Asociația Școlilor Particulare acuză ARACIP, agenția care asigură calitatea în învățământ, că “lovește” școlile private obligându-le din nou să numească directori prin concurs / Iosifescu, președintele agenției: Obligația nu e “reintrodusă”, este în lege

4.569 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Asociația Școlilor Particulare acuză Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar că a “dispus”, într-o “manieră lipsită de predictibilitate și responsabilitate”, o obligație de numire a directorilor școlilor private prin concurs. Asociația vorbește în acest context de “modificarea condițiilor de acreditare din mers”, arată că organizarea concursurilor s-a făcut în ultimii 10 ani în virtutea autonomiei interne și spune că ARACIP “lovește fără drept de apel toate cele peste 1.200 de unități particulare de învățământ din România”. Contactat de Edupedu.ro, Șerban Iosifescu, președintele ARACIP, declară că “noi am reafirmat niște prevederi legale, nu am introdus acum obligația concursului”, instituția urmărind “aplicarea unitară” a prevederilor legale.

În comunicatul transmis joi Edupedu.ro de către președintele Asociației Școlilor Particulare, Christian Comșa, se afirmă că, “de ieri, ARACIP reintroduce cu autoritate curioasă această prevedere [privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de director – n. red.], lovind fără drept de apel toate cele peste 1.200 de unități particulare de învățământ din România. Nu ne îndoim că aceasta este o mișcare cinică și calculată, o replică personală la interpelările noastre în presă.” 

Contactat de Edupedu.ro, Șerban Iosifescu, președintele agenției, a menționat prevederile Legii Educației Naționale și un ordin de ministru ce oferă baza legală pentru organizarea concursurilor de directori și a spus: “la învățământul particular, tocmai în virtutea autonomiei, concursul e realizat la nivelul unității de învățământ. Dar asta nu anulează obligația școlilor particulare de a organiza concursul”. Declarațiile detaliate, mai jos.

Ce spune comunicatul transmis de președintele Asociației Școlilor Particulare, Christian Comșa:

Statul sunt eu!

Numai regimurile dictatoriale depind de soarta dictatorului pentru că acolo există pârghii ilicite şi imorale prin care dictatorul exercită puterea de stat, totul fiind la discreţia lui.

Este România acum într-o astfel de situaţie?

Este nesănătos pentru democraţie ca un angajat al statului aflat atât de sus în ierarhia acestuia să se poziţioneze ca adversar al sistemului de învățământ.

Da, suntem un grup organizat de peste 1.200 de școli, cu profesori și familii în spate, care contribuie la creșterea acestei țări de pe poziții asumate cu minimă independență și mult risc personal și responsabilitate, într-un sistem educațional deja rigid, îmbătrânit și suferind. Ne străduim să respectăm cerințele și nevoile generațiilor de astăzi, respectând adesea, îngenunchi și răsuflând din greu, excesele birocratice ale statului român și îndurând, cu stoicism specific întreprinzătorului român cerințele unei instituții ca ARACIP, care decide, după fiecare intervenție publică de-a noastră să pună și mai sus interesul personal deasupra interesului elevului.

Într-o dispoziție dată ieri, în maniera lipsită de predictibilitate și responsabilitate, cu care ne-a obișnuit de când funcționează Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar sub actuala conducere, se precizează o obligație legată de numirea directorilor prin concurs, adusă la cunoștință în plin proces de evaluare externă a școlilor. A modifica condițiile de acreditare din mers, de pe o zi pe alta și mai ales imediat după interpelarea noastră publică din 5 iulie, referitoare la disfuncționalitățile acestei instituții, este, pentru a câta oară, un indicator al atitudinii personale și subiective a conducerii ei.

Obligația organizării concursului pentru ocuparea postului de director în școală este o chestiune de autonomie internă a școlilor particulare de mai bine de 10 ani încoace. Autonomia instituțională este prevăzută explicit de Legea Educației Naționale:
Art. 60 (3) Unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţie.

Art. 97 (3) Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi confesional, atribuţiile, modul de constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare a acestora, în concordanţă cu prevederile legale.

De ieri, ARACIP, reintroduce cu autoritate curioasă această prevedere, lovind fără drept de apel toate cele peste 1.200 de unități particulare de învățământ din România. Nu ne îndoim că aceasta este o mișcare cinică și calculată, o replică personală la interpelările noastre în presă.

Indiferent de cum se poate prevala ARACP de autoritatea legii, pe care și-o amintește discreționar de pe o zi pe alta, considerăm că acțiunile acestei instituții au devenit personale, reactive, imprevizibile și neconstructive.

