Șerban Iosifescu, expert în educație și fost președinte al Agenției Române de Asigurare a calității în școli (ARACIP), scrie pe pagina sa de Facebook că „nu poți condiționa rezultatele unei evaluări într-o școală laică de participarea la ceremonii religioase”. Reacția sa vine după ce Edupedu.ro a scris într-o analiză că standardele de evaluare publicate pentru disciplina Religie impun participarea la slujbe bisericești și experiențele religioase personale ca repere de evaluare a elevilor.
- Contactat de Edupedu.ro, vicepreședintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a apreciat propunerea Ministerului de a scoate elevii la biserică, dar a precizat că pot exista situații „care pot constitui ipostaze ale discriminării”.
Pornind de la un citat din proiectul privind standardele de evaluare la disciplina Religie, expertul în educație, Șerban Iosifescu, semnalează că rezultatele unei evaluări nu pot fi condiționate „într-o școală laică” de participarea la ceremonii religioase. „La slujbă nu înveți despre religie, ci ești obligat să o practici. Deci, facem prozelitism religios în școală? Parcă e interzis”.
Iosifescu face referire la una dintre competențele trecute în standardele de evaluare și notare ale elevilor la disciplina Religie, mai exact competența „1.1.Descrierea unor aspecte de bază ale credinței religioase, prin apelul la experiența proprie”, la standardul de evaluare asociat „Elevul descrie elementele specifice bisericii, pornind de la participarea sa la slujbele religioase”, toate nivelurile de performanță condiționează rezultatele evaluării de participarea la slujbele religioase.
„Să înțelegem de aici că experiența religioasă (despre care vorbește competența specifică) se reduce doar la mersul la biserică și la participarea la slujbele religioase (despre care vorbește standardul de învățare)?”, atenționează Șerban Iosifescu.
Redăm postarea integrală a expertului în Educație, Șerban Iosifescu
„Standarde naționale de evaluare asociate disciplinei RELIGIE, învățământ gimnazial, clasele a I-a – a VIII-a, puse în dezbatere publică, la competența „1.1.Descrierea unor aspecte de bază ale credinței religioase, prin apelul la experiența proprie”, la standardul de evaluare asociat „Elevul descrie elementele specifice bisericii, pornind de la participarea sa la slujbele religioase”, toate nivelurile de performanță condiționează rezultatele evaluării de participarea la slujbele religioase.
Să înțelegem de aici că experiența religioasă (despre care vorbește competența specifică) se reduce doar la mersul la biserică și la participarea la slujbele religioase (despre care vorbește standardul de învățare)? Experiențele religioase pot fi și interne, individuale, necondiționate de mersul la biserică: creștinii ortodocși se pot ruga oricând și oriunde (acasă, pe stradă, la muncă), atâta timp cât o fac cu sinceritate și credință (spun chiar site-urile ortodoxe).
Să mai înțelegem, de aici, că elevii care nu participă la slujbele religioase nu vor avea note de trecere la acea competență? Și chiar dacă merg, vor fi sancționați dacă spun „m-am plictisit”, „nu am înțeles nimic din ce zicea preotul” sau „preotul ne obligă să facem lucruri pe care nu le vrem”?
Nu poți condiționa rezultatele unei evaluări într-o școală laică de participarea la ceremonii religioase. La slujbă nu înveți despre religie, ci ești obligat să o practici. Deci, facem prozelitism religios în școală? Parcă e interzis.
Ce vor spune părinții despre obligarea participării copiilor lor la slujbele religioase, indiferent de ce cred ei (V. art. 30 din Legea 272/2004)?”
Competențele cerute la clasa I în proiectul de standarde de notare și evaluare
În documentele puse acum în consultare apar însă mai multe formulări care mută accentul de la competențele dobândite în școală către experiențe religioase personale.
Un exemplu este standardul pentru clasa I de la Religie, unde elevului i se cere să descrie elemente specifice bisericii „pornind de la participarea sa la slujbele religioase”. Nivelurile superioare de performanță presupun inclusiv oferirea unor exemple din propria participare la slujbe.
„Standardul de evaluare: Elevul descrie elementele specifice bisericii, pornind de la participarea sa la slujbele religioase:
Descriptori niveluri de performanță:
- De bază – Elevul descrie, cu sprijin, două elemente observate în timpul participării la slujbele religioase
- Consolidat – Elevul descrie, fără sprijin, două elemente observate în timpul participării la slujbele religioase
- Avansat – Elevul descrie trei elementele specifice bisericii, pornind de la participarea sa la slujbele religioase, oferind și exemple personale”
În acest caz, experiența religioasă din afara școlii devine criteriu de evaluare școlară, asta deși participarea la slujbele religioase nu este organizată de școală și nu face parte din activitățile obligatorii ale disciplinei. Participarea la slujbe și la liturghie depinde de familie, de practica religioasă a elevului, a familiei și de apartenența confesională. În aceste condiții, elevii nu pornesc de la aceeași experiență atunci când trebuie să răspundă unor astfel de cerințe.
Același tip de formulări apare și în alte clase. (Citește articolul integral)
Informații de context
Standardele naționale de evaluare pentru disciplina Religie, puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării, conțin descriptori care cer elevilor să valorifice propria participare la slujbele religioase, experiențele personale de credință sau exemple din viața religioasă trăită în afara școlii.
Analiza Edupedu.ro arată că unele dintre aceste formulări ridică probleme din perspectiva principiilor de evaluare prezentate chiar de Minister și de experții internaționali implicați în proiectul RECRED.
Ministerul susține că noile standarde au fost construite pentru a asigura o evaluare unitară, echitabilă și comparabilă la nivel național. În prezentările susținute în cadrul proiectului RECRED, expertul internațional Eduardo Cascallar explica pe 18 iunie 2025 faptul că standardele trebuie să definească „ce trebuie să știe și să poată face elevul”, iar evaluările trebuie să fie valide, fiabile și lipsite de bias, astfel încât toți elevii să beneficieze de aceleași șanse de a demonstra ceea ce au învățat.
Amintim că standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, care se vor aplica din anul școlar 2026-2027 și vor sta la baza viitoarelor Evaluări Naționale au fost puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării pe 13 iulie. Astfel că, pentru prima dată, profesorii vor avea criterii naționale după care justifică notele
Standardele naționale de evaluare vor contribui la o acordare mai uniformă a notelor și ar putea reduce practica acordării „în masă” a notelor de 9 și 10, consideră ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian.
„Copilul meu are 7 la clasă, dar nu știu dacă e de atât”. Bogdan Cristescu, director CNCE, a susținut că standardele naționale de evaluare îi vor ajuta pe părinți să înțeleagă notele. Nu vom mai bănui că profesorul mă nedreptățește.
Citește și:
INTERVIU Elevii români sunt trimiși în premieră la slujbe bisericești de instituția Ministerului Educației, prin standardele în funcție de care profesorii ar urma să dea note la religie. Cătălin Raiu, vicepreședintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: Pot exista ipostaze ale discriminării dacă avem părinți care nu-și pot duce copiii la biserică
