Președintele Asociației Școlilor Particulare, singurul prezent la dezbatere care nu a propus modificarea proiectului de hotărâre a organizării și funcționării ARACIP, prin care organizația sa primește un loc cu drept de vot în Consiliu / Christian Comșa: Problema mare nu este componența ARACIP, problema mare este ce evaluează și ce face în momentul în care merge în instituțiile de învățământ

750 de vizualizări
Foto: © Photographerlondon | Dreamstime.com
„Experții ARACIP care realizează evaluările externe în prezent, au fost selectați acum peste 10 ani de zile. (…) Există obligația legală ca o dată la cinci ani să se realizeze formarea experților evaluator externi. Nu s-a realizat această formare. S-au schimbat standardele și metodologia de evaluare externă. Evaluatorii externi nu cunosc standardele și metodologia externă de evaluare în momentul de față”, a declarat Christian Comșa, președintele Asociației Școlilor Particulare, în cadrul unei dezbateri publice a Ministerului Educației pe marginea proiectului de HG pentru organizarea și regulamentul agenției care autorizează școlile și grădinițele, publice și private. Comșa a fost singurul care nu a avut amendamente specifice la proiectul de Hotărâre de Guvern.

Acesta s-a declarat de la începutul intervenției “puțin mâhnit“, după ce mai mulți reprezentanți ai elevilor și ai altor organizații, cum ar fi Asociația Ține de noi, au denunțat un posibil conflict de interese, spunând că școlile particulare sunt furnizori de educație care vor fi supuși evaluărilor ARACIP. “Sunt puțin mâhnit că a ajuns parte a sistemului de educație, componentă, furnizorii de educație privată au ajuns să fie stigmatizați pentru simplu fapt că niște oameni au ales în România să construiască școli. În forma în care este propunerea de hotărâre este menționat faptul că va fi un cadru didactic care va fi membru în Consiliul ARACIP“, a spus Comșa.

Reprezentantul Asociației Școlilor Particulare a spus că, în opinia sa, “conflictul de interese nu există, pentru că unitățile particulare de învățământ pot să respecte standardele“, justificând această afirmație cu o declarație dată de fostul președinte ARACIP, Șerban Iosifescu.

Dezbaterea de luni, 27 decembrie, a avut ca temă proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Proiectul de Hotărâre de Guvern a fost deja trimis în varianta propusă de Ministerul Educației către ministerele avizatoare și către Consiliul Economic și Social.

  • De remarcat este faptul că reprezentanții Ministerului Educației, care au moderat și organizat dezbaterea, nu au intervenit deloc în timpul discursului de 10 minute al lui Christian Comșa, așa cum s-a întâmplat în cazul majorității celorlalți participanți, chiar dacă acesta nu a adus amendamente actului normativ și nu a avut completări la obiect, pe proiectul supus dezbaterii.

Comșa a repetat că 1.785 de unități școlare cu personalitate juridică care nu au fost niciodată evaluate în ultimii 15 ani, cum sublinia și în cererea publică de reorganizare a ARACIP din iulie 2021: „V-aș spune că avem în România, conform datelor ARACIP, nu sunt date inventate de mine, 1.785 de unități școlare cu personalitate juridică care nu au fost niciodată evaluate de când a apărut ARACIP, de 15 ani, timp în care ar fi trebuit să aibă loc trei evaluări externe în aceste instituții”.

Christian Comșa a explicat care sunt etapele procesului de evaluare și ce lacune are întregul proces: „Nu știu dacă știți că procesul de evaluare este în felul următor, în momentul de față: se depune cererea în ianuarie, cu două zile înainte de evaluare, undeva prin iunie ești anunțat că ești evaluat. Ulterior nu ți se spune, este singura instituție care în procesul verbal nu-ți spune ce anume ai îndeplinit, ce anume nu ai îndeplinit, ce ai de corectat. Trebuie să aștepți hotărârea ARACIP care nu respectă legea în momentul de față și nu trimite rapoartele de evaluare externă, cum spune legea. Te trezești cu hotărârea, iar ulterior mai aștepți încă luni de zile după ordinul de ministru și ți se spune sec: ‘poți să te duci în instanță’. Suntem instituții de învățământ. Așa funcționează ARACIP în momentul de față. Nu funcționează”.

