Este pregatită ”România Educată” pentru salarizarea diferențiată a profesorilor? – Dacian Dolean

12.440 de vizualizări
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Proiectul “România educată” vizează o serie de schimbări care au un impact direct asupra activităților profesorilor, iar una dintre acestea se pare că presupune salarizarea diferențiată a profesorilor în funcție de performanța acestora. Această idee pare o soluție bună pentru a crește motivația unor anumite categorii de profesori. De exemplu, una dintre aceste categorii o reprezintă profesorii care nu sunt eficienți la clasă, din lipsa pregătirii profesionale corespunzătoare. Aceștia vor participa cu mai mare interes la cursuri de pregătire profesională dacă vor ști că acestea îi vor ajuta să devină mai eficienți și, implicit, vor fi salarizați mai bine.

O altă categorie o reprezintă profesorii care în ciuda pregătirii profesionale suficient de bune, nu sunt interesați să depună un efort foarte mare și sunt foarte blazați. În acest caz, o salarizare diferențiată care să motiveze interesul și implicarea profesorilor la clasă poate fi binevenită. O altă categorie de profesori care ar beneficia de salarizare diferențiată o reprezintă aceia care lucrează eficient cu elevii care provin din medii dezavantajate. Este mult mai dificil sa lucrezi cu aceste categorii de elevi decât cu elevi care beneficiază constant de sprijin și de implicarea familiei.

De exemplu, în unele regiuni din Statele Unite, profesorii de la școlile private sunt plătiți mult mai slab decât cei de la școlile publice (de stat), din cauză că e mult mai ușor să lucrezi cu elevi motivați intrinsec, care sunt crescuți într-un mediu care apreciază educația și ai căror părinți se asigură constant că și-au făcut corect temele pentru acasă. Deci, recompensarea financiară a profesorilor în funcție de eficiența lor în îmbunătățirea rezultatelor elevilor care provin din medii defavorizate ar putea fi binevenită și ar putea ajuta acea pătură de elevi care are nevoie de cel mai mare ajutor din partea statului.   

Cu toate acestea, se ridică întrebarea dacă diferențierea salarizării profesorilor din învățământul primar ar putea fi făcută exclusiv în funcție de rezultatele evaluărilor anuale care vor fi propuse în proiectul ”România Educată”. 

Acesta este un subiect foarte delicat. Dacă această propunere nu ia în calcul numeroasele variabile confundate care explică performanțele elevilor la teste, are riscul sa creeze frustrări printre profesorii buni sau să recompenseze nemeritat profesorii mai puțin eficienți. Am să ofer câteva exemple legate strict de dezvoltarea alfabetizării. 

Se cunoaște, de exemplu, că dislexia are o componentă genetică puternică. De exemplu, un studiu longitudinal care a evaluat activitatea cerebrală a copiilor la 36 de ore de la naștere a prezis cu 81% acuratețe măsura în care acești copii vor avea dificultăți de citire la vârsta de 8 ani. Ei bine, în acest caz, profesorul nu are control asupra materialului genetic cu care vine copilul în clasa lui. 

Apoi, un alt predictor important al alfabetizării este mediul în care crește copilul și în special educația părinților (de exemplu, măsura în care părintele citește copilului povești seara înainte de culcare, măsura în care părintele poartă conversații cu acesta sau măsura în care profită de experiențele de viață pentru a crea oportunități de învățare). Acest predictor s-a dovedit a avea un impact foarte mare asupra dezvoltării alfabetizării. Din nou, profesorul are o influență mică asupra modului în care părintele își crește copilul. 

În plus, un factor important, mai ales pentru România, îl reprezintă situația financiară a familiei. Dacă părinții își pot permite, își înscriu copilul la semi-internat sau îi oferă meditații copilului. Sau îi cumpără cărți bune sau merg în excursii care pot oferi copilului experiențe unice și foarte valoroase. Toți acești factori influențează performanța elevului, dincolo de cele aproximativ 4 ore obligatorii pe care și le petrece elevul în clasă, și sunt independenți de eficiența profesorului. 

