Indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor a profesorilor care au doctorat va fi plătită, din luna ianuarie, doar dacă va fi menționat la comentarii că s-au verificat activitățile trecute în fișa postului, conform unei note a Inspectoratului Școlar Județean Neamț, obținută pe surse de Edupedu.ro.
Indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor se va plăti doar dacă atribuțiile specifice din fișa postului sunt valorificate și verificate în mod suplimentar, conform OUG 115/2023, Art. XXXVIII.
Astfel că, începând cu luna ianuarie 2024, statele de plată vor fi aprobate de către ISJ Neamț doar dacă la persoanele care au indemnizatia de titlul doctor va fi menționat la comentarii că s-au verificat activitățile trecute în fișa postului, se precizează în document.
Până în ianuarie, indemnizația de doctorat s-a acordat persoanelor care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care dețin titlul, conform Legii nr. 153/2017.
Articolul XXXVIII din OUG 115/2023:
Alineatul (1) al articolului 14 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzută la art. 25.
Sporul pentru titlul de doctor ar trebui să se acorde persoanelor care își desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţin titlul și care au în fișa postului atribuții care să permită verificarea lunară activității suplimentare
Informații de context despre condiționarea sporului de doctorat
Condiționarea sporului de doctorat de verificări suplimentare a fost inclusă în proiectul de ordonanță pentru economii la buget din mai 2023, potrivit surselor Edupedu.ro, însă a fost eliminată din varianta publicată în Monitorul Oficial.
Atunci s-a pus următoarea problemă: dacă într-o școală sunt doi profesori de matematică (unul are doctorat, iar celălalt este fără doctorat), cum ar putea decide școala că postul pe care este încadrat profesorul cu doctorat justifică faptul că pentru acest post să se acorde indemnizația de doctorat.
Guvernul a aprobat condiționarea sporului de doctorat de verificări suplimentare în decembrie 2023, deși Consiliul Legislativ a solicitat eliminarea prevederii pentru că are un caracter arbitrar şi este practic imposibil de realizat.
Un specialist într-un domeniu, care deține și titlul de doctor, folosește pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu toate cunoștințele dobândite pe parcursul formării universitare, postuniversitare sau continue, neputând fi separate cunoștințele și abilitățile atestate prin titlul de doctor, de cele dobândite prin alte modalități de formare, potrivit Consiliului Legislativ.
Foto: © Nitinai Saguansri | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Consiliul Legislativ solicită eliminarea prevederii privind acordarea sporului de doctorat în urma verificării lunare a activității, din proiectul de OUG al Ministerului Finanțelor: Are un caracter arbitrar şi este practic imposibil de realizat
SURSE Profesorii cu doctorat ar putea să nu mai primească sporul de 15%, potrivit prevederilor din proiectul de ordonanță pentru economii la buget
Este discriminare ca profesorii care și-au echivalat titlul de doctor cu gradul didactic I, până în 30 iunie 2017, să nu beneficieze de sporul de doctorat – CNCD
Ștefan Lefter
Redacția
Mihai Peticilă
Ioana Nicolescu
27 comments
Nu ar fi fost mai simplu și normal să se renunțe la aberația asta numită “spor de doctorat”? Pentru funcțiile la care doctoratul este condiție de ocupare a postului (cercetare științifică / învățământ superior), acest “spor de doctorat” să se regăsească în salariul de bază, iar pentru celelalte funcții din domeniul public să dispară cu totul.
S-ar mai reduce astfel și inflația asta de doctori făcuți la normă, rămânând în lupta asta (nu ușoară, dacă e făcută serios) numai cei cu adevărat pasionați de cunoașterea științifică și/sau mânați de dorința reală de autoperfecționare.
Sub umbrela anonimatului, oricine este liber să comenteze ce dorește!
Dar Andrei K. nu oferă niciun argument în favoarea afirmațiilor sale, doar scrie că sporul este o “aberație” și ar trebui “să dispară cu totul”.
Andrei K., dați două argumente/ motive pentru care ar trebui eliminat, altfel vom gândi că nu sunteti imparțial, ci doar în favoarea celor din învățământul superior.
ISJ Neamț încearcă să facă aplicabilă o prevedere arbitrară, care, în caz de suspendare a indemnizației de doctorat din motive pur birocratice, ar cădea la primul proces de contencios administrativ pe tema excepției de neconstituționalitate. Consiliul Legislativ solicitase deja, în avizul pentru OUG nr. 115/14.12.2023, „eliminarea prevederii privind acordarea sporului de doctorat în urma verificării lunare a activității”, aceasta având „un caracter arbitrar și practic imposibil de realizat”.