În legătură cu forma actuală a proiectului, în care instituțiile particulare au un primit un loc de reprezentare în Consiliul ARACIP, cu drept de vot, pe un mandat de 4 ani, numit de ministru la propunerea ASP, acesta a spus că este necesar să fie dată o definiție a „expertului” evaluator: „Sunt de acord cu domnul Orășanu, într-adevăr experții ar trebui să fie parte din Consiliul ARACIP, dar ar trebui să și definim ce sunt acești experți, ce-i face pe ei experți. Să știți că personal am participat la peste 100 de evaluări externe, sunt alături de construcția aceasta numită ARACIP, de instituție de la înființare. Am fost formator pentru sute de directori și profesori care au legătură cu asigurarea calității. Avem cadre didactice în unitățile particulare de învățământ care sunt, cum spuneți dumneavoastră, evaluatori internaționali de școli”.

  • Declarația integrală a lui Christian Comșa, mai jos, în articol

Asociația Școlilor Particulare reprezintă circa 250 de școli private, conform unui comunicat dat de organizație și „are ca scop crearea unui forum al unităților de învățământ preuniversitar particular”, potrivit statutului său. Într-un alt comunicat, ASP susține că în România sunt 1.200 de unități de învățământ particulare în preuniversitar.

Amintim că, în această vară, Asociația Școlilor Particulare a solicitat ministrului Educației o reorganizare a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar: „În ultimii 15 ani, de când a fost înființată Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, au fost cheltuite sute de milioane de lei din bugetul de stat, din fondurile partenerilor privați, care investesc în educația din România, precum și din fondurile europene, fără un impact semnificativ în creșterea calității educației”.

Concluziile ASP de la acel moment (2 iulie 2021):

“Rezultatele din ultimii 10 ani arată o eficiență scăzută a procesului de evaluare externă:

  • 1.785 unități de învățământ de stat nu au trecut prin niciun proces de evaluare externă în perioada 2010-2020 deși legea prevede ca toate unitățile de învățământ să fie evaluate o dată la 5 ani.  
  • 28,36% din totalul de 6.293 de unități de învățământ cu personalitate juridică, de stat, nu au fost evaluate în perioada 2010 – 2020. 
  • În perioada 2010 – 2020 cele 6293 unități de învățământ de stat, cu personalitate juridică, aveau obligația legală de a se supune la cel puțin două procese de evaluare externă. 
  • ARACIP a realizat 4.454 (35%) de evaluări externe din totalul de 12.586 în perioada 2010 – 2020.

Ne dorim ca următorii 10 ani să fie marcați de o eficiență crescută a procesului de evaluare externă, cu schimbări semnificative, menite să crească calitatea învățământului. 

Având în vedere aspectele mai sus menționate, vă propunem să luați în considerare o reorganizare a Agenției Române de Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, instituție pe care, de altfel, o considerăm esențială pentru educația din România“.

  • După comunicatul ASP, a urmat demiterea președintelui Agenției, aflat la conducere din 2005, demers care a fost atacat în instanță de acesta, potrivit declarațiilor sale publice.

Președinte ARACIP a fost numită Alina Paraschiv, care a demisionat după o lună de mandat, acuzând faptul că nu a fost deloc consultată privind reforma instituției și că nimeni din ARACIP nu fusese consultat la elaborarea proiectului de HG care schimba organizarea.

La șefia Agenției a fost numit, de ministrul Sorin Cîmpeanu, Silviu Iordache, fost manechin de lenjerie intimă pentru designerul Cătălin Botezatu, profesor de religie și geografie, fondator Pro România Iași, director al Casei Corpului Didactic Iași, care și-a pus în CV că a organizat timp de nouă ani „Balul Bobocilor” la două licee.

Imediat după apariția acestor informații despre noul președinte ARACIP, ministrul Cîmpeanu a explicat numirea: Criteriile au fost strict de competență profesională și managerială. Silviu Iordache a prezentat uniformele create de Cătălin Botezatu pentru compania națională TAROM și nu alte “obiecte vestimentare”, a spus oficialul.

