Adunarea Națională a Franței (echivalentul Camerei Deputaților din România) a adoptat pe 26 ianuarie 2026, în primă lectură, o propunere de lege care prevede interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la rețelele sociale. Proiectul introduce restricții privind publicitatea și stabilește obligații suplimentare pentru platforme, inclusiv în privința modului în care recomandă conținut către conturile aparținând minorilor. Edupedu.ro a analizat textul care a fost transmis Senatului, în procedură accelerată, cameră care urmează să îl examineze tot în primă lectură și are votul decizional asupra proiectului.
Potrivit prezentării oficiale a inițiativei legislative, propunerea de lege urmărește limitarea riscurilor asociate expunerii copiilor și adolescenților la ecrane și la rețelele sociale și este încadrată într-un obiectiv mai larg de protecție a minorilor în mediul online. Textul este prezentat ca unul cu susținere în toate partidele politice.
- Legea apare într-un moment în care și în România a început o dezbatere publică privind limitarea accesului copiilor la aplicații de social media. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, le-a cerut parlamentarilor să inițieze o lege care să limiteze accesul copiilor sub 15-16 ani la rețelele sociale, argumentând că nu mai este suficient să fie invocată doar responsabilitatea părinților, într-un mediu dominat de interese comerciale. În replică, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut că soluția ar trebui să fie educația, iar ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a avertizat că aplicarea unei interdicții ar presupune mecanisme de verificare care pot ridica probleme legate de supraveghere și libertăți civile.
Edupedu.ro a analizat proiectul de lege în forma adoptată de deputații francezi și transmisă Senatului. În documentele de prezentare ale inițiativei se arată că varianta inițială a propunerii prevedea o interdicție generală pentru toate platformele online, însă Consiliul de Stat a semnalat limitele unei interdicții „generale și absolute”, care ar fi putut viza și servicii pentru care nu a fost demonstrat un risc asupra sănătății sau siguranței minorilor.
În urma acestui aviz, deputații au introdus prin amendamente o listă de excepții, precum enciclopediile online colaborative, repertoriile educative sau științifice și platformele de dezvoltare și partajare de software liber, precizând totodată că minorii sub 15 ani ar urma să poată accesa în continuare articole de presă online, conținut audiovizual distribuit de instituții media pe rețele sociale sau bloguri.
În același timp, interdicția vizează în principal rețelele sociale utilizate pe scară largă de adolescenți, precum Instagram, TikTok, Facebook sau Snapchat, dar și servicii care permit interacțiuni, difuzări publice ori participarea la comunități de utilizatori. Inițiativa vine și în contextul în care Franța a introdus încă din 2023 un „majorat online” de 15 ani pentru înscrierea pe rețele sociale, însă această regulă nu se aplică în realitate, potrivit explicațiilor de pe vie-publique.fr.
Ce prevede, concret, legea din Franța: principalele măsuri
1. Acces interzis minorilor sub 15 ani la rețelele sociale (Articolul 1)
Cea mai importantă măsură este introducerea unui nou articol în legea franceză privind încrederea în economia digitală (LCEN – legea din 21 iunie 2004), care stabilește că:
- „Accesul la un serviciu de rețea socială online este interzis minorilor de 15 ani”
- interdicția se aplică serviciilor furnizate de o platformă online (adică marilor rețele sociale, în practică).
Excepții: legea precizează că această interdicție nu se aplică:
- enciclopediilor online,
- repertoriilor educative sau științifice,
- platformelor de dezvoltare și partajare a software-ului liber (open-source).
Cu alte cuvinte, ținta legii nu este „internetul” în general, ci rețelele sociale și mecanismele lor comerciale și de captare a atenției.
2. Cine verifică respectarea interdicției: ARCOM (autoritatea de reglementare)
Legea dă un rol explicit ARCOM (Autoritatea de reglementare a comunicării audiovizuale și digitale, fr. Autorité de régulation de la communication audiovisuelle et numérique), autoritatea franceză care reglementează comunicarea audiovizuală și digitală.
ARCOM:
- veghează la respectarea interdicției,
- aplică regulile în coordonare cu cadrul european al ”Digital Services Act” (DSA),
- poate semnala suspiciuni de încălcare dacă platforma este stabilită în alt stat UE.
Asta arată că Franța încearcă să își construiască legea în interiorul arhitecturii europene, unde multe platforme sunt înregistrate în alte state membre.
