Profesorii, părinții și elevii trebuie să explice, în propunerile lor, de ce consideră necesar ca unei anumite discipline să i se aloce mai multe ore sau să motiveze de ce acea disciplină a fost marginalizată în raport cu o alta, a explicat Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, într-o dezbatere online pe tema noilor planuri-cadru pentru liceu, transmisă pe pagina de Facebook a Asociației „Ține de Noi”. O propunere constructivă, a accentuat acesta, nu constă doar în revendicarea unui număr mai mare de ore pentru o disciplină.
„Planurile-cadru sunt doar o etapă, poate administrativă pentru unii, dar, din punctul nostru de vedere, extrem de importantă pentru a vedea ce avem de asigurat mai departe, pentru a fi siguri că nu ne scapă nimic și pentru a argumenta orice demers. Din acest motiv, în aparițiile noastre publice ne-am dorit și am rugat să avem propuneri constructive”, a precizat Bogdan Cristescu.
„O propunere constructivă nu este «Vreau mai multe ore de disciplina X». O propunere constructivă este «Uitați, acesta este planul cadru de la filiera, profilul, specializarea X. Aici, la disciplină X, aș vrea mai mult ora cutare, considerând că merită să încărcăm programul elevilor cu o oră în plus pe săptămână» sau explicând că poate există o altă disciplină căreia noi i-am dat un rol mai important”, a mai adăugat acesta.
În ceea ce privește susținătorii includerii unor discipline noi în programa școlară, aceștia trebuie să enumere temele care ar trebui să fie abordate în cadrul acesteia, a mai explicat secretarul de stat.
„Eventual, atunci când propunem o disciplină nouă, pentru că poate există ceva ce nu este deja propus, [N. red. trebuie să fie incluse în propunere] și niște trimiteri la teme pe care propunătorul le consideră absolut necesare acolo, ca să vedem dacă noi le-am inclus în altă parte”.
În plus, înainte de a face o propunere, autorul acesteia trebuie să consulte profilul absolventului de liceu, a mai subliniat acesta.
„Rugămintea noastră este, și știu că nu este ușor, pentru că sunt documente foarte tehnice, să parcurgă și profilul absolventului, unde sunt atât competențele, cât și atributele avute în vedere. Profilul absolventului este un document construit foarte mult având în vedere experiența internațională. Mă refer aici la Learning Compas, va urma Teaching Compas al OCDE-ului [N. red. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică] și foarte multe studii comparative, cum este Education at a Glance și nu numai”.
Profilul absolventului de liceu, document care stă la baza planurilor-cadru, a programelor școlare și a manualelor, a fost publicat în Monitorul Oficial la începutul lunii decembrie 2023, după cum a relatat Edupedu.ro la acel moment.
- Profilul conține cele 8 competențe pe care elevii trebuie să le dobândească și să le perfecționeze până la finalul liceului, dar și scopurile în care documentul poate fi folosit de profesori, elevi și părinți.
Ministrul Educației, Daniel David, a explicat, în cadrul evenimentului de lansare a raportului național de alfabetizare matematică din România, că discuțiile privind noile planuri-cadru ar trebui să meargă în altă direcție, nu în cea a numărului de ore și discipline. Acesta a precizat că dorește ca accentul să fie pus pe modul în care disciplinele vor fi predate.
Totodată, ministrul i-a încurajat pe toți cei implicați în educație să aibă o contribuție la aceste documente și a garantat că părerile tuturor vor fi ascultate.
- „Numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către Minister, ci au un cuvânt mai important de spus și școala (curriculum de specialitate flexibil) și elevul (CDEOȘ)! Prin această descentralizare încurajăm performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.”, a transmis acesta.
La același eveniment, Daniel David le-a solicitat profesorilor de matematică de liceu să vină cu „propuneri de regândire a modului în care se face matematică”. „Dacă trebuie să dăm mai multe ore, dacă modelul e corect, dăm mai multe ore. Dar nu poți să dai mai multe ore pe un model care până acum nu a funcționat”, a explicat el.