Indiferent de domeniul de activitate, conducerea instituțiilor în mediul privat este asigurată de persoane care înțeleg că nu există mandat, există indicatori de performanță, există satisfacția beneficiarului, există obiective și există sacrificiu.

Unitățile particulare de învățământ sunt fondate de cetățeni români care au ales să rămână în țară, care au ales să investească în viitorul acestei țări. Nu pretindem că suntem perfecți dar pretindem respect, pretindem claritate legislativă și pretindem responsabilitate.

Conducerea ARACIP a obținut zeci de mii de euro din contracte cu instituții publice și private din țară și din străinătate, ceea ce este un lucru admirabil. Conducerea ARACIP este recunoscută pentru performanța intelectuală, ceea ce este din nou de apreciat. Inteligența, recunoașterea competențelor personale nu pot să justifice excesul de putere definit de legea contenciosului administrativ nr. 504/2004: „exercitarea dreptului de apreciere aparţinând autorităţilor administraţiei publice, prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor prevăzute de Constituţie sau de lege”.

Chiar dacă actul administrativ emis de Biroul Executiv al ARACIP ieri are aparență de legalitate, deoarece este adoptat în limitele competenţei stabilite de lege, considerăm acest act un exces de putere deoarece acesta este contrar scopului legii.

Îmi este rușine că trebuie să scriu aceste rânduri, îmi este rușine pentru toți cei care activează în sistemul de învățământ public și particular, oameni care se sacrifică, oameni care nu sunt apreciați, oameni terorizați de dictatori care își justifică mandatul pe viață invocând stabilitatea și predictibilitatea.

Nu am obosit să solicităm schimbarea conducerii ARACIP, o vom face zilnic. Sperăm doar ca aceste rânduri să fie un semn de întrebare pentru cei care pun interesul educației și al elevului deasupra interesului personal.”

Ce spune Șerban Iosifescu, președintele ARACIP, contactat de Edupedu.ro:

“Obligația organizării concursurilor pentru postul de director “nu e reintrodusă, e în articolul 257 din Legea Educației Naționale și e prevăzută, de asemenea, în Ordinul ministrului 3969 din 2017, în art. 2 par. 3 [din Metodologia anexată – n. red.]. Deci noi respectăm legislația. Nu am dat acum o dispoziție, ci a fost o decizie internă. Este vorba despre o decizie a biroului executiv al ARACIS pentru aplicarea unitară și interpretarea unitară a prevederilor legale de către evaluatorii noștri. Deci am reafirmat niște prevederi legale, nu am introdus acum obligația concursului respectiv.”

“La școlile de stat, concursul se organizează la nivel național, că așa spune legea – concurs național de ocupare. Iar aceasta nu intră în atribuția școlii. La învățământul particular, tocmai în virtutea autonomiei, concursul e realizat la nivelul unității de învățământ. Dar asta nu anulează obligația școlilor particulare de a organiza concursul.”

Ce spun prevederile legale invocate de președintele ARACIP:

Articolul 257 din Legea Educației Naționale:

“Art. 257. – (1) Funcția de director și de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului național de experți în management educațional.

(2) Ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct se realizează prin concurs național, coordonat de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, organizat prin inspectoratele școlare, conform unei metodologii elaborate de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și adoptate prin ordin al ministrului.

(3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu primarul/primarul de sector al unității administrativ-teritoriale, respectiv președintele consiliului județean pe raza căruia se află unitatea de învățământ.

(4) Directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcția de președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, județean sau național.”

Art. 2 par. 3 din Metodologia anexată ordinului 3969/2017, privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director în și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar:

“(3) Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ particular autorizate/acreditate se organizează de către consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ.”

Context: Reorganizarea și reformarea ARACIP, agenția care asigură calitatea în învățământ, a fost cerută ministrului Educației de Asociația Școlilor Particulare pe 2 iulie, printr-o scrisoare publică. Reprezentații celor 250 de școli aflate în asociație au adus o serie de motive, printre care: „conducerea agenției are mandat pe viață”, sau „după sute de milioane de lei cheltuite în 15 ani, nu există un impact semnificativ în creșterea calității educației”.

