Studiu: Jumătate dintre cuplurile căsătorite din România au banii la comun. Peste 90% dintre românii aflați într-o relație, după divorț, au conturile separate

17.801 de vizualizări
Banii, în familie / Foto: © Rawpixelimages | Dreamstime.com
Aproape jumătate dintre cuplurile căsătorite din România au banii la comun, potrivit studiului „Provocările cuplurilor din România”, realizat de cercetătorii programului de intervenție comunitară Școala pentru Cuplu. Concret, 50,8% au conturile la comun, iar în 2,4% dintre cazuri unul dintre parteneri se ocupă de toate conturile. Însă respondenții care sunt implicați într-o relație, dar au trecut printr-un divorț, au răspuns, în majoritatea cazurilor, astfel: 91,7% au conturile separate și doar 8,3% le au la comun.

Preferința cuplurilor cu o istorie de divorț de a păstra banii separați în relațiile următoare arată nevoia partenerilor de a exersa reziliența în cuplu și încrederea în relațiile viitoare, după o separare, explică autorii studiului.

Cercetătorii programului de intervenție comunitară Școala pentru Cuplu, fondat de psihoterapeutul Domnica Petrovai, notează că „modul în care un cuplu gestionează aspectele financiare reflectă dinamicile emoționale din cuplu, dar și cât de mult sunt exersate abilitățile de autonomie ale fiecărui partener”.

Comportamente financiare în cuplu. în România / Foto: scoalapentrucuplu.ro

Studiul „Provocările cuplurilor din România” a fost realizat în perioada octombrie 2020 – martie 2021 pe un eșantion de 1000 de participanți, ca parte a unui program pe fonduri europene.

Rezultatele studiului, în ceea ce privește comportamentele financiare în cuplu, în România:
  • „La capitolul comportamentul financiar în cuplu, observăm că, în majoritatea cazurilor, există o independență financiară, adică fiecare partener gestionează propriii bani, iar al doilea stil de comportament financiar este de fuziunea tuturor veniturilor.
  • În ceea ce privește diferențele de gen, putem observa o diferență de percepție: femeile percep mai mult decât bărbații că toți banii sunt la comun, iar bărbații consideră mai mult decât femeile că fiecare partener gestionează conturile proprii.
Foto: scoalapentrucuplu.ro
  • Ne-am uitat și la comportamentele financiare în cadrul cuplurilor căsătorite (N=718) și am observat că 46,8% au conturile separate, 50,8% dintre participanți au spus că au conturile la comun și în 2,4% dintre cazuri, unul dintre parteneri se ocupă de toate conturile.
  • În cazul respondenților care se află, acum, într-o relație (N=235), situația stă astfel: 77,9% au conturile separate, 21,3% au conturile la comun și doar 0,9% au recunoscut că se ocupă partenera/ul integral de gestionarea lor.
  • Respondenții care se află într-o relație, dar au trecut prin experiența unui divorț au răspuns, în majoritatea cazurilor, astfel: 91,7% au conturile separate și doar 8,3% le au la comun. Preferința cuplurilor cu o istorie de divorț de a păstra banii separați în relațiile următoare arată nevoia partenerilor de a exersa reziliența în cuplu și încrederea în relațiile viitoare, după o separare.”
Foto: scoalapentrucuplu.ro

O altă concluzie a studiului este că durata medie a căsătoriilor la români, care se finalizează cu divorț, este de 8,9 ani, în cazul femeilor și de 9,5 ani, în rândul bărbaţilor, date culese în funcție de inițiatorul acțiunii de divorț. În România, la fiecare 4,6 căsătorii există un divorț, potrivit datelor Eurostat din 2017. Durata medie de 8-9 ani a căsătoriilor din țara noastră este mult mai mică decât cele raportate în studiile internaționale de profil, făcând ca România să aibă cea mai scăzută durată a relației de cuplu din Europa.

