Profesorul Mihai Manea a rezolvat pentru Edupedu.ro, subiectele pe care le-au primit elevii la proba obligatorie a profilului de la examenul național de BAC 2026, la Istorie.
Proba la istorie a fost susținută de absolvenții de la filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; filiera vocațională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activități extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; – profil teologic, toate specializările.
Timpul de redactare a subiectelor pentru proba scrisă a fost de 180 de minute și s-a calculat imediat după distribuirea, către candidați, a subiectelor.
Subiectele 1 și 2 au vizat analiza de surse istorice scrise – din lecțiile Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari și România și concertul european: de la criza orientală la marile alianțe ale secolulul al XX-lea, și respectiv, Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc și Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității.
Subiectul 3 a vizat redactarea unui eseu privind evoluția istorică a României în a doua jumătate a secolului al XX-lea (repere de rezolvat din lecțiile: Constituțiile României, România postbelică, România în perioada războiului rece).
Subiectele pot fi apreciate fiind în linia tipului de evaluare la istorie pentru examenul de bacalaureat, fiind chiar interesante.
Dacă s-au respectat cerințele necesare – între altele, parcurgerea itemilor, identificarea termenilor în cadrul relației de cauzalitate, prezentarea unui fapt istoric, formularea unui punct de vedere, argumentarea, tehnica redactării unui eseu, rezolvarea subiectelor nu trebuiau să pună probleme deosebite elevilor.
De menționat este și faptul că baremul oferă soluția de a puncta orice mod de redactare a răspunsului corect (de exemplu: prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
Subiectul I
1.2 puncte pentru răspunsul: Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris.
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: „Fiecare Principat urma să fie condus de câte un domn și miniștrii săi; era ales pe viață etc”.
3. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Imperiul Otoman;
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). (cauză: fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne și efect: Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România (1px2=2p) (Constituția din 1866, obținerea independenței de stat; câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1917-1920 (colaborare cu Antanta) etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații).
Subiectul II
1. 2 puncte pentru răspunsul: Siret;
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea
3. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta în Moldova, la care se referă sursa dată. De exemplu: “În anul 1364 el a trimis o oaste împotriva lui Bogdan, care a fost înfrântă de acesta, astfel că Moldova ieșea de sub dominație ungară”;
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la marcă, de exemplu: formațiune politico-militară de apărare; În fruntea acestei formațiuni l-a numit pe Dragoş; situată în Estul Carpaților etc.;
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile voievozilor Moldovei, în perioada 1369-1391; câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat, de exemplu: Acțiunile conducătorilor Moldovei, în perioada 1369-1391, sunt influențate de politica Ungariei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt, de exemplu: Moldova începe să participe activ în politica internațională în timpul lui Laţcu (1369-1375) […] când a apărut pericolul reluării expansiunii maghiare în spaţiul est-carpatic și Pentru Moldova, importanţa politică a acestui tratat consta în faptul că Petru I Muşat îşi asigura astfel protecţia Poloniei împotriva vechilor pretenții maghiare la pământurile est-carpatice Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (cruciada de la Varna-1444, lupta de la Vaslui-1457 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
Subiectul III – Eseul
– 2 puncte pentru menționarea constituției României din 1952;
3 puncte pentru prezentarea constituției menționate (menționare și prezentare propriu-zisă – sunt precizate două informații referitoare la constituție și se poate utiliza ția de tip cauzal; 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la legea fundamentală;
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1955-1969 (de pildă: membru Tratatul de la Varșovia, stabilirea de relații diplomatice cu Germania federală, participarea la Conferința de la Moscova în contextul Războiului de 6 zile din Orientul Apropiat) (3px2=6p)
– 2 puncte pentru precizarea oricărei practici politice utilizate în România, în perioada 1970-1988 (cultul personalității, represiunea politică etc.);
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: se accentuează în etapa național-comunismului, preia modelul asiatic, se manifestă în domeniul cultural etc.;);
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România în perioada 1990-1997 (Democrația din România în perioada 1990-1997 a fost consolidată prin măsuri legislative);
-4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
În mod special, la Subiectul III se au în vedere aspecte legate de tehnica redactării eseului, și anume:
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate, defalcate astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat,
- 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat,
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie),
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice,
- 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice,
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu.