Evaluarea externă a tuturor școlilor și grădinițelor din România, indiferent dacă sunt private sau de stat, este realizată de ARACIP (pentru învățământul preuniversitar), pe baza standardelor naționale de calitate și a procedurilor comune, care se aplică, nediscriminatoriu, instituțiilor publice și private de învățământ, potrivit legii. Există trei tipuri principale de evaluare externă:

  • Pentru autorizarea de funcționare provizorie – înainte ca unitatea de învățământ să înceapă să funcționeze (este interzisă funcționarea fără, cel puțin, autorizație de funcționare provizorie). Cerințele evaluate pentru autorizarea provizorie, reprezintă un sub-set din cele utilizate la acreditare, care pot fi evaluate înainte ca unitatea de învățământ să funcționeze.
  • Pentru acreditare, după parcurgerea unui ciclu întreg de învățământ, dar nu mai târziu de 3 ani de la prima promoție de absolvenți, care conferă unității de învățământ evaluate toate drepturile stabilite de lege. Cerințele prevăzute în standarde reprezintă condițiile minime de funcționare stabilite prin lege care, de aceea sunt, toate, obligatorii și reprezintă nivelul minim (’satisfăcător’) la care poate funcționa o instituție de învățământ.
  • Evaluare periodică – din 5 în 5 ani – permite evaluarea nivelului de calitate oferit de instituțiile de învățământ, față de standarde și standarde de referință: dacă standardele reprezintă nivelul minim acceptabil de realizare a activității de învățământ, standardele de referință reprezintă nivelul optim de realizare a acestora. 

Evaluarea externă este realizată de un corp specializat de evaluatori, selectați dintre cadrele didactice și directorii de școli, pregătiți printr-un program specific de formare, înscriși într-un registru special, făcut public. Pentru fiecare vizită de evaluare externă sunt formate echipe de 2-4 evaluatori, care judecă nivelul de calitate, pe baza standardelor și, după caz, a standardelor de referință și folosind dovezile oferite de unitățile de învățământ: documente, statistici, observare directă (a spațiilor școlare și a activităților de învățare), interviuri sau chestionare aplicate reprezentanților actorilor esențiali (conducerea instituției de învățământ, cadre didactice, elevi, părinți, autorități locale, angajatori etc.).

Procedura, pe scurt, este următoarea:

  • Cererea de evaluare externă, făcută fie de instituția de învățământ, fie de alte părți interesate (Ministerul Educației, autoritățile locale) este punctul de pornire.
  • Înainte de vizita de evaluare, instituția de învățământ trebuie să prezinte un set de date și documente, cuprinzând dovezi că sunt respectate cerințele standardelor și orientărilor naționale.
  • Personalul propriu al ARACIP examinează documentele și datele justificative (completitudine și relevanță) și, dacă sunt îndeplinite aceste condiții preliminare, se stabilește calendarul vizitei de evaluare externă și se numește o echipă de evaluatori externi. Evaluatorii trebuie să aibă expertiză relevantă în nivelul de educație respectiv, iar calitatea rapoartelor lor de evaluare anterioare este luată în considerare în procesul de selecție. În plus, evaluatorii selectați nu trebuie să locuiască în același județ cu instituția de învățământ preuniversitar evaluată.
  • Echipa de evaluare contactează instituția de învățământ, negociază agenda concretă și efectuează vizita la fața locului: 2-3 zile pentru instituțiile de învățământ preuniversitar. Pentru autorizarea provizorie, evaluatorii verifică facilitățile, examinează documentația mai detaliat (dacă este necesar) și intervievează echipa de conducere. Pentru acreditare și evaluare periodică, se adaugă: observarea activităților de învățare, interviuri cu personalul, interviuri și / sau chestionare pentru elevi și, dacă este cazul, cu reprezentanții altor părți interesate (părinți, administrația locală, angajatori). Interviurile acoperă subiecte precum: comunicarea între instituția de învățământ și principalii actori, participarea lor la procesul decizional și nivelul de satisfacție cu privire la oferta educațională.
  • Echipa de evaluare redactează raportul de evaluare externă, pe baza formatelor furnizate de ARACIP.
  • Personalul propriu al ARACIP analizează și validează raportul de evaluare externă. Pe baza acestor rapoarte și a dovezilor furnizate de instituția de învățământ, Consiliul ARACIP decide să recomande Ministerului Educației autorizarea provizorie sau acreditarea.
  • Autorizația de funcționare provizorie se acordă, pe baza avizului ARACIP, prin ordin al ministrului Educației, pentru instituțiile de învățământ preuniversitar.
  • Acreditarea se acordă, pe baza avizului ARACIP, prin ordin al ministrului educației, pentru instituțiile de învățământ preuniversitar.
  • Rezultatul evaluării externe periodice este un “certificat de calitate” emis de ARACIP.
  • Rapoartele de evaluare externă se publică pe site-ul ARACIP. 