Aspecte metodologice:

Studiul „Provocările cuplurilor din România” a fost realizat de Școala pentru Cuplu, în perioada octombrie 2020 – martie 2021, ca parte a proiectului „Programe de formare şi psiho-educaţionale bazate pe modele de prevenţie şi intervenţie inovative în sănătatea emoţională”, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, pentru Programul Operaţional Competitivitate (POC). Descarcă de aici Studiul Provocările cuplurilor din România

Cercetarea cantitativă s-a derulat pe un eșantion de 1000 de participanți. Dintre acestea, 186 de persoane (18,6%) sunt bărbați și 814 femei, (81,4%), cu media de vârstă de 35.10 ani (abaterea standard = 6.94). Cei mai mulți dintre respondenți sunt căsătoriți (718 de persoane, reprezentând 71,8%), 235 (23,5%) sunt într-o relație, 16 persoane (1,6%) sunt recăsătorite, iar 9 persoane (0,9%) au un istoric de divorț. 

Referitor la durata relației actuale, media acesteia este de 10,02 ani (abaterea standard = 6,80), iar durata medie a celei mai lungi relații pe care au avut-o respondenții a fost de 11,42 ani (abaterea standard = 7,57). Majoritatea respondenților (700, adică 70%) are copii, dintre care cei mai mulți au un copil (342, adică 34,2%).

Această cercetare este prima cercetare cantitativă, realizată la nivel național, care diagnostichează resursele și provocările cuplurilor din România.

Proiect de intervenție comunitară, Școala pentru Cuplu reunește 63 terapeuți la nivel național și dezvoltă, din 2020, programe bazate pe rezultate de cercetare (evidence-based) pentru cupluri și familii.

Citește și:
Studiu: Durata medie a căsătoriilor care se finalizează cu divorț este de 8-9 ani. Psihologul Domnica Petrovai: România are cea mai scăzută durată a relației de cuplu, din Europa

Foto: © Rawpixelimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Eficiența universităților românești în atragerea cercetătorilor de top din străinătate: ce spun datele din competițiile organizate cu bani PNRR, unde mai puțin de jumătate dintre proiectele depuse au îndeplinit pragurile minime impuse

Cât de pregătit este mediul academic românesc să atragă resurse umane de înaltă specializare din străinătate, așa cum își propun autoritățile române, cu fondurile masive – 178 de milioane de…
Vezi articolul

Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie

România a obținut cel mai slab punctaj dintre statele UE – un punctaj mediu de 475 – la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019.…
Vezi articolul

VIDEO Mihaela Nabăr, World Vision România: Conectarea între un cadru didactic și un elev pe WhatsApp nu înseamnă educație. Ar trebui să transformăm profesorul din transmițător de informații în personaj care creează și știe să creeze conținut digital

Formarea profesorilor ar trebui să fie despre transformarea lui din transmițător de informații în personaj care creează și știe să creeze conținut digital, susține Mihaela Nabăr, directorul executiv al World…
Vezi articolul
Programa școlară

Cât de mare e riscul redeschiderii școlilor în context Covid-19? Rolul copiilor și tinerilor în răspândirea bolii, așa cum rezultă din ultimele experiențe și studii internaționale

Autoritățile române discută, în prezent, cele trei opțiuni pentru începerea școlii: toți copiii vin la școală, învățământul hibrid (la școală și online, varianta preferată pe moment), respectiv continuarea școlii online.…
Vezi articolul

Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: Proliferarea discursului urii nu constituie o formă legitimă de manifestare a libertății de exprimare. Trebuie identificate mijloacele potrivite pentru a le explica elevilor că recunoașterea limitelor dreptului la liberă exprimare nu reprezintă o formă de cenzură

Libertatea de exprimare reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale omului și una dintre cele mai mari cuceriri ale modernității. Într-o lume marcată de pluralism cultural, de diversitate politică și de…
Vezi articolul