Cât de mare e riscul redeschiderii școlilor în context Covid-19? Rolul copiilor și tinerilor în răspândirea bolii, așa cum rezultă din ultimele experiențe și studii internaționale

8.732 de vizualizări
riscul redeschiderii școlilor în context Covid-19
Foto: © Volodymyr Horyn | Dreamstime.com
Autoritățile române discută, în prezent, cele trei opțiuni pentru începerea școlii: toți copiii vin la școală, învățământul hibrid (la școală și online, varianta preferată pe moment), respectiv continuarea școlii online. Miniștrii insistă că totul depinde de evoluția epidemiei. Cât de sigur este pentru copii și tineri să revină la școală sau la universitate, în condițiile epidemiei? Mai multe studii internaționale, plus experiența țărilor care, în ultima perioadă, au redeschis clasele sugerează, la o “primă vedere” științifică, o lipsă de efecte ale epidemiei și de probleme asociate pentru elevii de vârste mici, riscurile crescând în cazul adolescenților și tinerilor. EduPedu.ro prezintă o sinteză a cercetărilor și experiențelor notabile pe această temă, publicate sau petrecute în ultima perioadă.
Marea Britanie – un studiu internațional:

În această țară, sunt încă în curs de desfășurare cercetări privind efectele redeschiderii treptate a școlilor, de la 1 iunie, asupra transmiterii noului coronavirus în comunitate. Cel mai nou raport – despre care EduPedu.ro a scris și aici – a fost publicat vineri, 24 iulie, de Royal Society și, între multe altele, face o trecere în revistă a cazurilor relevante de infectare, asociate școlilor. Concluzia este, de cele mai multe ori, că pe baza datelor existente deschiderea școlilor nu a dus la o creștere a numărului de infecții.

De notat că, în țările analizate, cel mai adesea școlile s-au redeschis în condiții de distanțare și măsuri sanitare suplimentare, inclusiv purtarea măștilor. Dar în unele cazuri (Noua Zeelandă, statul german Hessa, Franța în ultimele săptămâni) acestea au fost eliminate, iar în altele – reduse treptat.

Cazuri de închidere punctuală a școlilor, din cauza epidemiei, în ultimele sătămâni din iunie, conform raportului Royal Society din Marea Britanie:

Germania – măsuri luate de autorităţi privind riscul redeschiderii școlilor în context Covid-19:

  • Școlile din districtul Gütersloh au fost închise după apariția focarului de la abatorul Tönnies
  • În Madeburg au fost închise câteva școli dintr-un cartier, după apariția a circa 60 de noi cazuri în câteva zile, în acea zonă
  • După primii pași de redeschidere din luna mai, ce au vizat atât școlile, cât și multe sectoare ale economiei, indicele de reproducere a epidemiei a crescut din nou peste 1, dar tendința de creștere nu a fost asociată deschiderii școlilor

Danemarca:

  • Prima țară care a redeschis, treptat, școlile a anunțat o ușoară creștere a indicelui de reproducere, care nu a fost asociată redeschiderii școlilor, ci altor măsuri. Mai mult, în prima săptămână din mai acest indice a scăzut
  • În primele nouă săptămâni din momentul redeschiderii școlilor, numărul de cazuri active a continuat să scadă, sugerând că deschiderea școlilor nu ar contribui la o transmisie majoră a virusului
  • Un singur caz de focar s-a înregistrat, în iunie, când într-o localitate s-au infectat 34 de persoane, iar elevii și profesorii din doar cateva clase au fost trimiși în izolare.

Franța:

  • După prima fază a redeschiderii școlilor, când 30% dintre elevi s-au întors la clasă, a fost înregistrat un singur val de 70 de cazuri asociate elevilor, iar câteva școli au fost închise. Se presupune că elevii s-au infectat în afara mediului școlar.

