Particulare, Christian Comșa, a fost și singurul prezent la dezbatere care nu a propus nicio modificare la proiectul de hotărâre a organizării și funcționării ARACIP, prin care organizația sa primește un loc cu drept de vot în Consiliu.

La două săptămâni de la dezbaterea respectivă președintele interimar al ARACIP, Silviu Iordache, și-a dat demisia. Acesta a fost înlocuit, potrivit surselor Edupedu.ro, de Tatiana Tutunaru, angajată ARACIP.

Care este componența Consiliului ARACIP în prezent:

Potrivit HG 1285/2005 – de organizare și funcționare a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, Consiliul ARACIP este alcătuit din 15 membri, după cum urmează:

  • președintele ARACIP
  • vicepreședintele ARACIP
  • conducătorii departamentelor organizate în cadrul ARACIP, respectiv al Serviciului economic și administrativ
  • un consilier juridic din structura organizatorică a ARACIP
  • 9 experți din cadrul departamentelor ARACIP.

Proiectul de act normativ și nota de fundamentare pot fi consultate mai jos:


1 comentariu
  1. N-a înțeles nimic, nu știe care este rolul ARACIP, este doar rău intenționată . Sau are o comandă politică și trebuie să o “rezolve”?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

VIDEO Ludovic Orban, întrebat dacă școlile mai rămân mult închise: Aproape toate țările care păstraseră învățământul în clasă, între timp au suspendat cursurile în clasă / Moderator: Dați-mi niște exemple / Orban: În Franța au fost proteste

Aproape toate țările care păstraseră învățământul în clasă, între timp au suspendat cursurile în clasă, susține premierul României, Ludovic Orban. Șeful Guvernului a fost întrebat miercuri seara, la RomâniaTV, de…
Vezi articolul

Directoarea unei școli din București: O elevă a venit la școală deși mama era suspectă de coronavirus / Mama a fost de atunci confirmată pozitiv / După mai bine de 12 ore, nimeni nu știe situația elevei

Lipsa de comunicare din partea oficialităților, într-un caz ce ar putea “intra sub incidența legii penale”, a determinat-o pe directoarea unei școli din București să trimită tuturor autorităților o solicitare:…
Vezi articolul

Termenele de evaluare pentru școli și grădinițe de către ARACIP se prelungesc până la sfârșitul anului școlar 2022-2023, prevede un proiect de ordonanță de urgență

Termenele pentru evaluarea școlilor și grădinițelor de stat, particulare și confesionale în vederea acreditării sau a menținerii acesteia de către ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar)…
Vezi articolul

Scrisoare deschisă adresată premierului Ciucă / Zece organizații europene și internaționale cer investigații prompte și independente în cazul  Emiliei Șercan: Amenințările și hărțuirea ei au loc pe un fond de agresiuni recente și presiuni nejustificate împotriva jurnaliștilor

Zece organizații europene și internaționale care militează pentru libertatea presei și pentru libertatea de exprimare, membri ai MFRR și partenerii acestora, au reacționat la hărțuirea Emiliei Șercan, exprimând îngrijorări serioase…
Vezi articolul

Două din 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din România nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare – Studiu și infografic Salvați Copiii

Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea…
Vezi articolul