Aproape simultan designerul Cătălin Botezatu apărea la PROTV și explica faptul că “cea mai reprezentativă colecție pentru el a fost cea “Aviator” unde a prezentat de la costume de baie, până la outfit-urile normale, adică îmbrăcat, ca să spun așa“.

Ce face ARACIP?

Potrivit Ministerului Educației, „ARACIP realizează evaluarea externă a calităţii educaţiei oferite de instituţiile de învăţământ preuniversitar şi de alte organizaţii furnizoare de educaţie, precum și autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar”. Se află în subordinea Ministerului Educației, are personalitate juridică și un buget propriu de venituri şi cheltuieli.

Iată în ce constă evaluarea externă:

Evaluarea externă a tuturor școlilor și grădinițelor din România, indiferent dacă sunt private sau de stat, este realizată de ARACIP (pentru învățământul preuniversitar), pe baza standardelor naționale de calitate și a procedurilor comune, care se aplică, nediscriminatoriu, instituțiilor publice și private de învățământ, potrivit legii. Există trei tipuri principale de evaluare externă:

  • Pentru autorizarea de funcționare provizorie – înainte ca unitatea de învățământ să înceapă să funcționeze (este interzisă funcționarea fără, cel puțin, autorizație de funcționare provizorie). Cerințele evaluate pentru autorizarea provizorie, reprezintă un sub-set din cele utilizate la acreditare, care pot fi evaluate înainte ca unitatea de învățământ să funcționeze.
  • Pentru acreditare, după parcurgerea unui ciclu întreg de învățământ, dar nu mai târziu de 3 ani de la prima promoție de absolvenți, care conferă unității de învățământ evaluate toate drepturile stabilite de lege. Cerințele prevăzute în standarde reprezintă condițiile minime de funcționare stabilite prin lege care, de aceea sunt, toate, obligatorii și reprezintă nivelul minim (’satisfăcător’) la care poate funcționa o instituție de învățământ.
  • Evaluare periodică – din 5 în 5 ani – permite evaluarea nivelului de calitate oferit de instituțiile de învățământ, față de standarde și standarde de referință: dacă standardele reprezintă nivelul minim acceptabil de realizare a activității de învățământ, standardele de referință reprezintă nivelul optim de realizare a acestora. 

Evaluarea externă este realizată de un corp specializat de evaluatori, selectați dintre cadrele didactice și directorii de școli, pregătiți printr-un program specific de formare, înscriși într-un registru special, făcut public. Pentru fiecare vizită de evaluare externă sunt formate echipe de 2-4 evaluatori, care judecă nivelul de calitate, pe baza standardelor și, după caz, a standardelor de referință și folosind dovezile oferite de unitățile de învățământ: documente, statistici, observare directă (a spațiilor școlare și a activităților de învățare), interviuri sau chestionare aplicate reprezentanților actorilor esențiali (conducerea instituției de învățământ, cadre didactice, elevi, părinți, autorități locale, angajatori etc.).

În 2020 au fost adoptate, prin hotărâri de guvern, noi standarde de calitate (standarde și standarde de referință), precum și o nouă metodologie de evaluare externă pentru învățământul preuniversitar. Noutățile introduse vizează: 

  • Eficientizarea evaluării interne și externe, prin simplificare (reducerea numărului cerințelor cu peste 50%), debirocratizare (reducerea semnificativă a numărului documentelor solicitate), digitalizare (întregul proces de evaluare externă se poate face online), unificare (au fost unificate mai multe acte normative emise anterior) și clarificare (vor fi elaborate ghiduri explicative, care vor fi puse la dispoziție tuturor părților interesate). 
  • Descentralizarea și implicarea beneficiarilor, prin clarificarea atribuțiilor ARACIP și ale inspectoratelor școlare și prin corelarea mai strânsă a sistemului de calitate cu inspecția școlară. Totodată, a fost mai clar stabilită răspunderea diferitelor instituții în privința îmbunătățirii calității. 
  • Reorientare, prin mutarea accentului de la evaluarea intrărilor și a resurselor la proces și rezultate și de la analiza documentelor la observare directă (condiții oferite de unitatea de învățământ și activitățile de învățare propriu-zise), și evaluarea feedbackului oferit de actori (cadre didactice, elevi, părinți), prin chestionare și interviuri.
  • ”Umanizare”: starea de bine, accesul la educație și echitatea furnizării serviciilor educaționale devin dimensiuni esențiale ale standardelor de calitate. 
Redăm declarația completă a lui Christian Comșa:

„Sunt puțin mâhnit că a ajuns parte a sistemului de educație, componentă, furnizorii de educație privată au ajuns să fie stigmatizați pentru simplu fapt că niște oameni au ales în România să construiască școli. În forma în care este propunerea de hotărâre este menționat faptul că va fi un cadru didactic care va fi membru în Consiliul ARACIP. Sunt de acord cu domnul Orășanu, într-adevăr experții ar trebui să fie parte din Consiliul ARACIP, dar ar trebui să și definim ce sunt acești experți, ce-i face pe ei experți.

Să știți că personal am participat la peste 100 de evaluări externe, sunt alături de construcția aceasta numită ARACIP, de instituție, de la înființare. Am fost formator pentru sute de directori și profesori care au legătură cu asigurarea calității. Avem cadre didactice în unitățile particulare de învățământ care sunt, cum spuneți dumneavoastră, evaluatori internaționali de școli. Sunt foarte multe resurse și în instituțiile private de învățământ, iar faptul că Consiliul are în componență 14 cadre didactice din sistemul public și un cadru didactic din sistemul privat care are până la urmă particularitățile sale, nu cred că este un lucru rău. Dar vă las pe dumneavoastră să judecați mai departe.

Christian Comșa / Foto: Arhiva personală

Încă un lucru aș vrea să vă spun, mi-aș fi dorit ca hotărârea de Guvern care a modificat metodologia de evaluare externă și hotărârea de guvern care a modificat standardele care sunt aplicate în evaluările realizate de către experții externi ARACIP, în toamna anului trecut, să fi surescitat aceeași pasiune, să fi existat o dezbatere. La momentul respectiv, standardele și metodologia au fost puse în dezbatere publică pe data de 18 noiembrie, după 10 zile au fost aprobate prin hotărâre de Guvern. Nu am avut șansa, deși am solicitat, că se tot invocă legea transparenței, am solicitat, am trimis puncte de vedere scrise, n-am primit niciodată niciun răspuns de la instituția aceasta, Agenția Română de Asigurare a Calității.

Problemele care au fost ridicate mai devreme, legate de finanțarea acestei instituții. (…) Nu știu dacă știți că procesul de evaluare este în felul următor, în momentul de față: se depune cererea în ianuarie, cu două zile înainte de evaluare, undeva prin iunie ești anunțat că ești evaluat. Ulterior nu ți se spune, este singura instituție care în procesul verbal nu-ți spune ce anume ai îndeplinit, ce anume nu ai îndeplinit, ce ai de corectat. Trebuie să aștepți hotărârea ARACIP care nu respectă legea în momentul de față și nu trimite rapoartele de evaluare externă, cum spune legea. Te trezești cu hotărârea, iar ulterior mai aștepți încă luni de zile după ordinul de ministru și ți se spune sec: ‘poți să te duci în instanță’. Suntem instituții de învățământ. Așa funcționează ARACIP în momentul de față. Nu funcționează. 

Să știți că, apropo de fundamentare și de raport, exact cum s-a spus anterior, unitățile de învățământ au obligația ca o dată la cinci ani să fie evaluate de către agenție, să solicite evaluare externă. V-aș spune că avem în România, conform datelor ARACIP, nu sunt date inventate de mine, 1.785 de unități școlare cu personalitate juridică care nu au fost niciodată evaluate de când a apărut ARACIP, de 15 ani, timp în care ar fi trebuit să aibă loc trei evaluări externe în aceste instituții. 1.785 de instituții care niciodată nu a fost niciodată evaluate. Dacă ne raportăm la perioada ultimilor 10 ani de zile în care cele 6.200 de instituții de învățământ de stat cu personalitate juridică ar fi trebuit să aibă cel puțin două evaluări externe, o să constatăm că dintr-un total de 12.586, ARACIP a realizat 4.400 de evaluări externe.