3. Presiunea comercială asupra minorilor: obligație explicită pentru platforme
Textul introduce și obligații privind protecția minorilor față de mecanismele comerciale:
- furnizorii de rețele sociale trebuie să garanteze că minorii nu sunt expuși unei „presiuni comerciale excesive”;
- este interzisă promovarea produselor sau serviciilor care pot afecta sănătatea fizică sau mentală a minorilor pe interfețe destinate minorilor.
În această speță, formularea este importantă pentru că nu se referă doar la conținut „ilegal”, ci la conținut „nociv”, într-o logică de sănătate publică.
4. Intrarea în vigoare: 1 septembrie 2026, cu perioadă de tranziție
Legea prevede că interdicția de acces intră în vigoare la 1 septembrie 2026, inclusiv în teritorii franceze de peste mări (Wallis-et-Futuna, Noua Caledonie, Polinezia Franceză).
Pentru conturile deja existente înainte de acea dată, interdicția se aplică după 4 luni de la intrarea în vigoare. Această tranziție prevăzută de lege sugerează că autoritățile se așteaptă la un proces tehnic de verificare și adaptare.
5. Platformele pot fi considerate „editori” pentru conținutul recomandat minorilor (Articolul 1 bis)
Una dintre cele mai sensibile prevederi este introdusă printr-un articol nou, care schimbă modul în care poate fi angajată răspunderea platformelor.
Legea spune, pe scurt:
- atunci când o rețea socială sugerează sau ierarhizează informații printr-un sistem de recomandare,
- iar recomandarea este făcută către un cont identificat ca aparținând unui minor,
- și selecția se bazează pe profilare (profilul utilizatorului),
platforma este considerată că desfășoară o activitate de „editare” pentru acele informații.
Consecința juridică majoră este că răspunderea furnizorului poate fi angajată ca editor, fără a elimina răspunderea autorului conținutului.
Legea enumeră explicit ce înseamnă „pus în față” (mise en avant), adică nu doar feed cronologic, ci:
- feed personalizat,
- trending,
- sugestii de conturi sau conținut,
- autoplay,
- notificări,
- funcții echivalente.
Prevederea este, practic, un atac asupra ideii că platformele sunt doar „gazde neutre”, atunci când folosesc algoritmi care împing conținut către minori.
6. Publicitatea pentru rețele sociale, interzisă când țintește minorii (Articolul 3 bis A)
Un alt articol introduce o regulă în Codul Sănătății Publice, prevedere care vizează exact mecanismele de marketing prin care platformele își recrutează utilizatori tineri.
Publicitatea directă sau indirectă pentru rețele sociale este interzisă atunci când este destinată în mod specific minorilor, inclusiv:
- prin influenceri,
- prin parteneriate comerciale.
7. Avertisment obligatoriu în promovare: „produse periculoase pentru sub 15 ani” (Articolul 3 bis B)
Legea modifică și actul normativ francez care reglementează influența comercială (legea din 9 iunie 2023 privind influencerii).
Conform noului articol, promovarea unor servicii precum rețelele sociale trebuie să includă mențiunea: „produits dangereux pour les moins de quinze ans” („produse periculoase pentru cei sub 15 ani”).
Mențiunea trebuie să fie:
- clară,
- lizibilă,
- identificabilă pe imagine sau video,
- în toate formatele,
- pe întreaga durată a promovării.
La acest capitol, parlamentarii au propus o formulare care echivalează social media cu un produs cu risc, comparabil cu avertismentele de sănătate publică.
8. Reguli mai stricte pentru telefoane în școli (Articolul 6)
Legea include și o modificare în Codul Educației, legată de utilizarea dispozitivelor mobile în unitățile școlare.
În forma adoptată de Camera Deputaților:
- regulamentul intern al școlii nu mai „poate interzice” utilizarea, ci trebuie să precizeze locurile și condițiile de utilizare;
- dacă nu există dispoziții specifice în regulament, atunci:
- utilizarea este interzisă în timpul orelor, cu excepția cazului în care profesorul cere explicit;
- este interzisă pe coridoare;
- este permisă într-o zonă definită din curte.
Aceste prevederi intră în vigoare la începutul anului școlar 2026-2027.
Dezbaterea din România
În România, discuția despre limitarea accesului minorilor la rețele sociale a început fără o definire clară a „limitării”, așa cum a fost formulată de Raed Arafat. Dar ea a continuat cu schimburi de opinii în jurul diferențierii: interdicție sau educație?
Legea franceză sugerează însă că statul poate încerca o combinație de măsuri:
- interdicție sub o vârstă clară (15 ani),
- reglementare și control printr-o autoritate publică,
- interdicție de publicitate către minori,
- responsabilitate crescută a platformelor pentru algoritmii de recomandare,
- reguli explicite în școli.
