Sorin Cîmpeanu, mai 2022: Titularizarea nu cred că este un lucru pe care trebuie să-l schimbăm / Sorin Cîmpeanu, februarie 2022: E clar că e nevoie de o schimbare și la nivelul acestui sistem de titularizare

5.142 de vizualizări
Foto: gov.ro
Schimbare esențială a discursului public al ministrului Educației în privința Titularizării cadrelor didactice în sistemul de învățământ. După ce în urmă cu doar 3 luni spunea că „e clar că e nevoie de o schimbare și la nivelul acestui sistem de titularizare” în prezent oficialul a declarat că “titularizarea nu cred că este un lucru pe care trebuie să-l schimbăm”, a spus Sorin Cîmpeanu sâmbătă, într-un interviu amplu la Digi24.
  • Titularizarea este cel mai mare concurs de angajare din România, are loc anual. Titularizarea înseamnă angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată, ca titular al sistemului de învățământ. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Cei care nu reușesc să treacă de aceste condiții sau nu găsesc posturi pe perioada nedeterminată sunt suplinitori și sunt nevoiți să susțină „titularizarea” an de an.

Sorin Cîmpeanu a fost întrebat, la Digi24, dacă titularizarea se va schimba și ce se va schimba din ceea ce profesorii fac acum. Acesta a spus că se va schimba evaluarea cadrelor didactice, dar Titularizarea nu:

Moderator: „Cum va arăta și ce se va schimba din ceea ce fac profesorii acum? Cum sunt selectați? (…) În momentul de față, în școala românească, un profesor, odată ce a intrat și este titular pe post, nu prea mai iese. Profesorii români sunt printre profesorii din Europa care au cea mai bună părere despre ei înșiși și calitatea actului educațional, ceea ce nu se reflectă deloc în evoluția educațională a copiilor. Sigur că sunt foarte mulți profesori români de calitate, profesioniști excelenți, oameni care își fac treaba, pe mulți dintre ei îi vedem și public. Sunt mulți. Dar sunt și care nu fac. Cum va schimba ceea ce vreți să implementați dumneavoastră această stare?

Sorin Cîmpeanu: „Avem mulți profesori buni, avem profesori care au multe părți bune, care trebuie păstrate, însă trebuie dezvoltate și celelalte. Aș vrea să înțelegem cu toții diferența între învățământ centrat pe cunoștințe și învățământ centrat pe competențe, aș vrea sa beneficieze de formare în acest sens. Această formare a fost gândită cumva și ca fiind impusă de transformările din școlile românești.

Dau cu titlu de exemplu cele 10.000 de laboratoare de științe, tehnologie și matematică. (…) Și, mai important, ce îmi este foarte drag, înlocuirea tablei clasice cu cretă și burete cu table interactive. În toate cele 180.000 de săli de clasă din România, de ce profesorul va trebui – și va înțelege – că rolul s-a schimbat și că trebuie să aibă o componentă mult mai puternică de facilitator de învățare, de îndrumare a elevilor către acele surse de informare care spuneam că sunt atât de multe și atât la îndemână. (…) Având și o tablă interactivă, chiar și un profesor care nu este obișnuit cu mediul digital (…) va putea să scrie cu markerul pe tabla interactivă așa cum scrie cu creta pe tablă.

Mai departe, dintre elevi: vor avea avantajul dispariției buretelui pentru că ecranele se pot șterge mult mai ușor și într-o manieră protectoare pentru mediu, ele vor putea să fie preluate pe orice dispozitiv al elevilor, cum spuneam, laptop, tabletă, chiar și pe telefon ceea ce se predă; vor putea să aibă acces în acele situații speciale în care nu pot veni la școală, își vor putea descărca în timp real lecția profesorului, acesta este un avantaj al unei simple table interactive.

Mai apoi, sunt convins că fiecare profesor având la îndemână acel motor de căutare, atunci când va avea nevoie să în explice mai bine elevului planul înclinat la fizică, sau la chimie, sau la biologie, o simplă căutare pe aceste… dacă [profesorul] tot este facilitator de învățare… pe aceste motoare de căutare îl vor duce către experimente disponibile în format video. Vor fi pe de o parte mult mai atrăgătoare pentru elevi, pe de altă parte mult mai eficiente din perspectiva competențelor pe care elevul trebuie să și le însușească în urma acelor lecții.