Informații de context
Aceste planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației și Cercetării, din anul școlar 2026-2027. Dacă va fi așa, elevii care sunt acum clasa a VII-a vor fi primii care vor avea orarul făcut pe baza acestor noi planuri-cadru. Aceștia vor fi cei care, atunci când vor ajunge la finalul clasei a XII-a, vor susține primul Bacalaureat modificat pe baza actualei legi a educației.
Amintim că proiectele planurilor-cadru se află în dezbatere publică timp de cinci săptămâni. Până pe 6 martie 2025, doritorii pot trimite propuneri și observații referitoare la aceste proiecte pe adresa de email consultare@rocnee.ro.
Procesul de consultare include și patru întâlniri regionale cu prezență fizică, desfășurate în 4 centre universitare din țară, care vor fi urmate de o sesiune online, pe 6 martie, pentru a asigura participarea tuturor celor interesați.
Întâlnirile se vor desfășura în:
- București – 11 februarie 2025;
- Cluj-Napoca – 14 februarie 2025;
- Iași – 25 februarie 2025;
- Timișoara – 4 martie 2025.
Diana Ghimiși
Redacția
Sorin Semeniuc
Mihai Peticilă
G4Media.ro
9 comments
“dezbatere”?? Numai dezvatere nu se poate numi ce au făcut distinsii domni si doamne pe zoom, săptămâna trecută. Nu au permis niciun moment intervenții din partea participantilor, doar a celor invitați! Eu nu am mai participat la nicio dezbatere in care invitatii, care in mod evident sunt doar cei agreati de organizatori, sa aiba la dispozitie cate 15 minute pentru a-si expune ideile! Este un simulacru de dezbatere si este foarte grav, avand in vedere că ne jucam cu viitorul Romaniei!
trebuie redus numărul de ore. maxim patru ore pe zi și dimineața programul să înceapă la ora 8:00. sunt ore pe care le fac copiii doar ca să ia profesorii bani
„Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”. Este titlul unei scrieri pline de înțelepciune, în spiritul umanismului care începea, încă firav, în secolul al XVI-a, să pătrundă și în Țările Române.
Nu va mai fi acum, la clasa a XI-a de liceu, nici măcar amintită, pentru că cineva, acolo sus, dar și prin preajmă, nu mai iubește cultura română și, ce să vedeți, nu mai deschide buzunarul propriu pentru A DA 0,5 sau măcar 1 oră de limba și literatura română.
Oră care nu e în plus, ERA DINTOTDEAUNA în planurile-cadru anterioare. Și mai era 1 (una) la clasa a IX-a, care ajuta la o mai bună evaluare a elevilor la trecerea dintre cicluri, gimnazial și liceal. Iar acele ore includeau, la fiecare clasă, și temele de Limbă-comunicare, pe care profesorii le programau săptămânal.
Erau (sunt încă) orele de fonetică, de vocabular și de gramatică, despre care nu se știa la minister și la CNPEE (?!), când s-au elaborat aceste geniale planuri-cadru, că acestea există deja în sistemul de învățământ. Iar dv. ați vrut să le introduceți din nou, dar acum numai la primele două clase de liceu! Ceea ce ar trebui să reprezinte un succes enorm în implementarea unui „nou model” de predare, mai eficient, a acestei discipline fundamentale a învățământului românesc.
Este greu de înțeles de ce, în această reformă pretins profundă, se începe cu o EROARE EVIDENTĂ, aceea că inițiatorii nu au știut ce conținuturi au programele actuale, pe care le păstoresc de ani și ani.
În această stare de fapt, sfătuiți-ne dv. cum să argumentăm ca măcar să se păstreze ceea ce este necesar, pentru că din indicațiile vagi de până acum nu se desprinde niciun reper, niciun proiect din ceea ce domnul ministru consideră că ar fi necesar un misterios „model nou”, nu numai la română, ci și la istorie, la matematică, la limba latină, la geografie etc.
Pe toate aceste domenii de cunoaștere le-a așezat sub semnul analfabetismului funcțional. Toți, chiar toți profesorii din România să fi depreciat grav calitatea învățământului românesc?! Niciunul, chiar niciunul dintre ei să nu fie capabil să se ridice la nivelul ministerial de reproiecta acest întreg demers?