Deci da, este nevoie de suplimentarea numărului de experți externi ai ARACIP ca să se poată respecta legea, ca toate aceste unități de învățământ să fie evaluate, iar finanțarea va fi asigurată. Este suficient să se realizeze jumătate dintre evaluările externe prevăzute de lege și ARACIP va avea suficienți bani la taxele actuale, chiar și la taxe mai mici ca să finanțeze cele 75 de posturi. Nu are capacitatea instituțional-administrativă în momentul de față să respecte legea și este într-adevăr o instituție esențială în România. (…) Problema mare nu este componența ARACIP, problema mare este ce evaluează ARACIP și ce face ARACIP în momentul în care merge în instituțiile de învățământ. 

Vorbeam de profesionalizare. Experții ARACIP care realizează evaluările externe, în prezent, au fost selectați acum peste 10 ani de zile. De 10 ani de zile nu este nici măcar un expert evaluator extern care să fie introdus în registrul acesta al ARACIP. Există obligația legală ca o dată la cinci ani să realizeze formarea experților evaluator externi. Nu s-a realizat această formare. S-au schimbat standardele și metodologia de evaluare externă. Evaluatorii externi nu cunosc standardele și metodologia externă de evaluare în momentul de față. Nu s-a făcut niciun fel de formare. Această instituție este amputată, nu funcționează. 

V-aș mai spune că experții aceștia, experții care vin în evaluările externe, întocmesc într-adevăr un raport. Domnu Orășanu, și în prezent Consiliul ARACIP, poate să răstoarne decizia expertului extern evaluator și din păcate, știți ce face ARACIP în acest moment? Sunt experții evaluatori care au acordat autorizarea creditare și Consiliul a zis că nu este cazul. Impactul deciziilor pe care ARACIP le ia în sistemul de educație trebuie să fie real, nu de formă. Dar pentru asta, în momentul în care întocmește un standard, trebuie să găsească raportul dintre măsura propusă și impactul pe care măsura respectivă îl are în sistemul de educație. 

Domnul Tudor Chirilă este un bun muzician, un apreciat artist. Dumnealui dacă se duce într-o unitate de învățământ este încadrat ca și profesor de muzică, de arte. Vine ARACIP în evaluare și ridică acreditarea școlii, fiindcă nu este calificat. Problemele sistemului sunt mult prea mari, s-au modificat standardele și să știți că declarația domnului președinte pe piață, domnului Șerban Iosifescu, îl înțeleg, îl apreciez, am lucrat cu dumnealui, într-adevăr are dreptate, dar să știți că nu se poate în România, o instituție care 15 ani a funcționat sub aceeași conducere, să ajungă la acest nivel. Nu este posibil așa ceva și trebuie făcut ceva în sensul acesta.

Declarația domnului Iosifescu publică că 95% dintre instituțiile private de învățământ nu au probleme în a respecta standardele actuale sau orice alte viitoare standarde vor fi în vigoare. Deci conflictul de interese, problema instituțiilor de învățământ particulare nu este în legătură cu standardele și o dereglementare. Problema este a procesului, a modului în care se realizează evaluarea externă, impactului pe care o are evaluarea externă în sistem. Conflictul de interese nu există, pentru că unitățile particulare de învățământ pot să respecte standardele.”

Proiectul de act normativ și nota de fundamentare pot fi consultate mai jos:

Ministerul Educației a anunțat luni seara că propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice, pot fi trimise până marți, 28 decembrie 2021, ora 20.00, urmând ca forma finală obținută pe baza observațiilor și propunerilor formulate să fie postată pe site-ul Ministerului Educației.

