Orele de filosofie și gândire critică ar trebui introduse din clasele mici, “în clasa a XII-a deja caracterul tânărului este în mare parte format” – profesorul Cornel-Florin Moraru

2.526 de vizualizări
Photo | © Diego Vito Cervo | Dreamstime.com
“Pentru a fi eficiente niște ore de filosofie sau de gândire critică, ar trebui ca ele să fie introduse din clasele mici. În clasa a XII-a deja caracterul tânărului este în mare parte format, cu greu mai poți crea niște reflexe de gândire critică”, apreciază, într-un interviu acordat Revistei Cultura, Cornel-Florin Moraru, lector la Universitatea Națională de Art și doctor în filosofie.

Cornel Moraru – filolog care susține cursuri de estetică și etică la instituția menționată, dar realizează și emisiunea “Izvoare de filosofie” la Radio România Cultural – apreciază că, “dacă am avea aceste ore (de filosofie și gândire critică – n.red.) măcar din clasa a V-a, dacă nu și din ciclul primar, atunci poate că ar fi mai eficient.”

Pe de altă parte, el apreciază că, totuși, “timpul nu este pierdut până la urmă nici la facultate și pe acest lucru ne concentrăm noi, să arătăm că orice problemă poate fi gândită din mai multe perspective. Să arătăm că, de fapt, dintre multitudinea de teorii pe care le predăm, fie în domeniul eticii, fie în domeniul esteticii, niciuna nu este definitiv adevărată sau definitiv falsă.”

El spune că, la universitatea menționată, “suntem o echipă de cinci profesori care încearcă să le arate studenților că în viața de zi cu zi nu avem nicio afirmație sau teorie care să fie adevărată în orice condiții, că e nevoie de o flexibilitate a gândirii că să ne descurcăm prin realitate. Cu cât suntem mai puțin flexibili, cu atât o să tindem să mergem pe niște drumuri predefinite. Este exact diferența pe care o face călătoria la munte cu mașina pe un drum asfaltat, față de experiența de a urca muntele cu piciorul.”

Interviul integral – pe RevistaCultura.ro.

Citește și:
„Ligia Deca ne-a asigurat ferm că reducerea numărului de ore la disciplinele Filosofie şi Logică în învăţământul preuniversitar nu reprezintă un obiectiv urmărit şi susţinut la nivelul Ministerului Educaţiei”, iar acestea nu vor deveni opționale, transmite Facultatea de Filosofie a Universității București, după o întâlnire cu ministrul / Planurile-cadru prezentate erau făcute de experții CNPEE
Logica și științele socio-umane nu vor fi excluse din planurile cadru de la liceu, dă asigurări Ligia Deca: S-ar putea studia modular, pe vârste, la fel și etica, poate chiar din gimnaziu
Logica, Psihologia și Filosofia sunt inutile în România? – întrebare pentru Ligia Deca de la peste 300 de profesori, cercetători și practicieni, într-o scrisoare deschisă, după ce aceste discipline nu au apărut în proiectele de planuri-cadru pentru liceu: Urmăriți transformarea viitorilor cetățeni în indivizi opaci, ca o masă de votanți amorfă și docilă la nivel civic?

Photo © Diego Vito Cervo | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


15 comments
  1. Cazuri de exceptie exista mereu. Problema este ca majoritatea
    nu pot gandi atat de abstract la varste mici…

    1. Nu trebuie sa gandeasca abstract. In etapa operatiilor concrete (Piaget, 7-11 ani) copilul incepe sa gandeasca logic. Copiii pot discuta despre prietenie, ferma animalelor, extraterestrii, dileme etice.

      La gradinita copiii pot discuta despre Goldilocks si cei trei ursuleti, animale de casa, povesti cu final alternativ, Grizzie si Lemmings.

  2. Mi se pare siderant faptul că oameni, cu o anumită statură profesională, folosesc exprimarea greșită „gândire critică”. Ba chiar observ menționări oficiale.
    Conceptul vine din „critical thinking” care se traduce prin „gândire analitică”.
    Este evident ce implică semantic termenii „critică” vs „analitică”.
    Primul dirijează cognitiv și afectiv, individul, spre identificarea aspectelor negative ale unei situații și inclusiv abordarea per ansamblu se face pe fundamente negative, chiar dacă de cele mai multe ori acestea sunt minoritare într-un ansamblu.