Plouă însă prin jur tot felul de „experți” și de „specialiști”, membri prin asociații de mămici sau din ONG-uri, chiar unii din învățământul pedagogic, izolați numai în concepte generale, care nu au contact direct cu realitatea din școli.
Dv. și mulți colegi din preajmă, care ați coordonat, la minister și la CNPEE, programele curriculare, evaluarea curentă și cea de la examenele naționale, nu ați observat acest final? La cursurile de formare (sunt aproape 600 de teme pe țară) ce s-a învățat?
Ce înseamnă de fapt acest „model nou”?
Prezentați dv., ca profesor de matematică, un astfel de „model nou”, concret, mai ales că și această disciplină pierde mult din noua, mai redusa distribuție a orelor. Și mai prezentați-ne niște sfaturi, pe discipline, ca să învățăm și noi acum, poate unii cu peste treizeci de ani în învățământ, unii cu studii temeinice dinainte de anii ′90 (oare total învechite?), ca să îndeplinim promisiunea domnului ministru „că, atâta timp cât modelul de funcționare este bun, va aloca oricâte ore sunt necesare pentru a-l face să funcționeze”.
Vă rog să mă scuzați că nu m-am încadrat pe deplin în sfaturile din conferința dv., în loc de „Vreau măcar orele care au fost la prima disciplină a școlii românești, TC și CS (fostul CDȘ!)”, să folosesc , în mod constructiv, limbajul smerit, dar laudativ de altădată: „Uitați (formula de adresare era alta), acesta este planul-cadru de la filiera teoretică și tehnologică, aș vrea mai mult câte o oră de limba și literatura română, considerând că merită să încărcăm programul elevilor cu o oră în plus pe săptămână.” Ați editat și un formular în acest scop, care să fie trimis în școli, ridicând birocrația „pe noi culmi de cultură și de civilizație”?
După cele de mai sus, sper să nu avem dezamăgirea pe care o exprimă finalul altei opere literare, poezia „Sfaturile bătrânului fermier J.R. Williams către fiul său Tom”, de Geo Bogza.
Forta Daniele…toti cei care poarta titlul de profesor au capacitatea adaptarii in noile cerinte,cred eu…
Oare elevii și părinții sunt decidenții în cazul stabilirii planurilor cadru? Au făcut ei un studiu asupra evoluției mediului socio-economic și au competente în domeniul educării și formarii tinerilor (evident nu ma refer la părinții care sunt cadre didactice).
Vom continua sa stam în “poziție de drepti” în fata tuturor celor care dau indicații după bunul plac sau interesele personale?
În acest caz de ce nu propunem sa se ofere planurile cadru părinților și elevilor, ei sa aleagă ce le place și sa se descurce singuri cu formarea de competente, educarea și integrarea socio-psiho-profesionala a odraslelor!
Sa intelegem ca de acum inainte programa va fi stabilita, “descentralizat” si “flexibilizat”, de catre fiecare scoala si in functie de preferintele elevilor ei? In conditiile acestea la evaluari, examene sau cum vor mai fi numite aceste testari, vor fi date tot subiecte unice pe tara? Ar fi ilogic!
Se pare ca impedimentul temporar in calea implementarii noii ” viziuni” ministeriale este doar lipsa argumentarii scrise din partea elevilor! No comment!
Doar “vremelnicii mari” pot face schimbări ori (r)evoluții nemotivate, cei perpetuu “mici” au nevoie de motivare … pe placul celor mari!
C-așa-i la și în demo…(lare)!
Ai dreptul să gândești și să vorbești, dar să gândești și să vorbești ca …”șefu”!
Școala noastră unde e? /
Școala noastră, ce-ați făcut cu ea?(?!?)//.
Poate ar trebui sa începeți Dvs cu argumentarea. Și va propun un exercitiu: explicați, cu argumentare, de cecati scos dintre materiile studiate Educația Antreprenorială, lăsând practic Competenta Antreprenoriala asumata prin Legea Educației cu 1 singura ora în 4 ani de liceu? Intr_o tara normala schimbările se motivează!
Aveti dreptate! Publicati propunerile argumentate aprobate!