Israel:

  • Spre deosebire de țările europene, redeschiderea școlilor a fost asociată, în această țară, unui număr substanțial de cazuri, iar mai multe școli au fost închise. Unele rapoarte apreciază că 12% dintre noile cazuri au fost detectate în mediu școlar, inclusiv mai bine de 100 de cazuri înregistrate într-o singură școală din Ierusalim, caz considerat un eveniment ieșit din comun, cu mică șansă să se repete. Până la mijlocul lunii iunie, cel puțin 300 de elevi și profesori fuseseră testați pozitiv și 100 de școli fuseseră închise.

Noua Zeelandă:

  • În această țară, unde în ultima perioadă nu au mai fost impuse măsuri de distanțare în școli, situația revenind la “normal”, nu au fost înregistrate cazuri de Covid-19 asociate școlilor, până în momentul publicării raportului Royal Society.
  • O școală a fost închisă în Wuppertal, după apariția câtorva cazuri

Australia:

  • În primăvară, a fost identificat “un număr foarte limitat de cazuri” asociate școlilor. În iunie, trei școli au fost închise după ce, în fiecare, a fost înregistrat câte un singur caz de Covid-19, fără să existe transmisie în comunitatea școlară.
Studiu în Germania: Școala nu ar avea rol semnificativ în răspândirea virusului

Un studiu desfășurat în Germania, în rândul a 2.000 de elevi și profesori din landul Saxonia, a constatat că foarte puțini dintre aceștia prezentau anticorpi Covid-19, sugerând că școlile nu ar juca un rol semnificativ în răspândirea virusului, după cum nota Reuters la mijlocul lunii iulie. Germania a început procesul de redeschidere diferențiat de la stat la stat, din luna mai, iar discuțiile continuă în privința riscurilor asociate redeschiderii complete a școlilor, redeschidere petrecută deja în statul Hessa. Studiul menționat s-a petrecut într-un land cu un număr mic de cazuri, comparativ cu alte state germane – până acum, în Saxonia s-au înregistrat circa 5.500 de cazuri și 225 de decese.

Iată ce mai spune studiul despre riscul redeschiderii școlilor în context Covid-19. Studiul derulat de Spitalul Universitar din Dresda a analizat mostre de sânge colectate de la 1.500 de copii de liceu și 500 de profesori din 13 școli. Din totalul de 2000 de participanți, doar 12 prezentau anticorpi, ceea ce sugerează că, din primele rezultate, nu există dovezi că elevii de școală ar juca un rol în răspândirea rapidă a virusului.

“Copiii ar putea funcționa, chiar, pe post de frână pentru infecție”, a afirmat un reprezentant al spitalului, spunând că infecțiile identificate în școli nu au dus la apariția unor focare, iar răspândirea în interiorul gospodăriilor participanților a fost mai puțin dinamică decât se considera în prealabil.

În urma sondajului, ministrul Educației din Saxonia, Christian Piwarz, a apreciat că, din august, școlile locale pot să se redeschidă normal, cu unele condiții precum purtarea măștilor și distanțare socială acolo unde este posibil.

Franța – ce spune studiul final făcut acolo unde Klaus Iohannis nu a înțeles ce se întâmpla, în primăvară

La sfârșitul lunii iunie, Institutul Pasteur, alături de autorități din domeniul educației și sănătății din regiuni ale Franței, a anunțat rezultatele unui studiu desfășurat la finalul lunii aprilie, în Departamentul Oise – cel folosit și pentru studiul care avea să fie invocat în mod eronat de președintele român Klaus Iohannis, în acea perioadă, în susținerea deciziei de a prelungi închiderea școlilor.

În studiul prezentat, Institutul Pasteur afirma că, în acea regiune lovită puternic în primul val al epidemiei, 8,8% dintre elevii de școală primară fuseseră infectați. Dar, pe baza datelor colectate înainte de închiderea școlilor, copiii nu au contribuit la transmiterea bolii către alți elevi sau către profesori.