Argumentele aduse de Consiliul Legislativ:
• această prevedere conferă „măsurii propuse un caracter arbitrar”, fiind necesară eliminarea acesteia;
• redactarea propusă nu îndeplinește „condiția previzibilității normei si încalcă astfel prevederile art. l, alin. (5) din Constituție sub aspectul principiului legalității”;
• având în vedere caracterul arbitrar al unei astfel de măsuri, constatarea dacă în lecții s-a folosit sau nu calificarea obținută prin diploma de doctorat „nu se poate face printr-un act individual, fişa postului”;
• și, chiar dacă s-ar stabili o astfel de măsură chiar prin lege, Consiliul Legislativ a atras atenția că „stabilirea lunară a indemnizației pentru titlul științific de doctor, ca de altfel, a oricărui element (venit/drept) salarial, printr-o verificare lunară a îndeplinirii unor atribuții stabilite prin fisa postului, și nu pe baza unor dispoziții legale concrete care prevăd cuantumul salariilor de bază, al sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor aferente, aplicabile pe toată durata de acțiune a normelor, fără intermitente, conduce la imposibilitatea previzionării venitului total lunar, dar si a celui anual, încălcând prevederile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, sub aspectul principiului securității juridice și al speranței (așteptării legitime).
O astfel de prevedere fusese strecurată, ca propunere, și în OUG nr. 34 din 12 mai 2023, înlăturată atunci de Secretariatul General al Guvernului, însă acum, în vâltoarea atâtor evenimente de sfârșit și început de nou an financiar și politic, s-a găsit prilejul ca Ministerul Finanțelor, poate chiar domnul ministru, să o introducă din nou, producând dificultăți de aplicare nu numai în sistemul de învățământ, ci în toate domeniile.
În consecință, această „verificare”/„cuantificare” va deveni pur formală, adică „de formă” (DEX: „FORMAL, 3. Pătruns de formalism, făcut de formă”.).
Cine își va asuma răspunderea de a proba că, în fiecare lună, s-au îndeplinit dispozițiile articolelor XXXVIII și XXXIX din recenta OUG nr. 115/14.12.2023:
• profesorul, care a susținut un concurs de admitere la doctorat și a parcurs un program complex de specializare (mulți ani de cercetare și documentare, examene parțiale, referate, studii publicate, redactarea lucrării, susținerea acesteia etc.), obținând o diplomă valabilă ca toate celelalte eliberate de universități românești și străine și recunoscute statul străin și pus acum să explice periodic dacă este el însuși, cel care a dobândit cunoștințele și competențele profesionale; el va afirma formal că reprezintă o însumare de cunoștințe și de competențe dobândite pe tot parcursul vieții ?;
• directorul, care ar trebui să confirme, prin statele de salarizare, că are în încadrare profesori cu doctoratul și să procedeze la „verificarea lunară în care modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar” ?;
• inspectoratul școlar, care, iată, va plăti indemnizația de doctorat „doar dacă va fi menționat la comentarii că s-au verificat activitățile trecute în fișa postului”; (apropo, care vor fi aceste activități și în școli s-au trecut în fișa postului în termen de 30 de zile, fiindcă se sfârșește luna ianuarie.) ?
Care director va lua măsura de a nu plăti, în tot acest lanț, sporul de doctorat?
Se ajunge la întrebarea firească: cine va decide/va putea să decidă dacă un profesor care a parcurs toate etapele de specializare științifică și de formare profesională, nivelul 8, cel mai înalt din CEC (Cadrul European al Calificărilor), preluat și de CNC (Cadrul Național al Calificărilor), nu a predat la clasă și potrivit calificării superioare dobândite prin programul complex de formare specific doctoratului?
Așa s-ar pune în discuție orice etapă de pregătire din evoluția profesională a cadrelor didactice. Și licența, și definitivatul, și gradele didactice au avut ca finalitate diplome și certificate de pregătire profesională. Numai doctoratul este supus însă discuției, suspiciunii, încât profesorul să se simtă vinovat și să dea chiar cu subsemnatul dacă a folosit în predare, lună de lună, și diploma de doctorat. Sau să spună „luna aceasta nu am folosit competențele dobândite prin doctorat, ci numai licența sau gradul II/gradul I.”?