Apoi, mai avem interacțiunea dintre cei trei factori. Dacă dezvoltarea alfabetizării unor copii este limitată din punct de vedere genetic și în plus copiii mai sunt crescuți într-un mediu defavorizat în care părinții nu își permit sa îi înscrie la semi-internat sau în care nu le stimulează dezvoltarea citirii (din cauza că și lor le este dificil să citească), aceste fenomene reprezintă un cocktail de factori negativi a căror interacțiune este mai mare decât suma efectului fiecăruia, luat separat.  

Apoi, să nu uităm aici de efectele absenteismului. Elevii proveniți din medii defavorizate, în general, au mai multe absențe școlare decât elevii proveniți din medii mai privilegiate socio-economic. Absenteismul joacă un rol foarte important în evoluția școlară a copilului, iar acest factor este dificil de controlat de către profesori. În acest caz, este nedrept ca profesorul să fie penalizat pentru că elevii nu vin la școală.  

Acestea sunt doar câteva exemple care scot în evidență factori importanți, responsabili pentru evoluția școlară a elevilor, independenți de efectul profesorului. În literatura științifică internațională (și în studiile noastre), am observat că în situația în care profesorii au un nivel de pregătire și implicare relativ similară, efectul profesorului și al școlii este infim comparativ cu efectul mediului de acasă (dar efectul școlarizării, în general, este foarte mare). Efectul eficienței profesorilor poate fi evident doar atunci când există discrepanțe uriașe între nivelul lor de pregătire și implicare.

Cu toate acestea, teoretic, evaluarea eficienței profesorilor ar putea fi estimată corect dacă direcțiunea școlii (sau ISJ-urile) ar analiza datele făcând statistici inferențiale, incluzând în ecuație variabilele confundate ca și co-variate. Practic, având în vedere penuria de specialiști adevărați în științele educației din România, e foarte puțin probabil să ajungem curând la nivelul în care să pregătim directorii și/sau inspectorii să facă o asemenea analiză. 

Și totuși, cum s-ar putea măsura progresul elevilor la clasele primare, pentru a permite evaluarea diferențiată a profesorilor? 

Dacă am putea pregăti directorii și/sau inspectorii să facă aceste analize, evaluarea anuală propusă pentru elevii din clasele primare ar putea ajuta la identificarea profesorilor care excelează (și recompensarea lor corespunzătoare), în anumite condiții. 

  1. Evaluarea trebuie să aibă o componentă de pre-test (în toamnă) și post-test (în primăvară). O singură evaluare sumativă, la finalul anului (așa cum se pare că este sugerată în proiectul ”România Educată”), nu va permite măsurarea evoluției copiilor pe parcursul anului școlar (mai ales ca avem o vacanță de vară de 3 luni, timp în care profesorul nu controlează evoluția copilului). 
  2. Aceste evaluări trebuie făcute de alți profesori decât cei de la clasă, distribuind copiii dintr-o școală aleator (sau pe toți elevii de același nivel din școală, în ordine alfabetică). Cu alte cuvinte, nu e corect să pui toți elevii din clasa a III-a A în aceeași clasă și să fie testați tot de către învațătoarea de la clasa a III-a A. 
  3. Testele trebuie să fie standardizate, iar cele de la pre-test și post-test trebuie să coreleze puternic. Corectarea lor trebuie făcută de persoane care nu au conflicte de interes cu cadrele didactice evaluate (preferabil, profesori din alte școli sau alte județe). Ideal, ele s-ar corecta automat, computerizat. Ideal, testele s-ar da pe o platformă online și ar fi “computer-adaptive”. 
  4. Această evaluare ar putea sta la baza salarizării diferențiate a profesorilor doar dacă este folosită în combinație cu alți factori care ar contribui la “scorul” pe care l-ar primi profesorul. Evaluarea profesorului ar fi făcută din mai multe perspective, inclusiv din partea elevilor și a părinților, a direcțiunii, dar și a reprezentanților comunităților locale sau reprezentanți ISJ/metodiști din alte comunități. Unii profesori sunt foarte eficienți (dar fac eforturi minime să își prezinte munca), iar alții nu sunt atât de eficienți (dar sunt foarte talentați în a se prezenta într-o lumină favorabilă). Acest tip de evaluare din mai multe perspective va lua în considerare toate aceste aspecte și îl va evalua echitabil pe profesorul care chiar își face treaba la clasă foarte eficient. 