Potrivit aceluiași studiu, rata de infectare era foarte ridicată în rândul copiilor infectați (61%), dar foarte scăzută (6,9%) în rândul părinților copiilor neinfectați, ceea ce sugerează că părinții au fot sursa infectării copiilor în multiple cazuri. Profesorii au fost afectați marginal – numari 7% din total fiind infectați. Pentru personalul de suport al școlilor, proporția infectărilor a fot și mai mică (3,6%).

Israel, contra-exemplu: școala-focar

În Israel, redeschiderea școlilor nu a fost la fel de sigură ca în alte țări. La scurtă vreme după decizia de redeschidere, în luna mai, a început un val de infectări, inclusiv un caz de răspândire masivă a virusului în mediul școlar. Cifrele s-au transformat în arme politice, nu doar la nivel local: cazul este folosit – cum este cazul publicației The Daily Beast – in combaterea politicii lui Donald Trump de a presa pentru redeschiderea completă a școlilor, una dintre cele mai intense dispute sociale ce prefațează sezonul electoral din toamnă, din SUA.

Potrivit The Daily Beast, din cei 1.400 de israelieni diagnosticați cu Covid-19 în iunie, 657 (47%) s-au infectat în școli, iar acum numărul de elevi, profesori și personal școlar infectați a depășit 2.000, iar peste 28.000 sunt în carantină.

Astăzi, 24 iulie,  Nature.com face trimitere la un studiu pe această temă, care arată că o bună parte dintre cazuri sunt asociate unui focar major apărut la o anumită școală, la zece zile după redeschiderea instituțiilor de învățământ, în luna mai. După cum notează Nature, răspândirea virusului ar fi fost susținută, probabil, de un val de căldură ce a lovit regiune între 19-21 mai.

Acesta a determinat folosirea intensă a aparatelor de aer condiționat și suspendarea cererii ca elevii să poarte măști, ceea ce se adaugă faptului că, în acea școală, clasele erau suprapopulate, având între 35-38 de elevi fiecare.

SUA: Ce spun experți de la John Hopkins

În SUA, țară care se pregătește pentru alegerile prezidențiale, redeschiderea școlilor este o temă electorală esențială, iar în ultima perioadă Donald Trump a presat pentru redeschiderea normală a școlilor, din toamnă. Acum, el și-a îndulcit discursul, cerând redeschiderea pe un ton mai precaut.

Experți precum Joshua Sharfstein de la Bloomberg School of Public Health, din cadrul John Hopkins University, sau Jennifer Nuzzo de la John Hopkins Center for Health Security argumentează de câteva săptămâni pentru o revenire precaută la clase, arătând că predarea în școli este esențială. Și ei se uită, în ce priveşte riscul redeschiderii școlilor în context Covid-19, la experiența țărilor europene, când vine vorba despre redeschiderea școlilor.

Într-un recent articol din New York Times, semnat de ambii specialiști, ei citează o parte din studiile de mai sus și arată că rolul copiilor în răspândirea Covid-19 este mai puțin semnificativ decât cel în răspândirea gripei. Ei atată că, în SUA, rata spitalizărilor Covid-19 în rândul copiilor de vârstă școlară este de 0,1/100.000 de persoane, față de rata de 7,4/100.000 de persoane în rândul adulților de 50-64 de ani. Și argumentează, apelând la poziția Academiei Americane de Pediatrie, că pentru copii pagubele produse de întreruperea școlii față în față sunt mai grave, inclusiv la nivelul bunăstării și sănătății, decât riscurile asociate mersului la școală în condițiile pandemiei.

Coreea de Sud: Un studiu afirmă că riscul crește cu vârsta

O altă perspectivă aduce un studiu efectuat de cercetători sud-coreeni și citat, între altele, de The Times. Studiul, realizat în rândul unor persoane care au raportat cazuri de coronavirus în familiile lor, în perioada ianuarie-martie, susține că adolescenții pot transmite coronavirusul la fel de ușor ca adulții, dar copiii ar fi mult mai puțin probabil să transmită virusul.