Foto: © Photographerlondon | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Dezbatere de formă pe reforma agenției care acreditează școlile și grădinițele – ARACIP, după ce proiectul de hotărâre de guvern fusese deja trimis spre avizare la ministere și CES în forma stabilită de Ministerul Educației. “Facem degeaba propuneri?“, au întrebat reprezentanții ONG-urilor / Tudor Chirilă, către secretarul general al ministerului, Ioana Lazăr: Puneți pumnul în gură oamenilor care încearcă să vorbească
iulie 2021 – Reorganizarea și reformarea ARACIP, agenția care asigură calitatea în învățământ, cerută ministrului Educației de Asociația Școlilor Particulare: Conducerea agenției are mandat pe viață / După sute de milioane de lei cheltuite în 15 ani, nu există un impact semnificativ în creșterea calității educației

1 comentariu
  1. ESTE MAI MULT DECAT REGRETABIL DAR… ATAT POATE DEMOCRATIA NOASTRA! COMPONENTA CONSILIULUI ARACIP (DECI ACCESUL LA RESURSE SI PUTEREA DECIZIONALA) SI NU SIMULACRUL ASIGURARII CALITATII EDUCATIEI PRACTICAT DE 15 ANI DE ARACIP CONSTITUIE SUBIECTUL PRINCIPAL AL DISPUTELOR APARUTE IN DEZBATEREA PUBLICA A ROF – ARACIP DIN 27.12.2021…ESTE MAI MULT DECAT REGRETABIL!!! De fapt, ARACIP are grave si multiple deficiente de conceptie si integrare in mediul nostru educational… De exemplu numeroasele paralelisme introduse si mentinute de 16 ani in ceea ce priveste INSPECTIA!! ARACIP, Inspectoratele scolare si chiar Ministerul Educatiei au responsabilitati legale privind INSPECTIA (prin care doar se constata conformitatile si neconformitatile)… In continuare, conform Managementului calitatii, daca se doreste nerepetarea neconformitatlor identificate prin INSPECTIE sunt necesare ACTIUNI CORECTIVE ajungand astfel in CONTROLUL CALITATII (concept inexistent in educatia noastra)…. Daca se doreste si prevenirea unor noi neconformitati posibile sunt necesare ACTIUNI PREVENTIVE ajungand abia acum in ASIGURAREA CALITATII (care nu inseamna “a face ca (!!) calitatea sa fie sigura!” asa cum au explicat uneori ignorantilor mai marii ARACIP si ARACIS!)…. De fapt, practic, ASIGURAREA CALITATII este doar o componenta a MANAGEMENTULUI CALITATII…
    La noi, ARACIP si ARACIS (cu ROF-urile lor aprobate prin HGR) functioneaza pe baza OG 75-2005 (privind asigurarea calitatii educatiei) aprobata prin Legea 87/2006, care – datorita diletantismului autorilor ei – este departe de-a fi ceea ce trebuia!!! … Oricine este lucid si onest, are gandire carteziana/ logica si nu se preteaza la mimetisme, simulacre, uzurpari si inselatorii ar fi putut sa vada (dincolo de cauzele “vanturate” in massmedia si social media dupa controalele efectuate de CCR la ARACIS si mesajele ministrului Sorin Campeanu privind situatia institutiei) cateva REALITATI DURE generate de OG 75-2005 (L87/2006) privind asigurarea calitatii educatiei, o lege plina de erori conceptuale, confuzii, prejudecati si lacune (dar care a fost promulgata de fostul presedinte Traian Basescu desi a fost avertizat sa nu o faca!):
    1.UE/ CE nu a solicitat/ impus infiintarea ARACIP (ca in cazul ARACIS – prin conferintele ministrilor educatiei din statele membre, pana in 2003) – deci ARACIP NU TREBUIA SA EXISTE, ea fiind doar initiativa si ambitia autorilor OG 75-2005, atat pentru a putea controla ce se intampla in scolile noastre (mai ales private) cat si pentru … a da lectii (!!!) decidentilor si scolilor din UE/ CE…
    2.ARACIP nu are echivalent in alte state membre ale UE/ CE intrucat asigurarea calitatii educatiei este necesara doar in universitati, conform ministrilor educatiei din E16.