    Se pare că sindromul „furculision” al „coanei Chirița”, propus cu o doză de neîncredere pe aripile comediei de Alecsandri, a ajuns o formă de manifestare cultural-intelectual-politică efectivă. Un alt exemplu, în acest sens, este traducerea greșită a Europe Union, în Uniunea Europeană, în loc de Sindicatul European.

    1. Gandirea critica e una si gandirea analitica e alta, didactic vorbind. Gandirea critica presupune operatii de analiza ofc, unii zic ca este un tip de analiza.

      Gandirea critica presupune judecata pe baza unor criterii. Analiza inseamna o descompunere fara judecata.

      Ambele tipuri de gandire merg impreuna in practica.

    2. Fals. Pentru oricine e familiarizat cât de cât cu domeniul filosofiei, termenul de “gândire analitică” are un cu totul alt sens decât cel vizat în acest comentariu, fiind un domeniu distinct si de sine statator al filosofiei. De asemenea, termenul de gândire critica nu are un sens negativ. Gândirea critica nu presupune neapărat “identificarea aspectelor negative” ale unei anumite probleme, ci detașarea de problema și efectuarea distincțiilor necesare pentru a pune respectiva problema în termenii în care o decizie poate fi luata în mod eficient. Etimologic vorbind, gr. krisis chiar asta înseamnă – decizie, discernământ, judecata.

      Dar probabil ca acest tip de comentarii dau cel argument pentru necesitatea orelor de gândire critica încă din clasele mici, astfel încât, la maturitate, sa nu mai avem de-a face cu adulți care nu pot face distinctii elementare în problemele cu care se confrunta și care nu mai abordează aceste probleme de pe poziții dogmatice, fără a avea argumente solide pentru ceea ce sustin

      1. Da, cele 2 tipuri de „gândiri” sunt diferite, deși deseori confundate în special de persoanele care le flutură în diferite documente fără a preciza ceea ce implică, măcar ca mecanism.
        Căci da, un specialist, va ști exact ceea ce vrea să spună sau ce cerințe are, însă oricine altcineva va identifica doar nuanța semantică, de „critică”. Si acest fapt se datorează traducerii deficitare care produce înțelesuri diferite în limba română.
        Reformulez primul comentariu: traducerea din limba engleză, tip mot-a-mot, este greșită în general dar deosebit de dăunătoare în special în această situație, căci vorbim deja de un trend național si este bine să îl redirijăm imediat, atât timp cât daunele nu au copt.
        Activând în domeniul cercetării, prefer abordarea prin analiza /& identificarea mecanismelor micro dintr-un întreg și astfel formarea unei imagini realiste macro, putând astfel acționa în consecință, în defavoarea unui pseudo-obiectivism, reprezentat de o judecată proprie bazată pe informațiile avute la dispoziție, a „critical thinking”.
        Dpmdv, dacă gândirea analitică ne conectează cu factualul, „critical thinking” ne face dependenți de valorile proprii cognitive și astfel ne limitează profund în a ne conecta cu uriașele capacități personale ce se regăsesc dincolo de conștient. Practic vorbim de o formă de îndoctrinare, având în vedere că se pot controla fluxurile de informații care dirijează indivizii în a logaritma orice proces de rezolvare de situații.
        Cu alte cuvinte, deși „critical thinking” este o latură necesar a fi dezvoltată la oricare individ, nu o văd la nivelul imprimat politic, deosebit de ridicat, de obicei ca primă menționare de obiective urmărite, în comparație cu necesitatea raportării personale la o realitate curentă, adaptarea la ea și obținerea unui beneficiu concret.
        O altă concluzie ar fi că se urmărește inteționat atât condiționarea individului prin mijloacele „critical thinking”, cât și utilizarea intetenționată a termenului „critic” din limba română, cu toate implicațile sale. Practic vorbim de o dublă condiționare, o atitudine care nu poate avea alte valențe decât politice, ideologice, în speță vorbim de plaga socialismului.