Potrivit studiului, elevii cu vârste sub 10 ani ar răspândi virusul cu o rată de două ori mai mică decât media, dar riscul crește rapid cu vârsta. Studiul, publicat în jurnalul Emerging Infectious Diseases, susține că redeschiderea școlilor ar putea avea ca rezultat răspândirea virusului în comunitate, inclusiv de către cei mici.

Studii problematice pentru tineri și studenți

Alte două studii, citate tot de Nature, pun însă probleme în privința răspândirii virusului în rândul studenților. Iată ce spun acestea despre riscul redeschiderii școlilor în context Covid-19

Un model de evoluție epidemică pus la punct de un cercetător de la Yale School of Public Health arată că, pentru a redeschide în siguranță campusurile, universitățile ar putea fi nevoite să-i testeze pe studenți la fiecare două zile. Studiul analizează diversele strategii de testare pentru a vedea evoluția infecțiilor în rândul a 5.000 de studenți, într-un semestru de 80 de zile.

Un alt studiu, sud-coreean, descrie o explozie de cazuri asociată unei zone de cluburi de noapte din Seul, frecventată de tineri.

Foto: © Volodymyr Horyn | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

6 comments
  1. Datul cu părerea pe orice subiect…
    Asa am ajuns aici.
    Aici sunt înșirate zeci de studii toate contradictorii.

    Logic e simplu.
    Deschidem școlile si vedem apoi ce se întâmplă.
    Dar in practică nu mai funcționează orice scenariu.
    Sa incepem cu cel mai simplu.
    Un profesor care are ore la toate clasele este confirmat cu sars.cov.
    Automat toată școala intra in izolare 14 zile.
    După revenire la cateva zile un alt profesor care predă la toate clasele este confirmat.
    Se închide iar 14 zile.
    In urban există școli cu peste 1000 de elevi.
    Ce rezolvare aveti?

    Cu soluții concrete nu grafice și propagandă.
    P.S. Singura soluție care sa nu tina cont de intetesele electorale este mutarea deciziei la nivel local. Judetele cu zero cazuri pot incepe școala normal( asa se verifica si daca există transmitere accelerată)
    Restul incep in funcție de context.
    Acceptă insa MEC sa predea controlul la nivelul unității de învățământ?
    Ma indoiesc. Politica învinge mereu.
    PPS Dacă unei asociații de elevi, profesori, parinti ii vine ideea sa dea scoala în judecată pt ca acolo s-au imbolnavit oamenii?
    Cine raspunde penal, pecuniar, legal?

  2. Mi se pare incredibil ca Suedia nu este nici macar mentionata. 4 luni cu gradinite si scoli pana la 16 ani deschise, extrem de putine cazuri la copii. Focar la profesori la o singura scoala, dar virusul a foat probabil adus din afara, nu de la elevi.

    Daca ar fi fost o problema transmisia elev-profesor, sindicatele ar fi intervenit. Profesorii din grupe de risc au predat de acasa, ajutati de un suplinitor aflat in clasa. Solutii se gasesc.

    La toamna se deschid si liceele, si la universitate pot veni la sala sub 50 de studenti.

  3. Dna/Dl Szabadi Tamás dacă și dumneavoastră aveți încă variante, eu sunt sigur de un lucru: NU aveți copii care să meargă la școală ! Abia atunci veți lua în considerare și „cazul în care vom compromite şi anul şcolar viitor”. Vă rog să aveți în vedere că pregătirea absolvenților s-a făcut la matematică, limba română și o altă materie (pentru liceu). În timpul anului școlar cred că sunt mai multe discipline și grupele ar trebui să fie clase ! E foarte adevărat că randamentul, eficiența actului educațional sunt afectate de neexercitarea acestor forme: hibridă sau online dar … Aveți copii care merg la școală ?! Și nu „gândiți” ca unii care văd doar ora de clasă (distanțare, mască etc.) ci: pauze, transport, circuite, căi de acces, RESPONSABILITATE etc. Sau credeți că la infectarea unui elev părinți vor felicita profesorii și școala !???