În același timp, criticii unor astfel de legi – inclusiv în România – atrag atenția asupra riscurilor de implementare: cum verifici vârsta fără a crea baze de date sensibile, cum eviți supravegherea, cum previi migrarea copiilor către conturi false sau platforme alternative.
Context internațional: val de restricții pentru minori
În plan european, dezbaterea privind limitarea accesului minorilor la rețele sociale s-a intensificat în 2025, pe fondul îngrijorărilor legate de efectele asupra sănătății mintale. În iunie 2025, Comisia Europeană a transmis că nu poate impune o interdicție la nivelul UE pentru copiii sub 15 ani, după ce președintele francez Emmanuel Macron a sugerat o astfel de măsură, dar a precizat că decizia rămâne la nivelul statelor membre. O lună mai târziu, în iulie 2025, Comisia a publicat recomandări pentru protecția minorilor în mediul digital și a prezentat un prototip de aplicație pentru verificarea vârstei, în cadrul aplicării Regulamentului privind serviciile digitale (DSA).
În același timp, un raport al Organizației Mondiale a Sănătății citat recent în România arată că adolescenții români se află pe primul loc într-un clasament de 40 de țări în privința „folosirii problematice” a social media, asociată cu efecte asupra stării de bine mintale, sociale și școlare. La finalul anului 2025, și Parlamentul European a cerut măsuri mai ferme pentru protecția minorilor online, inclusiv stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul la social media la nivelul UE, cu posibilitatea accesului între 13 și 16 ani doar cu acord parental, alături de restricții privind algoritmii de recomandare și practicile considerate că produc dependență.
De notat că Franța nu este singură în această direcție. Australia a introdus, din 10 decembrie 2025, prima interdicție din lume privind accesul tinerilor sub 16 ani pe rețele sociale, iar în Regatul Unit există reguli de siguranță online care prevăd sancțiuni mari pentru companiile care nu protejează minorii de conținut ilegal sau dăunător.
În Europa, mai multe state discută praguri de vârstă și condiționări prin acord parental (Danemarca, Norvegia, Spania), în timp ce unele inițiative din SUA au fost blocate în instanță, pe fond constituțional.
Redăm textul integral al legii din Franța – Proposition de loi N° 304 – adoptată de Adunarea Națională și transmisă Senatului Franței, 27 ianuarie 2026:
„Nr. 304
SENAT
SESIUNEA ORDINARĂ DE 2025-2026
Înregistrată la Președinția Senatului la 27 ianuarie 2026
PROPUNERE DE LEGE
ADOPTATĂ DE ADUNAREA NAȚIONALĂ
DUPĂ ANGAJAREA PROCEDURII ACCELERATE,
vizând protejarea minorilor de riscurile la care îi expune utilizarea rețelelor sociale,
TRANSMISĂ DE
DOAMNA PREȘEDINTĂ A ADUNĂRII NAȚIONALE
CĂTRE
DOMNUL PREȘEDINTE AL SENATULUI
(Trimisă Comisiei pentru cultură, educație, comunicare și sport, sub rezerva constituirii eventuale a unei comisii speciale în condițiile prevăzute de Regulament.)
Adunarea Națională a adoptat propunerea de lege cu următorul cuprins:
A se vedea numerele:
Adunarea Națională (a 17-a legislatură): 2107, 2341 și T.A. 217.
Propunere de lege vizând protejarea minorilor de riscurile la care îi expune utilizarea rețelelor sociale
Articolul 1
I. – Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 privind încrederea în economia digitală se modifică după cum urmează:
1° După secțiunea 3 a capitolului II din titlul I, se introduce o secțiune 3 bis astfel redactată:
„Secțiunea 3 bis
Protecția minorilor online
„Art. 6-9. – I. Accesul la un serviciu de rețea socială online furnizat de o platformă online este interzis minorilor sub cincisprezece ani.
„II. Prezentul articol nu se aplică nici enciclopediilor online, nici repertoriilor educative sau științifice, nici platformelor de dezvoltare și partajare de software liber.
„III. Autoritatea de reglementare a comunicării audiovizuale și digitale veghează la respectarea prezentului articol, în condițiile prevăzute în capitolul IV al Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică a serviciilor digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) și în articolele 9-1 și 9-2 din prezenta lege.
„Aceasta semnalează orice suspiciune de încălcare a interdicției prevăzute de prezentul articol, comisă de platforme online care furnizează un serviciu de rețea socială online stabilite în alte state membre ale Uniunii Europene, autorităților competente pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului menționat anterior.
