România ocupă primul loc în rândul a 50 de țări când vine vorba despre lucrări prezentate ca fiind cercetări și care sunt publicate contra cost în reviste care funcționează în regim „Gold Open Access”, cu 53%, anunță Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Într-o luare de poziție ce reprezintă o premieră în rândul universităților din România, UBB avertizează că „aceste practici nu sunt doar îngrijorătoare pentru calitatea științei, ci pot distorsiona poziționările universităților în multe rankinguri, generând astfel impact și vizibilitate artificiale”.
- Amintim că dezbaterea cu privire la Industria articolelor pretins științifice care publică pe bani, fără respectarea standardelor academice, a fost lansată de vicepreședintele Academiei Române, Nicolae Zamfir.
- În două interviuri acordate Edupedu.ro, fizicianul a avertizat că sute de jurnale cu calitate slabă dau impact mare pentru că se citează între ele și a declarat că singura modalitate este să revenim la evaluarea peer-review
Spre comparație, SUA, Anglia sau Germania au publicat în 2025 doar 23-28% „Gold Open Access”, spune Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) care citează analizele Consiliului Științific al UBB prezentate de președintele acestuia, profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu.
„Dacă ne uităm doar la cea mai mare dintre editurile specializate în «Gold Open Access», România publică acolo în anul 2025 32% dintre lucrările sale – din nou locul întâi între țările dezvoltate (cele mai productive 50 de țări din lume), în timp ce mari universități americane au astfel de contribuții sub 3% din totalul publicațiilor”, atrage atenția Universitatea într-un comunicat remis Edupedu.ro.
Prorectorii UBB, profesorii Markὀ Bálint, Adrian Petrușel, Szász Levente, au arătat în cadrul unei dezbateri organizate pe 8 iunie 2026 că „aceste practici nu sunt doar îngrijorătoare pentru calitatea științei, ci pot distorsiona poziționările universităților în multe rankinguri, generând astfel impact și vizibilitate artificiale”.
Universitatea din Cluj-Napoca anunță că va promova, ca strategie instituțională, tendințele internaționale „de autocorectare a mișcării «Open Access»”, prin punerea accentului pe:
- (1) „Diamond Open Access” (unde costurile sunt acoperite de stat/instituții)
- (2) pe „Green Open Access” (unde, după publicare, contribuția științifică poate fi diseminată liber de autor, într-un format anume)
- (3) incluse în demersuri hibride (adică dublate de dezvoltarea modelului clasic de publicare – unde costurile sunt acoperite de editură, care și le recuperează apoi printr-un model de business)
Comunicatul integral al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB):
„UBB, îngrijorată de distorsiuni ale diseminării științei și rezultatelor cercetării, trage un semnal de alarmă pentru mediul academic din țară
Comunitatea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a dezbătut tendințele în știința actuală, cu referire specifică la modalitățile de publicare științifică, în 8 iunie 2026, în Aula Magna a UBB. La eveniment au participat membri ai comunității UBB, atât fizic, cât și online.
Mișcarea «Open Access», anticipată din anii ’90, în creștere spre 2015 (ca urmare a dezvoltării internetului) și accelerată ulterior (ca urmare a unei combinații de politici publice și motivații instituționale/individuale), a dus la democratizarea cunoașterii, dar și la fenomene îngrijorătoare, mai ales în formula „Gold Open Access” (unde autorul plătește pentru publicare), legate de (1) creșterea exponențială a publicațiilor, fără o creștere pe măsură a numărului de cercetători, (2) reducerea și/sau creșterea variabilității calității publicațiilor, inclusiv (3) la creșterea numărului de retracții (retragere a publicațiilor, ca urmare a unor probleme etice/științifice).
Analizele Consiliului Științific al UBB, prezentate de președintele acestuia, profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu, au reliefat că, între cele mai productive 50 de țări din lume în 2025 ca număr de publicații în general, România este pe prima poziție când vine vorba de publicat în regim „Gold Open Access”, cu 53%. Spre comparație, SUA, Anglia sau Germania publică doar 23-28% „Gold Open Access” în 2025. Dacă ne uităm doar la cea mai mare dintre editurile specializate în „Gold Open Access”, România publică acolo în anul 2025 32% dintre lucrările sale – din nou locul întâi între țările dezvoltate (cele mai productive 50 de țări din lume), în timp ce mari universități americane au astfel de contribuții sub 3% din totalul publicațiilor.