Atunci, de ce să nu dea explicații de „cuantificare” toți profesorii dacă au folosit în predare și gradul I sau gradul II, retribuite oricum, împreună, cu o valoare pecuniară mai mare decât doctoratul?
Ori, de ce nu, să dea explicații mai ales pentru nivelul de competențe dobândit prin acordarea gradațiilor de merit (pe 5 ani !), prin care salariul de bază crește cu 25%?
Ce ar fi dacă Ministerul Educației și-ar propune să verifice și gradațiile de merit din unele județe prin prisma rezultatelor obținute de elevi la examenele naționale, mai ales la bacalaureat? Fiindcă tot s-a anunțat că s-a putea să nu se mai acorde clase a IX-a liceelor care nu au niciun promovat la bacalaureat, vreo 42 în anul 2022, 53 în 2023 (!). Acestea sunt numai cele pe zero, dar numărul lor ar crește extrem de îngrijorător, dacă s-ar lua în considerare și cele numai cu 5%, 10%, 20%, 30%… Chiar și 50% reprezintă un eșec.
Și să constate că, așa cum s-au acordat, în acest an școlar, burse de merit și unor elevi cu note de 1,80, 2 sau 3, ar fi posibil să se fi acordat gradații de merit și unor profesori ai căror elevi au avut la examene astfel de note. Cele mai multe inspectorate școlare au secretizat în ultimii ani rezultatele de la gradațiile de merit, ca să nu se mai poată face comparații și în funcție de rezultatele elevilor. Iar mediile de la evaluarea națională și de la examenul de bacalaureat nu numai că sunt secretizate, dar în unele județe nu sunt grupate nici pe școli sau nu se pot grupa pe unități de învățământ.
Ministerul, în condițiile digitalizării actuale, ar putea reconstitui destul de ușor aceste date: pe unități de învățământ, pe două coloane: pe prima coloană – cine a obținut gradații; pe a doua – rezultatele elevilor la examenele naționale. Și nu numai pentru profesorii de la specialitățile de examene, ci și pentru toți profesorii din unitate, inclusiv pentru conducere, fiindcă prestigiul unei școli se edifică prin participarea tuturor la performanțele dobândite.
În acest fel, multe dintre prevederile Metodologiei pentru acordarea gradației de merit sunt, și după noua lege, rămase „încremenite în proiect” de vreo două decenii, cu aceleași prevederi care nu s-au respectat din start: „activitatea cuantificată în rezultatele elevilor”, „activități complexe cu valoare instructiv-educativă”, „performanțe deosebite în inovarea didactică”, „proiecte/programe de formare profesională”, „rezultate deosebite” în pregătirea elevilor și, de asemenea, „performanțe deosebite” la olimpiade și concursuri școlare etc.
La unitățile școlare cu elevi care nu promovează în proporții îngrijorătoare examenele naționale cum se pot îndeplini aceste exigențe? Cum pot redacta elevi cu dificultăți de scriere și de pregătire să redacteze referate și lucrări de interpretare și de cercetare științifică? Care sunt „procedurile didactice inovative” care să-i scoată din această stare pe elevii respectivi?
Câți dintre profesori au participat, la nivel național sau județean, la elaborarea de metodologii, proceduri, la traducerea unor manuale școlare într-o limbă a unei minorități etc., cum se specifică în metodologie? Fiindcă profesorilor din țară care au fost admiși la concursul de gradații de merit (16%) au, în majoritate, punctaje aproape de maximum, 140 – 150 de puncte! Iar profesorii membri ai comisiilor de evaluare a dosarelor sunt an de an aceiași, aproape toți obținând, când le vine rândul (deși atunci nu participă în anul respectiv la evaluare), parcă prin rotație, gradație de merit. Să fi fost toți atât de performanți, încât să îndeplinească, cu punctaj maxim, toate criteriile metodologice?
Timp de aproape doi ani, câți profesori au participat cu propuneri la dezbaterea noilor legi ale învățământului? Câți participă, cu sugestii, la elaborarea celor aproape 380 de metodologii derivate din noile legi ale educației, încât să declanșeze realmente un flux inovator, nu să repete aceleași texte și mentalități ale vechilor acte normative?
Aceleași întrebări s-ar putea adresa și personalului inspectoratelor școlare, celor care ar trebui să fie la curent, mai ales în perioade de elaborare a unor noi norme legislative și metodologice, cu tot ce mișcă în plan educațional, astfel încât să nu se ajungă în situația de la care s-a pornit această discuție: cine ar trebui „să cuantifice” în ce măsură studiile de doctorat au fost folosite în predarea la lecție, în managementul inspectoratelor școlare, în îndrumarea de specialitate, chiar în diversele funcții de la nivel central?