„Furnizorii de servicii de rețele sociale online garantează că minorii nu sunt expuși unei presiuni comerciale excesive.
„Promovarea produselor sau serviciilor susceptibile să afecteze sănătatea fizică sau mentală a minorilor este interzisă pe interfețele rețelelor sociale destinate în mod specific minorilor.”
2° (nou) După cuvântul „lege”, finalul primului alineat al I al articolului 57 se redactează astfel: „nr. … din … vizând protejarea minorilor de riscurile la care îi expune utilizarea rețelelor sociale.”
II (nou). – Prezentul articol intră în vigoare la 1 septembrie 2026, inclusiv în Wallis-et-Futuna, Noua Caledonie și Polinezia Franceză. Pentru conturile de acces la serviciile de rețele sociale online create înainte de această dată, el se aplică la expirarea unui termen de patru luni de la această dată.
Articolul 1 bis (nou)
Secțiunea 3 a capitolului II din titlul I al legii nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 menționată anterior se completează cu un articol 6-8-1 astfel redactat:
„Art. 6-8-1. – I. Atunci când sugerează sau ierarhizează, prin intermediul unui sistem de recomandare, informații furnizate de destinatarii serviciului, furnizorii de servicii de rețele sociale online sunt considerați că exercită, pentru aceste informații, o activitate editorială atunci când promovarea este destinată unui cont identificat ca aparținând unei persoane minore, prin intermediul unei clasificări bazate pe profilarea destinatarului serviciului.
„II. Pentru informațiile astfel promovate, răspunderea furnizorului poate fi angajată în calitate de editor, fără a aduce atingere răspunderii autorului informației și a destinatarului serviciului care a furnizat-o.
„III. Sunt considerate ca fiind promovate, în sensul prezentului articol, informațiile prezentate publicului altfel decât printr-o afișare strict cronologică bazată exclusiv pe abonamentele utilizatorului, în special prin intermediul unui flux personalizat, rubrici de tendințe, sugestii de conturi sau de conținut, redare automată, notificări sau orice funcționalitate echivalentă.”
Articolele 2 și 3
(Eliminate)
Articolul 3 bis A (nou)
Capitolul III din titlul III al cărții I din partea a doua a Codului sănătății publice se completează cu un articol L. 2133-3 astfel redactat:
„Art. L. 2133-3. – Publicitatea, directă sau indirectă, în favoarea serviciilor de rețele sociale online este interzisă atunci când este destinată în mod specific minorilor, inclusiv atunci când este realizată de influenceri sau în cadrul unor parteneriate comerciale.”
Articolul 3 bis B (nou)
Articolul 5 din legea nr. 2023-451 din 9 iunie 2023 vizând reglementarea influenței comerciale și combaterea derapajelor influencerilor pe rețelele sociale se completează cu un V astfel redactat:
„V. – Promovarea serviciilor precum rețelele sociale sau platformele online este însoțită de mențiunea «produse periculoase pentru cei sub cincisprezece ani». Această mențiune este clară, lizibilă și identificabilă pe imagine sau pe video, în toate formatele și pe întreaga durată a promovării.”
Articolul 3 bis (nou)
(Eliminat)
Articolul 4
(Eliminat)
Articolul 4 bis (nou)
(Eliminat)
Articolul 5
(Eliminat)
Articolul 6
I. – Codul educației se modifică după cum urmează:
1° Articolul L. 511-5 se modifică astfel:
a) (Eliminat)
b) (nou) (Eliminat)
c) La al doilea alineat, cuvintele: „poate interzice utilizarea” sunt înlocuite cu cuvintele: „trebuie să precizeze locurile și condițiile de utilizare”
d) (nou) După același al doilea alineat, se introduce un alineat astfel redactat:
„În lipsa unor dispoziții specifice în regulamentul intern, utilizarea acestor dispozitive este interzisă în timpul cursurilor, cu excepția unei solicitări explicite din partea profesorului. Ea este de asemenea interzisă pe coridoare, dar autorizată într-o zonă definită a curții.”
2° (nou) (Eliminat)
II (nou). – Prezentul articol intră în vigoare la data începerii anului școlar 2026-2027.
Articolul 7
(Eliminat)
Deliberat în ședință publică, la Paris, la 26 ianuarie 2026.
Președinta,
Semnat: Yaël BRAUN-PIVET”
Foto: © Fedecandoniphoto | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Raluca Pantazi
Alexa Stănescu și Mihai Peticilă
Redacția
Mihai Peticilă
Oana Rogojanu