Prorectorii UBB, profesorii Markὀ Bálint, Adrian Petrușel, Szász Levente, au arătat că aceste practici nu sunt doar îngrijorătoare pentru calitatea științei, ci pot distorsiona poziționările universităților în multe rankinguri, generând astfel impact și vizibilitate artificiale. Spre exemplu, deși UBB are personalul academic majoritar din zona științelor socio-umane și arte, unde publicațiile tipice sunt sub forma cărților/capitolelor, care nu se consideră în rankinguri (unde accentul se pune pe publicații de tip articole, specifice științelor și zonelor biomedicale), a reușit totuși să fie una dintre cele mai importante universități românești în rankinguri, deoarece „calitatea bătea cantitatea”. Altfel spus, deși avem un număr mai mic de personal academic care, prin profilul domeniului, publică articole cu relevanță pentru rankinguri, deoarece publicarea era un proces mai dificil, cu filtre de calitate riguroase, reușeam să ajungem la un număr mai mare de publicații relevante pentru rankinguri. Dar, odată cu creșterea exponențială a publicațiilor de tip articole în noua paradigmă, „cantitatea bate calitatea”.
De asemenea, într-un text trimis cu această ocazie, sintetizat de directorul Centrului UBB de Cooperări Internaționale, profesorul Sergiu Mișcoiu, Președinta Universității Sorbona a punctat perspectiva proprie și motivele care au stat la retragerea acestei universități din unele rankinguri universitare, retragere într-un context mai general al retragerii mai multor universități europene și americane (din toate sau din unele rankinguri, în general sau pe domenii – ex. Harvard Law and Medical Schools). Membrii comunității UBB, cadre didactice/cercetători/studenți, și-au exprimat la rândul lor punctele de vedere, îngrijorările și au făcut unele sugestii pentru viitor.
Pornind de la astfel de distorsiuni și îngrijorări, la nivel european/internațional se observă astăzi o tendință de autocorectare a mișcării „Open Access”, prin accentul pe (1) „Diamond Open Access” (unde costurile sunt acoperite de stat/instituții) și (2) pe „Green Open Access” (unde, după publicare, contribuția științifică poate fi diseminată liber de autor, într-un format anume), incluse (3) în demersuri hibride (adică dublate de dezvoltarea modelului clasic de publicare – unde costurile sunt acoperite de editură, care și le recuperează apoi printr-un model de business). Pornind de la aceste tendințe europene/internaționale și de la comentariile comunității UBB din timpul dezbaterii, Universitatea va promova aceste tendințe ca strategie instituțională. De asemenea, pornind de la dezbaterea avută, UBB va păstra raportarea la bunele practici instituționale generale și specifice fiecărui domeniu, fără distorsionarea acestora, de dragul creșterii artificiale a impactului/vizibilității.
Rectorul UBB a punctat că, în calitate de consilier pe cercetare al diverșilor miniștri, a propus introducerea în țară a rankingurilor universitare (2005) și a metarankingurilor (2016), deoarece au corespuns atunci bunelor practici internaționale. Dar bunele practici academice evoluează și se schimbă. Astăzi, bunele practici internaționale s-au îndepărtat de aceste demersuri, influențate prea puternic de distorsiunile aduse de unele abordări „Open Access”, iar în acest nou context, rectorul UBB a susținut, inclusiv ca ministru al educației și cercetării în diverse acte normative, conectarea la practici care pun accent principal pe calitatea și integritatea științei, precum CoARA sau evaluări comprehensive, precum HR Excellence in Research Award.
UBB va urmări tendințele de la nivel european și internațional, racordându-se constant la cele mai bune practici academice de acest tip, exprimate de comunitățile academice de prestigiu din care face parte, mai ales GUILD (organizația unora dintre cele mai importante universități europene focalizate pe știință – https://www.the-guild.eu/) și EUTOPIA (alianță a universităților europene – https://eutopia-university.eu/). De asemenea, ca una dintre universitățile de referință ale țării, trage prin astfel de analize un semnal de alarmă pentru mediul academic și societatea românească, pentru a întări știința și dezvoltarea țării ca o societate bazată pe cunoaștere.”
Descarcă comunicatul integral al UBB:
Citește și:
EXCLUSIV Industria articolelor pretins științifice „se comportă precum celulele canceroase într-un țesut sănătos”, avertizează vicepreședintele Academiei. Nicolae Zamfir: În spatele acestor edituri sunt oameni de afaceri care țintesc profitul, dar au „uitat” regulile academice
Problema publicațiilor științifice care promovează impostura, semnalată de vicepreședintele Academiei Române, Nicolae Zamfir: sute de jurnale cu calitate slabă dau impact mare pentru că se citează între ele. Singura modalitate este să revenim la evaluarea peer-review
INTERVIU Mesaj dur al fizicianului Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, care se raliază inițiativei legislative anunțate de Marius Andruh: Vina conducătorului de doctorat este mai mare decât a studentului, în cazul plagiatului și a falsificării rezultatelor. Trebuie să fim și mai agresivi cu cazurile de impostură / Comunitatea nu trebuie să fie pasivă
INTERVIU Conducătorii de doctorate trebuie sancționați pentru plagiat în egală măsură cu studentul. Academia Română va cere modificarea legii – anunță noul președinte al Academiei Române, Marius Andruh: „Se poate relua ofensivă împotriva imposturii în cercetare și în doctorat”