    1. Recunosc nu am copil de şcoală, ci este adultă şi lucrează tot cu oameni. Personal, sunt profesor şi ca vârstă şi ca ocupaţie fac parte din generaţia periclitată. Nu sunt expert în domeniul sănătăţii. Mai comunic cu colegi, elevi, studenţi (foşti elevi), părinţi şi cumva transmit nu doar părerea mea, ci şi opiniile lor: Şcoala este şcoala pe viu şi direct, cel puţin în învăţământul preuniversitar. Şcoala online, varianta “hibridă”, etc sunt soluţii improvizate (deocamdată) cârpeală, cu eficienţă redusă. Nu avem nici cultura şi nici tradiţia necesară.
      Din acest motiv am spus de compromiterea anului şcolar precedent.
      Ca profesor, nu trebuie să-mi prezentaţi şcoala. Cunosc sistemul de peste trei decenii.
      Eu aş prefera ca şi profesor, ca fiecare clasă să aibă 15, max 20 de elevi. Atunci ai timpul şi posibilitatea de a cunoaşte mai bine şi de a colabora mai profund cu elevii, “beneficiarii” sistemului de învăţământ. Şi tocmai pentru că îmi pasă de elevii mei şi de elevi în general, susţin că păcat să compromiţi doi ani şcolari una după alta, că ei pierd. Şi unii vor putea recupera, iar mulţi nu.
      Ps.
      1.Soluţia hibrid cu cine va fi realizată: între 8-13(14) profesorul va ţine ore la clasa fizică şi între 14(15)-20 va face lecţii online la clasa virtuală? Cine este în stare de aşa ceva? (Faci o săptămână, faci eventual două, dar apoi pici jos.)
      2.Tamás, ca şi Toma în ro. sau Thomas în mai multe limbi de circulaţie este un prenume bărbătesc.
      3.Apropo de responsabilitate: Se învaţă, se dobândeşte exersând, urmând modele etc.
      4.Ce credeţi, elevii (copii şi adolescenţii) acum pe timp de pandemie şi vacanţă, nu se socializează?

  4. Cam asa ceva. Nu deschidem scolile, dar avem atata nepasare si trecem o lingurita prin sute de guri. Facem vacante, mergem la terasem, vrafuim haine prin malluri si nu dam drumu la scoli. Cand nu scolile au fost grosul covidului. Redeschideti scolile normal, ca bateti grav campii.

  5. Fără să fiu expert în domeniu, vă reamintesc că în perioada 2-12 iunie s-au organizat pregătiri pentru absolvenţii claselor a VIII-a şi de liceu, şi apoi imediat au urmat examenele naţionale. Cu ambele ocazii sute de mii de elevi şi multe zecii de mii de cadre didactice “s-au intersectat” (şi în majoritatea locurilor regulile au fost respectate.) Şi să vedeţi că pandemia nu a explodat atunci şi cu tineretul, ci doar după ce terasele, bisericile şi staţiunile au fost “liberalizate”.
    Personal consider, că dacă se iau în serios regulile şi toată lumea e atentă şi conştientă, putem începe şcoala în mod fizic, nu online sau nu “hibrid”. Iar dacă se vor crea focare (Doamne fereşte, dar se pot crea şi în şcoli, nu doar în spitale sau primării,) atunci şcolile respective se pot “carantina”, închide după caz în funcţie de situaţia concretă şi de decizii locale.
    În cazul în care vom compromite şi anul şcolar viitor (cel precedent a fost compromis pe jumătate, parţial sau pe alocuri şi mai mult), atunci generaţii întregi vor fi afectaţi.
    Nu putem ştii, că ce va fi în jurul datei de 10 septembrie, chiar la nevoie s-ar putea întârzia cu o săptămână sau două începerea anului, cu condiţia să se prelungească la sfârşit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INEDIT Cum s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, în plină epidemie de gripă spaniolă, care a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni. Cercetarea unui istoric din Alba Iulia: ”Oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei”

Istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a realizat o cercetare inedită despre un subiect foarte puțin abordat până acum: modul în care s-a desfășurat…
Vezi articolul