În concluzie, ideea de a salariza diferențiat profesorii în funcție de performanță este bună dacă a) ținem cont în analiză de toate variabilele confundate care pot afecta evoluția elevilor, b) îi pregătim pe directorii de școală / inspectori să facă analize statistice inferențiale, c) evaluăm profesorii din mai multe perspective, obiectiv, și eliminăm conflictele de interese, d) înțelegem că pentru a evalua evoluția unui elev ai nevoie de un pre-test și un post-test aplicat în același an școlar, e) știm să construim teste standardizate echivalente.

Cu alte cuvine, dacă științele educației și-ar găsi loc în proiectul “Romania Educată”. Până acum, nu avem dovezi solide că acest lucru s-ar întâmpla deoarece consultările au generat o compilație de păreri, nu de strategii bazate pe dovezi validate științific. 

Și atunci ne întrebăm: Este pregătită ”România Educată” pentru salarizarea diferențiată a profesorilor? 

________

Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA.

În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat de EEA Grants. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.

Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


15 comentarii
  1. Oricum, salariul net al cadrelor didactice este sub sau cel mult salariul mediu pe economie. O sa scadeti probabil salariile si sub acest punct, ca de ceva bun nu sunteti in stare, guvernanti impietriti la suflet!

  2. Nu, nu este pregătită și nici nu va fi. Tot ce a fost bun în sistemul românesc de învățământ, au reușit tovarășii, începând cu decembrie 1989, să distrugă! Învățământul românesc este la pământ, iar mentalitatea românului nu va ajuta la resuscitarea lui! Niciodata, din păcate!

  3. Romania ar putea fi mai ușor educată daca in fiecare judet s ar face cate o școală de corecție pt elevii care scuipa,înjură,se bat,deranjează orele.Nu putem avea o Românie educată daca nu investim în scoil și în cursuri pt formarea profesorilor.Nu putem cere înainte,daca nu cerem confitii

  4. Așadar, o nouă birocrație la orizont în învățământ; febra evaluărilor! Toată lumea evaluată, anual, zilnic dacă se poate; elevii, profesorii, poate și părinții. Testele standardizate, verificate pe calculator, totuși văzute de profesori din alte școli, alte județe. Performanța a devenit doar atingerea standardului de citire funcțională, nu mai vorbim de creativitate, individualitate, nu mai citim cărțile adevărate, va trebui toată lumea să muncească pentru evaluările anuale…altfel elevii rămân proști, profesorii neplătiți din lipsă de rezultate! Ce fel de salarizare vor avea profesorii? Cei slabi vor ajunge la banii unui gunoier? Vor avea jumătate din pensia unui muncitor în administrație? Ce fel de evaluare mai au și veșnicii suplinitori cu note de titulari? Ce fel de evoluție a performanței poate avea un asemenea profesor silit de sistem să tot înceapă examenul lui de admitere ca profesor? Ce fel de performanță are orice profesor într-un sistem în care generațiile de elevi au nevoie de o atenție individualizată, de monitorizare psihologică în timp ce clasele încă vor avea 30 de elevi sau vor preda simultan fizic și on line cu tehnologia încă neperformantă de acum, pe banii profesorilor și nu ai școlii?

  5. Cum rămâne cu profesorii care predau la clase cu 34 de elevi iar alții la clase cu 18???Nu se gândește nimeni la acest aspect?

  6. Găsiți metode de evaluare a titularilor!!! Asta trebuie făcut! Orice altă măsură e inutilă! Sub poleiala de grade didactice si cursuri…e un morman de fier vechi,găurit!

    1. Domnule, pe unde mergi, tot manifesti aversiune fata de titulari. Ai frustrari, dom’ suplinitor? Tara asta nu asculta de toti frustratii ca tine. Esti incredibil. Asavlovesti, de parca noi, titularii ne-am obtinut locul de munca prin frauda, nu prin munca. Persevereaza pana devii titular. Si noi am facut o la randul nostru.