Rezultatele posibile ale evaluării externe sunt:

  • Autorizația de funcționare provizorie este acordată instituției de învățământ pentru nivelul de educație respectiv. Instituția poate apoi să înscrie elevi, să angajeze profesori și să înceapă să ofere programele de studiu autorizate. Dacă autorizația nu este acordată, instituția de învățământ o poate solicita din nou de câte ori consideră.
  • Acreditarea se acordă instituției de învățământ pentru nivelul de educație respectiv. Instituția poate elibera diplome și certificate de absolvire sau, după caz, de calificare. În cazul în care acreditarea nu este acordată, instituția poate aplica din nou după un an. Dacă această a doua cerere este refuzată (în urma unei alte proceduri de evaluare externă), instituția de învățământ este închisă.
  • Evaluarea externă periodică pentru instituțiile de învățământ preuniversitar implică utilizarea unui „indice de eficiență / valoare adăugată”. Acest indice arată rezultatele evaluării, după controlarea influenței contextului școlar și a factorilor de intrare (cum ar fi mediul familial și factorii comunității, mediul socio-economic al școlii, infrastructura școlară etc.). Acest indice este destinat să măsoare eficiența educației în termeni de efort depus de școli, arătând dacă rezultatele reale ale școlilor sunt superioare sau inferioare celor așteptate, având în vedere și resursele și circumstanțele în care au fost obținute.
  • Rapoartele de evaluare externă, deciziile Consiliului ARACIP, respectiv ordinele de ministru, precum și certificatele de calitate sunt publicate pe site-ul web al ARACIP.
  • ARACIP publică un rapoarte anuale de activitate și, periodic, rapoarte generale privind calitatea educației la nivel de sistem, care cuprind și recomandări privind îmbunătățirea calității, la același nivel, de sistem.

În 2020 au fost adoptate, prin hotărâri de guvern, noi standarde de calitate (standarde și standarde de referință), precum și o nouă metodologie de evaluare externă pentru învățământul preuniversitar. Noutățile introduse vizează: 

  • Eficientizarea evaluării interne și externe, prin simplificare (reducerea numărului cerințelor cu peste 50%), debirocratizare (reducerea semnificativă a numărului documentelor solicitate), digitalizare (întregul proces de evaluare externă se poate face online), unificare (au fost unificate mai multe acte normative emise anterior) și clarificare (vor fi elaborate ghiduri explicative, care vor fi puse la dispoziție tuturor părților interesate). 
  • Descentralizarea și implicarea beneficiarilor, prin clarificarea atribuțiilor ARACIP și ale inspectoratelor școlare și prin corelarea mai strânsă a sistemului de calitate cu inspecția școlară. Totodată, a fost mai clar stabilită răspunderea diferitelor instituții în privința îmbunătățirii calității. 
  • Reorientare, prin mutarea accentului de la evaluarea intrărilor și a resurselor la proces și rezultate și de la analiza documentelor la observare directă (condiții oferite de unitatea de învățământ și activitățile de învățare propriu-zise), și evaluarea feedbackului oferit de actori (cadre didactice, elevi, părinți), prin chestionare și interviuri.
  • ”Umanizare”:  starea de bine, accesul la educație și echitatea furnizării serviciilor educaționale devin dimensiuni esențiale ale standardelor de calitate. 

Președintele ARACIP este, de la înființarea acesteia, Șerban Iosifescu.

Foto: Pexels.com


2 comentarii
  1. Degeaba dau atat din pinteni scolile private. Oricat s-ar da peste cap directorii si profii suplinitori la stat ajunsi la privat,in Romania, cel putin 90% din elevii buni si foarte buni la invatatura, se afla la scoli de stat.