  3. Gândirea critică trebuia introdus ca obiect de concurs pentru cei care vor să adere la politică și diverse funcții în sistemul public și ulterior, poate, dacă aceștia trec examenul cu brio să fie introdusă unde mai dorește oricine! La liceu s-a studiat…, în pandemie, în grevă!
    Ne-am săturat să auzim numai aberații-la ciclul primar să introduci gândire critică!? Introduceți în parlament, dacă găsiți o posibilitate și mai lăsați elevii cu astfel de idei!

  4. Adica vreti sa spuneti ore de logica! Cu gandirea critica si filozofia mai tarziu
    pe baza logicii, matematicii si a limbii romane (in special gramatica care are
    logica bine structurata).

    1. În afara României există ore de filosofie pentru copii dar acolo profesorii au înainte o experiență de comunicare și filosofie practică pentru adulți. În acest moment, la noi abia dacă este cunoscută ideea de consiliere filosofică prin Sandu Frunză. Când vom avea un filosof care face filosofie pentru copii în programe de educație non-formală, în programele after school, în cluburi, în cercuri de filosofie, abia atunci, se poate propune în varianta opțional poate sau câte un capitol ceva în cadrul unor discipline deja existente: eventual pe lângă literatură, civică, desen, muzică, religie.
      Practic la fiecare altă disciplină este posibil un capitol filosofic ( inițiatorii acestora dar și marii inovatori în toate disciplinele având și o gândire filosofică și artistică ). Dar atâta timp cât comunitatea profesorilor de la celelalte discipline habar nu au de conexiunea propriilor discipline cu filosofia, nu doar că nu ar putea preda, dar nici nu ar înțelege ce să facă cu filosofia la orele diferite de filosofie. Pe de altă parte, filosofii înșiși de la noi, sunt într-o fundătură paradigmatică a unei filosofii rupte de practică ( în sensul de înțelepciune aplicată, în termeni accesibili oricui). De aceea, nici din manualele de filosofie pentru clasele a XII-a, din 6 câte cunosc, abia dacă scot unele idei ce pot fi folosite și dincolo de doar gândirea abstractă. Până la conceptele fascinante ale marilor filosofi este nevoie de zona practică a filosofiei, adică de partea prietenoasă. În acest sens, un indian precum Sadhguru de pe YouTube este un profesor de filosofie mai bun decât cel mai bun profesor de filosofie de la noi. Mie îmi foarte greu să fac traducerea în limbajul agreabil, accesibil elevilor, a ideilor din manualele și cărțile noastre de filosofie. Și nu, nu trebuie să se presupună că profesorii români știu deja să facă asta. Nici măcar în facultate.

  5. Copilul nu știe să se șteargă bine la nas sau să-și lege singur șiretul, dar are nevoie de filosofie… Asta în timp ce unii părinți se plâng că mai au și alte ore în afară de română și matematică, și sunt de părere că nici prea multă matematică nu e utilă.

    ”Ana are mere” – Kant.

    Aveți niște articole în ultimele zile… De unde le mai scoateți, frate?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Lotul olimpic național de matematică va fi selectat în cadrul Olimpiadei “Gazeta Matematică”, cu primele etape în februarie – anunță Societatea de Științe Matematice, după ce Ministerul a suspendat competițiile școlare

Olimpiada de matematică va fi organizată anul acesta de Societatea de Științe Matematice și se va numi “Olimpiada Națională Gazeta Matematică”, anunță organizația condusă de matematicianul Radu Gologan. “Ultima etapă,…
Vezi articolul

Andronescu anunță că în școli predau 85 de mii de profesori cu facultăți făcute „la distanță” și trebuie din nou aduși la formare: „Când înveți la distanță, înveți ușor departe de carte”

Cu prioritate, profesorii care au făcut cursuri la distanță, în universități, „trebuie să îi aducem într-un program de formare” a declarat Ecaterina Andronescu la o întâlnire cu inspectorii școlari din…
Vezi articolul