E drept, nu toți au urmat specializarea prin studii doctorale, încât să dea aprecierea cuvenită acestei forme de perfecționare, să acorde reprezentativitate și celor câtorva mii de profesori cu doctorat din învățământul preuniversitar, deși studiile doctorale (și acestea obținute nu numai în universități românești, ci și străine) sunt cele mai adecvate și benefice activității didactice, deopotrivă în sistemul preuniversitar și superior, cu aceeași importanță și în cercetarea științifică, psihopedagogică, sociologică etc.
Dar, a-i pune pe profesori, pe istorici, pe arhitecți, pe biologi, pe medici, pe arheologi, pe meteorologi, pe juriști să demonstreze, lună de lună, că au folosit „cuantificabil” doctoratul în activitate nu semnifică numai o suspicionare nemeritată, ci și o degradare intenționată a celor în cauză.
Iar la această împrejurare s-a ajuns și printr-o formulare incompletă, limitativă, chiar urmărită cu insistență, a art. 185, alin. (1), (2) și (3) din noua lege.
Pentru prima dată, într-o lege a învățământului preuniversitar, de la „Legea învățământului secundar și superior” a lui Spiru Haret (1898), nu mai apare, în noua lege, termenul de „doctorat”, ca etapă de formare în evoluția carierei didactice. În legile anterioare, doctoratul era menționat, de peste o sută de ani, în ordine, ca forma cea mai înaltă a perfecționării profesionale.
În noua lege, la art. 185, se menționează numai gradele II și I și titlul de profesor emerit, iar pentru a se evita titlul de doctor, se face precizarea că și gradele didactice sunt titluri. În plus, pentru învățământul preuniversitar, după licență se stimulează, în lege, continuarea formării profesionale și de specialitate numai prin masterate de toate combinările tematice și se trece apoi direct la pregătirea prin studii postuniversitare, evitându-se etapa intermediară, doctoratul.
Statul român nu își recunoaște, astfel, propriile diplome obținute prin lege.
Vă felicit pentru comentariu!
Se pare că nu suntem pierduți de tot, încă mai există oameni inteligenți, care gândesc și pun în balanță informațiile.
Au stat ei si s-au gandit si au decis totusi ca o sa primeasca sporurile numai ,,doctorii” care vor purta neintrerupt pe toata perioada programului stetoscopul profesional. Unii au vrut sa introduca obligatoriu si halatul, da’ au renuntat dupa ce si-au amintit de reclama cu ,,halatul, halatul, cat e halatu”.
Sigur ca vorbim de ,,bugetari” care isi trag ,,indemnizatii” si ,,sporuri” fara numar ca doar sprijina statul sa ne duca pe drumul care trebuie. Cum sa le dai bani numai pentru c-au obtinut ,,un titlu”? se intreaba Dorel. Da’ mie de ce nu-mi dau o mai mica ,,indemnizatie” pentru c-am absolvit profesionala?. Maricica se agita strigand ca si ea vrea ,,indemnizatie” ca doar a facut liceul. Stau astia toti si se intreaba: da’ cine ne verifica ,,abilitatile suplimentare”? Dorel, mandru nevoie mare, are rezolvarea: ,,doctoranzii” ii verifica pe ,,masteranzi”, ,,masteranzii” pe ,,licentiati”, ,,licentiatii” pe ,,absolventii” de liceu” iar acestia pe ,,absolventii de scoli profesionale”. Sigur ca si lui Dorel i se creeaza ,,cadrul legal” ca sa verifice abilitatile necalificatilor cu 8-10 clase (sau mai putin). Si uite ca tot poporul e fericit., fiind convins ca ,,fiecare primeste dupa cat merita”.
Cine verifică activitatea doctorilor? Secretara, colega de matematică cu master, colega de religie? Pe ce criterii? Dacă vrea ea? Ce ar trebui să facem noi mai exact ca să respectați și această diplomă.