    2. Da concurs cu proba scrisa, ca sa devii titular!
      Dar ai preferat sa petreci concedii in loc sa stai sa inveti veri intregi ca sa iei concurs de titularizare si grade didactice!
      Toti lenesii sistemului de invatamant ii dusmanesc pe cei care prin munca isi obtin posturile si se mentin pe ele tot prin munca.

  7. O analiză pertinentă si exhaustivă.
    Din nefericire ,, consultările făcute cu politruci si aplaudaci” nu au ca scop politici publice educaționale de calitate ci justificarea unei legi a ,, educației” care sa fie aprobată prin asumarea răspunderii guvernului, marcă PDL.

  8. Explicati cum pot sa fie platite educatoarele dupa performanta.Sunt toate profesoare,nu stau 5 ore pe zi la scoala,au indemnizatie de dirigentie fara sa faca nimic,nu fac ora de dirigentie in plus ,nu au cataloage ,carnete,nici macar absentele copiilor in clasa nu le trec.Cand este frig afara sunt 5 copii in clasa ,dar in hartii 20.Material didactic nu confectioneaza acasa,cumpara parintii caiete,fise,au gradatii de merit mai multe decat profesorii de matematica si lb.romana.La scoala noastra sunt 7 educatoare ,6 au gradatii de merit de 20 de ani,iar profesorii si invatatoarele.Educatoarele care sunt profesoare valoroase au net salariu 5000 -5500lei lunar,iar profesorii si invatatorii care sunt evaluati dupa rezultatele de la examen ,trebuie sa demonstreze performanta .Sindicatele si ministerul le acorda drepturi financiare multe celor care nu pot fi si nu sunt evaluati,vezi educatoare,bibliotecare,laboranti,pedgogi,profesori de sprijin,profesori itineranti,logopezi,profesori pentru invatamant special etc
    Asta este realitatea sistemului de invatamant ,cativa prosti
    muncesc si sunt responsabili pe bani putini ,iar lenesii culeg fructele si banii .

  9. nu, nu este pregatita….dar nu este pregatita nici pentru venirea iernii, in general nu este pregatita. Cine s-o fi pregatit?

  10. Categoric NU. Si articolul argumenteaza foarte bine de ce nu. A fi profesor nu este o meserie, ci o profesie. Nu modelam piese la strung si numaram cate sunt bune si cate gresite. Modelam suflete, caractere, personalitati si inteligente de toate tipurile. Cunosc profesori de nota 10. Cunosc profesor cu 10 la titularizare care, din varii motive, a ales sa predea in zone defavorizate, unor elevi din familii dezbinate, sub pragul saraciei, lenei sau bunului simt. Dupa 20 de ani, nu a reusit inca sa faca performanta, desi este un profesor foarte bun si implicat. Nu are cu cine. Lucram cu materialul clientului. Si oricat am incerca sa scoatem tot ce e mai bun din el, genetica, mediul si rea vointa ne stau in cale.

  11. Foarte bune precizarile dv. Am lucrat in o comuna unde circa 30% dintre copii erau tigani. Foarte greu de lucrat cu ei, csnd parintii nu dadeau doi bani ps scoala. Unii erau extrem de inteligenti dar se opreau doar a face patru clase. Apoi educatorii, invatatorii sa detina contracte de munca oe durata determinata de maxim 2-4 ani, nu au rezultate sa isi caute alte locuri de munca. Pana la urma si salarizarea diferentiata duce la obisnuinta si blazare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Reacție dură a geografilor la “scăparea” lui Andronescu: Includerea geografiei în invenția de probă de BAC numită Creativitate ne provoacă o nemulțumire profundă

Reacție dură a Societății Române de Geografie, la ideile vehiculate de Ecaterina Andronescu privind ba eliminarea Geografiei de la BAC, ba introducerea materiei într-un examen numit “probă de creativitate”. Explicațiile…
Vezi articolul