Asta înseamnă o transformare abordării profesorilor care va fi impusă: atunci când n-o să mai ai o tablă clasică cu cretă și o să ai o tabla interactivă, cred că fiecare va face eforturi să se adapteze. Mai apoi, foarte important, pentru că este o utopie să îți dorești o educație de calitate fără profesori, după cum este la fel de utopic să îți dorești profesori buni, absolvenți ai universităților dintre cei mai buni care să îmbrățișeze cariera didactică, fără o salarizare motivantă. Deci este nevoie de resurse financiare, o spun și o repet, pentru implementarea acestui pachet legislativ care să facă posibilă transpunerea în realitate a proiectului România Educată, după calculele mele e nevoie de o investiție în educație anuală – și vorbesc în fiecare an – de 15% din bugetul național.

Mai este nevoie de un lucru foarte important. Salarizarea profesorilor, sigur, le cerem mai mult profesorilor, dar trebuie să le și oferim, ar trebui să fie în opinia mea – unii spun 25% din salariul maxim din grila bugetară – alții spun salariul mediu pe economie, sunt pe undeva pe acolo, și 3.650 sau 3.750 lei salariul debutantului.

Moderator: Și evaluarea profesorilor, domnule ministru? Pentru că în realitate, în momentul de față, ce spuneam mai devreme, un profesor care intră în sistem poate să stea liniștit că nu are cum să fie deranjat. Evaluarea profesorilor și scoaterea lor din sistem se va schimba? Chiar și evaluarea psihologică, spre exemplu, care iar, în momentul de față, este de formă.

Sorin Cîmpeanu: Din păcate da, din păcate da, e trist, pentru că în fiecare zi, știu, în fiecare zi primim reclamații pe acest palier. Evaluarea psihologică, mai ales într-o perioadă post pandemică, este extrem de importantă. Nu va fi o problema de posturi alocate, nu va fi o problemă de resurse, nici măcar de resurse financiare, este o problemă cu privire la numărul mare de profesioniști care sunt necesari pentru a face aceste evaluări. Dacă vom rămâne la această evaluare psihologică formală, vom avea în continuare aceleași probleme sau chiar mai multe decât avem acum.

Este, da, o componentă importantă, evaluarea cadrelor didactice se schimbă. Titularizarea nu cred că este un lucru pe care trebuie să-l schimbăm, titularizarea profesorilor.

În februarie 2022 însă, cu doar 3 luni în urmă, Sorin Cîmpeanu anunța: “în luna martie încep dezbaterile pentru noua lege a Educației: pentru a avea în cel mai scurt timp posibil o lege a educației naționale și o lege a învățământului superior, care să fie conforme cu așteptările societății și cu transformările societății”. Dezbaterile la noua Lege a Educației nu au început încă.

Atunci, în februarie, ministrul Cîmpeanu spunea într-un interviu că „modalitatea de titularizare în învățământ este un aspect care trebuie să fie avut în vedere, tocmai în ideea de a putea atrage acele resurse umane care sunt, într-adevăr, competente și care au chemare pentru profesia de dascăl”,

Reporter: “Discutam înainte de interviu despre acea bombă lansată de președintele Macron în ceea ce privește sistemul lor educațional privind titularizarea, care să nu mai fie pe viață. Să nu mai fie, să spunem, din învățământul preuniversitar.