  2. “Facem pentru ca putem” a raspuns candva un parlamentar celebru la intrebarea nevinovata si inutila, dar clasica, a unui jurnalist “De ce? Cum? Pentru ce ati facut …. ceea ce ati facut?” Asa raspunde si seful de peste un deceniu al ARACIP, fara sa fie parlamentar….Si are dreptate!
    Dezvaluirile ASP privind marile nemultumiri generate de ARACIP nu numai scolilor particulare din Romania ci si multor scoli publice (in total peste 6000 unitati scolare) au fost generate in acord cu dispozitiile OG75/2005 aprobata prin L87/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. Deci ARACIP este acoperit legal indiferent de ceea ce le reproseaza clientii lor….
    Asa cum am mai afirmat public si in zeci de petitii adresate factorilor nostri de decizie (comisiile din Parlament, Ministerul Educatiei, Consortiul Universitaria pana si Presedintia Romaniei) precum si in numeroase articole, comunicari si chiar o carte, aceasta OG75/2005 a fost si este o regretabila colectie contraproductiva de grave erori conceptuale, confuzii, pseudo-modele, prejudecati si lacune (ai caror autori se cunosc!) care a generat prin celebrele ARACIPS si ARACIS doar o enorma birocratie inutila si costisitoare (reclamata si de ASP) in scoli si universitati, descurajand profund implicarea personalului acestora, dara fara urma de asigurare a calitatii educatiei (care nu inseamna “a face ca (!) calitatea sa fie sigura”, asa cum au declarat frecvent unii mari experti autonumiti in aceste agentii, ci ceva cu mult mai important – INCREDEREA BENEFICIARILOR EDUCATIEI in capacitatea scolilor si a universitatilor de-a le satisface cerintele, nevoile si asteptarile, in dinamica lor. ESTE EVIDENT CA NU AVEM ASA CEVA IN ROMANIA CU TOATE ENORMELE RESURSE FINANCIARE CHELTUITE… Altfel spus “asigurarea calitatii educatiei” este din pacate, in Romania si de 16 ani” un SIMULACRU care a uzurpat un concept esential (“asigurarea calitatii”, cunoscut si aplicat in Romania, inca din anii 80) pentru a-l transpune, dupa bunul plac al autorilor, in beneficiul unora PROFITORI, dar nu al scolilor si universitatilor si nici al Romaniei….Mai mult, conducatorii ARACIP si ARACIS sustin ca tot ceea ce fac ei a fost si este impus de Uniunea Europeana inca dinainte de 2007, anul aderarii Romaniei la CE si UE…. Este total fals! De fapt, conceptorii OG75-2005 nu au respectat recomandarile conferintelor ministrilor educatiei (superioare!) din statele membre ale E15 care au solicitat statelor membre si in curs de aderare sa se inspire in mediile educationale din politicile, strategiile, instrumentele si modelele managementului calitatii (incluzand asigurarea calitatii) – bazate pe “sisteme de management al calitatii” (inexistente la noi in scoli si universitati!) si utilizate in mediul de afaceri (mai ales PDCA, ISO 9000, EFQM, etc.). Astfel, de fapt, ARACIP nici nu ar fi trebuit sa existe (caci nu are echivalente/ omologi, ca ARACIS, in celelalate state membre ale E24. OG75/2005 se situeaza astfel prin conceptia sa voluntara dar pseudo-stiintifica, departe de abordarile standardelor internationale ISO in managementul calitatii – aplicabile in toate domeniile de activitate si organizatiile indiferent de specific, marime, proprietar, etc. inclusiv datorita dispretului manifestat repetat de promotorii ARACIP si ARACIS atat fata de standarde (care ar limita chipurile creativitatea si inovativitatea specifice educatiei) cat si fata de mediul de afaceri (orientat si interesat exclusiv, chipurile, de maximizarea cifrei de afaceri, profiturilor si segmentului de piata!)
    Dar daca decidentii nostri vor binevoi in fine sa ia in consideratie – pe langa interventiile mele – zecile de articole, comunicari, teze de doctorat, dizertatii de masterat, lucrari de diploma, etc. (publicate in tara si strainatate, pe tema deficientelor majore ale legislatiei aferente) vom putea totusi spera intr-un reviriment in interes national….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Olimpiada internațională de Matematică pentru Studenți SEEMOUS 2019: Studenții de la Universitatea din București, Politehnica București și Babeș-Bolyai – aur la competiția din Europa de Sud-Est

Șapte studenți din România au obținut medalii de aur la Olimpiada sud-est europeană de matematică 2019 (SEEMOUS 2019). Clasamentul este condus de studenții Dragoș Manea – Universitatea din București, Gyorgy…
Vezi articolul

VIDEO Mihaela Nabăr, World Vision: 40% dintre cadrele didactice din România consideră că profesia lor nu este apreciată de societate. Media UE e de 17%. Propunem transformarea profesorului în creator de conținut

40% dintre cadrele didactice din România consideră că profesia lor nu este apreciată de societate, potrivit datelor unui studiu World Vision România, prezentate de directorul executiv al organizației Mihaela Nabăr.…
Vezi articolul

Universitatea din București, după amenda pentru cantină: Întreg aparatul administrativ al Universității servește zi de zi masa la cantină, inclusiv dl rector și prorectorii

Sănătatea studenților și a profesorilor care mănâncă la cantina Universității din București nu este pusă în pericol, anunță purtătorul de cuvânt al instituției de învățământ superior. Într-un răspuns la solicitarea…
Vezi articolul