Ghețarii se micșorează sub efectul încălzirii globale, dar ei se topesc mai rapid dacă își încheie cursul într-un lac și nu într-o zonă de uscat, conform unui studiu finanțat de Fundația națională pentru cercetare științifică din Elveția (SNSF), informează joi AFP, preluat de Agerpres.
Ghețurile eterne se retrag în toată lumea. În acest timp, apa rezultată din topire se poate acumula și poate forma noi lacuri. Oamenii de știință au analizat în premieră acest fenomen, în detaliu și la scară mare, în cazul ghețarilor montani, a indicat într-un comunicat SNSF, principala instituție elvețiană de încurajare a cercetării științifice.
În cadrul studiului au fost analizați 319 ghețari cu o suprafață de peste trei kilometri pătrați din centrul și estul Himalaya. Aproximativ o cincime dintre ei formează lacuri. Ghețarii din această regiune alimentează râurile majore precum Gange și Brahmaputra și contribuie la furnizarea apei pentru jumătate de miliard de oameni, mai transmite Agerpres.
Imaginile au arătat că ghețarii care sfârșesc într-un lac s-au deplasat de două ori mai rapid decât cei care sfârșesc pe uscat
Pentru analizele lor, oamenii de știință au utilizat sateliții europeni Sentinel-2 care survolează acest teritoriu la fiecare cinci zile.
Imaginile în infraroșu realizate din 2017 până în 2019 au dezvăluit că ghețarii care sfârșesc într-un lac s-au deplasat cu o viteză medie de 20 de metri pe an, de două ori mai rapid decât cei care sfârșesc pe uscat.
Această accelerație ar putea fi explicată „prin faptul că limba glaciară suferă un efect de portanță care ar reduce rezistența”, potrivit cercetătorilor.
„Aceste rezultate sunt foarte importante pentru prezicerea disponibilităţii apei”, a declarat conducătorul studiului, Tobias Bolch, de la Universitatea St Andrews din Scoţia, care a efectuat anterior cercetări timp de mulţi ani la Universitatea din Zurich.
Atunci când gheţarii se deplasează mai rapid, rezervele de apă acumulate în gheaţă se epuizează mai repede, iar cursurile de apă sunt alimentate mai puţin.
„Până acum, acceleraţia provocată de lacurile glaciare nu fusese integrată în prognoze”, a precizat Tobias Bolch. „În regiunile asiatice afectate, deficitul de apă ar putea să apară, prin urmare, mai rapid decât se preconiza”, a adăugat specialistul.
Rezultatele sunt importante şi din alt punct de vedere: ele permit o mai bună calculare a vitezei de umplere a lacurilor şi stabilirea momentului în care barajul format de morena terminală (aglomerări de blocuri şi resturi de rocă desprinse dintr-un gheţar) riscă să se rupă, eliberând un val uriaş în lac, mai notează AFP, potrivit Agerpres.
În anul 563, un astfel de val catastrofal a afectat lacul Geneva (Léman), cel mai mare lac natural din Europa de Vest, situat între Elveţia şi Franţa.
Foto: © Ronnachai Limpakdeesavasd | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
C.I.
Ramona Florea
Mihai Peticilă