Sorin Cîmpeanu: Și modalitatea de titularizare în învățământ este un aspect care trebuie să fie avut în vedere, tocmai în ideea de a putea atrage acele resurse umane care sunt, într-adevăr, competente și care au chemare pentru profesia de dascăl, și trebuie să fie susținute. E clar că e nevoie de o schimbare și la nivelul acestui sistem de titularizare, după cum e clar că e nevoie de o schimbare, și avem în România Educată – proiectul care a beneficiat de cea mai largă consultare publică – o serie de concluzii cu privire la schimbarea modului de susținere a examenelor naționale: bacalaureatul care ar putea să fie schimbat, dar pentru a nu induce niciun fel de idei false, precizez de la bun început. Bacalaureatul, da, trebuie să fie altfel, dar după ce elevii au parcurs un întreg ciclu. Cu alte cuvinte, dacă vom avea anul acesta o lege a educației naționale, care să prevadă această schimbare, prima serie de tineri care vor da bacalaureatul…”

Citește și: Cîmpeanu, un nou termen pentru noua Lege a Educației: În septembrie 2023, nu mai e mult, educația din România va funcționa pe cu totul și cu totul alte baze

15 comments
  1. Numai profesorii incapabili sa promoveze un concurs cu probe scrise, se opun examenului national de titularizare.

    1. @Alexandru

      Toți titularii la examenul anual de titularizare! Să confirme cât de capabili sunt, mai ales că am observat că atunci când obțin grade didactice devin depersonalizați, capătă fețe acre și inexpresive, devin agresivi și suspicioși,numesc negrul alb, și încep să înțeleagă mai toate lucrurile într-un mod ciudat.

      1. Aveți niște argumente imbatabile pentru trimiterea titularilor la concurs! Mai ales “fețele acre și inexpresive”. Serios, o idee trebuie susținută cu argumente; cam cum ar trebuie să facă liceenii la limba română, bacalaureat, eseul argumentativ. Nu vă cere nimeni eseu, dar ați argumentat în postarea de mai sus la fel de convingător ca elevii mei de clasa a opta: trei vorbe țipate, câteva gesturi ajutătoare cu mâinile, câteva onomatopee și gata discursul.
        Sper să nu vă păstrați “naivitatea” actuală peste ani, iar când veți întra în rândul titularilor depersonalizați să începeți să numiți negrul alb, poate o să vă iese mai bine ca acum.

  2. Titularizarea în sistem, după absolvirea masteratului didactic, NU pe unitate de învățământ.
    Preluați încadrarea profesorilor de înlocuire la nivelul unității de învățământ, din sistemul de învățământ britanic.

  3. Eh, cum sa nu dea din buze pilutele?Daca ramane examenul de titularizare, pilutele nu mai beneficiaza de titulaturi politice sau pe nepotiste. Fara pile viata e greu.

  4. ,,Și, mai important, ce îmi este foarte drag, înlocuirea tablei clasice cu cretă și burete cu table interactive.,,
    Cred ca mai important ar fi inlocuirea toaletelor inproprii din fundul curtii cu grupuri sanitare decente .

  5. Sunt profesori titulari ce stau la catedră de 10-50 de ani, nu îi acuză nimeni de genocid împotriva educației. Însă încercarea de a moderniza școala cu acești profesori este o muncă istovitoare și inutilă (ce mai șuieraua dimineață cancelariile pe tema tablelor interactive!); titularele mai tinere (aprox. 40 ani) abordează optica pensionarelor, excepțiile sunt puține. Mai clar, învățământul modern (digital) și titularele sunt ca apa și uleiul, nu se pot amesteca.

    (Dacă am să reușesc vreodată să îmi găsesc job, nu mai dau prin învățământ.)

    1. Titularele pe care cu ravna si frustrare le numesti creatoare de genocid si-au obtinut postul printr-un examen foarte greu. Faptul ca tu ai frustrari de suplinitoare in floarea varstei e doar o dovada de josnicie. Nu te-as vrea de colega in viata mea. Emani rautate si invidie prin toti porii.

    2. În rezumat, la 40 de ani un profesor este perimat, nu? Lumea merge tot înainte, peste 15 ani maxim veți avea și dvs 40 de ani, tehnologia va fi alta decât cea pe care o stăpâniți acum. Spuneți că toată profesorimea feminină(!)din cancelarie e împotriva schimbării; pare o problemă generală, o incapacitate de adaptare. Așadar, dacă nu cumva sunteți o excepție rarisimă, la 40 de ani veți fi depășit.
      Sau sunteți cumva într-o școală de incapabili?
      Succes cu noul job! Dacă o să reușiți vreodată, cum spuneați…..