    3.Recomandarile conferintelor ministrilor educatiei din E16 au inclus preluarea unor standarde si modele de asigurare a calitatii aplicate de decenii in mediul de afaceri (PDCA, ISO 9000, EFQM, etc.) dar care la noi au fost respinse ab initio de autorii OG75-2005 pe considerentul ca mediul de afaceri este preocupat doar de vanzari, cifra de afaceri si profit, iar in educatie acestea nu …. conteaza! Fara comentarii!
    4.”Modelul bazat pe Leviathan” introdus de autorii OG 75-2005 (din Stiintele politice ale sec.XIX !!!) ca model de asigurare a calitatii educatiei (!!) in Romania este depasit, irelevant, ineficace si inutil – situatie recunoscuta, dar abia dupa un deceniu, chiar de unii autori ai OG 75-2005 care au cerut, alaturi de multi altii, abrogarea L87-2006 de aprobare a OG 75-2005… Dar decidentii actuali din Parlament si Executiv habar nu au ce inseamna toate acestea si se bazeaza pe frecventele justificari FALSE ale sefilor din ARACIP si ARACIS conform carora “Asa vrea Comisia Europeana (CE)!!!!”
    5.”Asigurarea calitatii” este doar o componenta a Managementului calitatii (si nu un slogan politicianist exotic, ignorat de utilizatori si destinat doar ..impresionarii auditoriului !!!) – care, la randul lui, nu poate fi obtinut de facto fara un Sistem de management al calitatii (SMC) conform standardelor internationale aferente. Atat Managementul calitatii si SMC cat si actiunile corective si preventive au fost complet ignorate de autorii OUG 75-2005, ceea ce se explica partial prin diletantismul lor…
    6. In 16 ani de aplicare a OG 75-2005, ARACIP si ARACIS au generat doar un AMPLU SIMULACRU de asigurare a calitatii educatiei (uzurpand conceptul si declansand o monstruoasa, costisitoare dar inutila birocratie, pe baza vechiului principiu scump birocratilor din lumea intreaga “ORICE DOCUMENT ESTE O DOVADA/ PROBA A UNUI FAPT”! Dar sumele cheltuite de scoli si universitati pentru plata functionarilor ARACIP si ARACIS (aparent din bugetele scolilor si universitatilor, pentru …. calmarea unor spirite, dar de fapt din finantarile Ministerului Educatiei) nu au determinat generarea si cresterea INCREDERII in capacitatea lor de-a satisface cerintele beneficiarilor lor (angajatori, absolventi, studenti, elevi, parinti) – care initial nici nu au fost acceptati ca atare!!! – acesta fiind de fapt SCOPUL asigurarii calitatii educatiei. Oricine poate constata ca acesta nu a fost realizat…
    Cu SIMULACRE, IGNORANTA, SUFICIENTA, AROGANTA – unde vom ajunge oare??
    Solutia este deci chiar DESFIINTAREA ARACIP daca niciun decident actual din Parlament si Executiv nu este in stare sa aprecieze cat de nociva este OG 75-2005 pentru a o modifica RADICAL, cu abrogarea L87/2006!…”
    Cu sperante, totusi, pentru o reala/ nesimulata asigurare a calitatii educatiei in Romania, cu sau fara programul Romania Educata,
    prof.univ.dr.ing.Nicolae-George Dragulanescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OFICIAL Modificări la examenele de certificare a calificării profesionale pentru școlile postliceale, învățământul profesional, agenți de penitenciare și asistent medical generalist. Probele au un nou grafic de desfășurare

Examenele de certificare a calificării profesionale se modifică și au un nou calendar, potrivit ordinului nr. 3.770 din 5 mai 2021 al ministrului educației, publicat în Monitorul oficial. Actul normativ…
Vezi articolul

Cu elevii de până în clasa a IV-a, se poate desfășura școala față în față în condiții de siguranță / Pentru ei, “impactul pe termen lung al educației online va fi masiv și îl vom plăti cu toții” – expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheș

“În momentul în care am aduce copiii de până în clasa a IV-a la școală, nu ar fi aceleași probleme ca atunci când am aduce toți copiii la școală,” a…
Vezi articolul