Vor să reducă cheltuielile bugetare 😂😂😂… dar parlamentarii mănâncă cu 10 lei 3 porții de mâncare, au șofer personal , bani de chirie și secretară și dorm că porcii in parlament. Felicitări, Românie…
Ei, hai! Dar faptul ca sporul e plafonat la nivelul salariul de acum 6-7 ani si oricum e impozabil nu l-au vazut? 🤬
Foarte exact! Acest spor este aproximativ 550 lei net (în mână) în condițiile în care în luna respectivă este acordat întreg (adică 950 lei brut). Acest spor variază în cazul profesorilor în funcție de numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, adică nu se acordă întreg (spre exemplu, doar în luna septembrie a fost acordat întreg).
și la clasa care este difetența între ce face un profesor cu definitivatul și altul care are gradul 1?
așa ne gândim și noi: ies la pensie Profi cu definitivat și ies la pensie Profi cu gradul I….cel cu grad are o pensie mai mare ( cum a avut și un salariu) și cel cu definitivat iese cu o pensie mai mica (cel cu grad a depus un pic de efort- o lucrare,stres,inspecții in plus)….
desigur,Oana, întrebarea dvs se dorea ușor răutăcioasă,dar ne facem că nu observăm …:))
Răutăcioasă au ba, este îndreptățită Oana sa pună întrebarea . Este normal sa fie remunerați in plus profesorii cu gradul I și doctorat, însă diferențele salariale sunt prea mari între definitivat și gradul I. Nici vechimea de 25 de ani in învățământ nu îți oferă un spor așa de mare precum gradul I sau doctoratul. Si 25 de ani înseamnă mai puțin stres ?
Cum de se aplica ceva ce nu a fost publicat în / a fost eliminat din Monitorul Oficial?!
De ce nu li s-a spus asta ( anume că vor fi la cheremul cui se nimerește) profesorilor înainte să se înscrie la doctorat ?
Unii au făcut doctoratul în loc de gradul I. Cu ce sunt inferiori cei cu doctorat fata de cei cu gradul I încât să dea doar ei socoteala( in fiecare lună!), nu și ceilalți ( pe lângă faptul că cei cu doctorat nu beneficiază nici de norma de 16 ore după 25 de ani, ca cei cu gradul I)? Cum e la gradul I, muncești un an pentru o lucrare de 60 de pagini? Dar la doctorat acela care și-a dat bacalaureatul la bătrânețe și care acum da legi in consecință știe cum e ?!
Sunt lucruri diferite: gradul I față de doctorat. Poți fi un bun teoretician care scrie o lucrare de doctorat, dar poți fi praf practician, lipsit de tact pedagogic. Așadar, nu mai socotiți banii din buzunarul altora.
Așa e in Neamț de ani de zile: totul să fie la cheremul unui grup restrâns, iar cei care nu se închină-vai de ei!
Intrebarea este:
De ce li se permite?
Căci, Doamne, cât li se permite (știindu-se ce se întâmplă în Neamț)!
Aplicarea acestui aricol în educație este o aberație, mai ales în ceea ce privește învățământul universitar, unde deținerea titlului de doctor reprezintă o condiție obligatorie la angajare.
nu cred CA pentru universitar se aplica aberatia.
in mod normal orice cadru didactic univ este implicat Intr un proiect de cercetare , indrumare etc , activitate de nivel superior de doctorat . deci e inutil sa fi ” masurat ” lunar.
astept react pe subiect
Tocmai de aceea, pentru universitari e aberant să primească spor de doctorat. Fiind condiție de ocupare a postului, salariul trebuie să fie corespunzător, cu spor inclus.
salariu unui debutant universitar , avand SI un doctorat este aproximativ egal cu salariul unei educatoare ( cu tot respectul pentru munca cu prichindeii )
deci singura forma de a fi platiți universitarii corect este acest amarat de spor de doctorat.
Buna ziua!
Dar masterul.nu este platit?
Nu, masterul nu este platit, nici in plus cu o indemnizatie si nici in grila de salarii. Cei care sunt absolventi de studii S sunt incadrati la fel daca sunt in aceeasi tranșă de vechime.
nu s a plătit masteratul niciodată.
In schimb, in fisele de punctaj din calendarul de mobilitate masterul are un punctaj mai mare si poti accede la un post mai bun in fata altuia doar cu studii universitare. (ma refer aici la generatia veche cu studii de lunga durata si master optional)
se va face o comisie…se va elabora o procedura…sa va întocmi și proces verbal?!:)
cei care vor verifica vor lua și ei apoi un spor de solicitare neuropsihică…doar n au verificat așa,aiurea…:))
În educație nu se plătește încă acel 50% suma fiind tot de 950 lei brut. Se vor face verificări parțiale în raport cu suma plătită?