  6. Un concurs national sau ce o fi titularizarea asta trebuie sa existe din cauza coruptiei de stat. Nu poti lasa un director sa faca angajari in scoala, cu toate ca ar fi de dorit.

    Inainte de o examinare scrisa candidatii pot fi evaluati intr-un centru de evaluare. Aceste centre de evaluare nu exista insa.

    Mai este inspectia la clasa care este foarte buna ca proba de concurs.

    Formarea cadrelor didactice ar trebui schimbata radical. Ar trebui sa existe multa practica si ar trebui sa existe master didactic. Programul de induction pentru debutanti ar trebui completat si schimbat. Proful de butant ar trebui sa aiba un mentor, coach, supervizor, indrumator sau cum se va numi el.

    Campeanu ar trebui intrebat daca stie ce este titularizarea. Nu cred ca stie.

    1. Este sau era un program de supervizare în primul an ca debutant doar ca supervizorii își iau doar banii.Centru de evaluare este când dai titularizarea.Si examinați și paraexaminati suntem și la grade și alte examinări.Singura problema este ca dai acest examen de titularizare și este egal cu zero ceea ce nu e normal:și cel cu 5 și cel cu nota de titularizare au aceleași drepturi la doar un post de suplinitor în anul în curs și nota nu mai are valoare în anul următor pentru ca unul cu 5 din anul acesta este înaintea unuia cu 7,8,9,10 de anul trecut.Deci e normal asa ceva?

      1. Dacă nici titularizarea nu mai există, pentru ce ar mai veni oamenii să dea anual concurs?! Efectiv ar deveni concurs de suplinitori pentru toată lumea. Singura atracție a învățământului a rămas stabilitatea. Fără ea, nimeni nu mai vine să dea concurs până la 64 de ani inclusiv.

    2. Am făcut modulul pedagogic înainte de sistemul Bologna. Am avut 4 ani de discipline în domeniu, 1 an de practică (gimnaziu+liceu, ore asistate, ore susținute, evaluare periodică), examen la fiecare (inclusiv la practică, cu comisie din facultate, la ora deschisă), cu posibilitatea de a repeta un an dacă nu treceam un colocviu sau un examen. Iar apoi a început sistemul Bologna (”mergi înainte, nu contează cum, că reușești să recuperezi TOATE examenele înainte de licență, doar niște credite să ai!”), modul pedagogic din două părți, practică din ce în ce mai puțină până a devenit fictivă, făcută ”pe foaie”.

      Au stricat tot ce mergea cât de cât bine și nu au pus nimic în loc. Dar acum, după 20+ani de cârpeli, au început să redescopere apa caldă. Cam târziu, și oricum nu va mai conta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cîmpeanu: Ne gândim și la salarizarea sistemului de învățământ. Sigur, asta este direct legată de alocația pentru sistemul de educație, suntem acum la 3,55% din PIB. Un prim obiectiv, atingerea a 4,7% din PIB

“Ne gândim și la salarizarea sistemului de învățământ”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, la B1TV. Acesta a explicat că în România cea mai mare parte a alocărilor pe educație…
Vezi articolul

Reforma trebuia începută cu profesorul și nu cu programa. Reforma trebuie să înceapă de la nivelul instruirii studentului filolog care se pregătește să predea limba română – Mihaela Gheorghe, profesor universitar și cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române

Reforma trebuia începută cu profesorul și nu cu programa clasei a V-a (…) spune Mihaela Gheorghe, profesor universitar la Universitatea „Transilvania” din Brașov și cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu…
Vezi articolul

Oana Moraru, mesaj pentru educatoare: În grădinițe, fie că îmbrățișați filozofia ‘în pădure’, ‘Reggio Emilia’, fie sistemele finlandeze, Waldorf sau Montessori, nu există abdicare de la metodica predării activităților în învățământul preșcolar

Pedagog și fondator de școală privată, Oana Moraru le transmite educatoarelor următorul mesaj: “În grădinițe, fie că îmbrățișați filozofia ‘în pădure’, ‘Reggio Emilia’, fie sistemele finlandeze, Waldorf sau Montessori, nu…
Vezi articolul