SURSE Excepția prin care orice persoană cu studii superioare poate să predea în școli, fără module de pregătire sau masterat didactic, a fost eliminată din proiectului Legii învățământului superior

57.744 de vizualizări
Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com
Excepție prin care orice persoană cu studii superioare poate să predea, chiar dacă nu a urmat programele de formare psihopedagogică sau nu are masteratul didactic, a fost eliminată din proiectul Legii învățământului superior, potrivit documentului consultat de Edupedu.ro. Această excepție s-a regăsit în proiectul Legii fostului ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu.
  • Această versiune a proiectului a fost prezentată marți de ministrul Educației, Ligia Deca, în ședința coaliției de guvernare.

La articolul 61 din proiectul Legii Cîmpeanu era menționat că pot opta pentru cariera didactică și absolvenți cu studii superioare care nu au parcurs formarea inițială. Condiția era ca absolvenții învățământului superior să promoveze proba suplimentară de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică.

Art. 61 alin. (1) – „Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.

(2) Prin excepție, pot opta pentru cariera didactică și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială prevăzută la alin.(1), sub condiția susținerii și promovării unei probe suplimentare de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale.”

Foto: Captură Proiectul Legii învățământului superior lansat în dezbatere publică pe 13.07.2022

Acum, excepția nu se mai găsește în proiectul Deca al Legii învățământului superior.

Amintim că, în luna august, peste 200 de profesori universitari au solicitat eliminarea acestei excepții, deoarece păstrarea ei ar genera decredibilizarea, deprofesionalizarea și vulnerabilizarea profesiei didactice în România.

„Imaginea profesiei didactice și percepția acesteia în societate vor fi afectate din cauza existenței a două categorii de profesori, fapt care, la nivel social, va genera degradarea statutului profesiei didactice, iar la nivel individual va afecta motivația pentru formare profesională și eficiență didactică”, conform profesorilor.

Programele de formare inițială pentru profesori, organizate în universități, potrivit Legii Deca

La art. 101, alin. (3) stabilește că programele de formare iniţială pentru cariera didactică în învăţământul preuniversitar‚ organizate în instituţiile de învăţământ superior‚ sunt:

a) Programul de formare psihopedagogică de 30 credite ECTS, organizat de către departamentele pentru pregătirea personalului didactic;

b) Programul de studii universitare de licenţă în specializarea pedagogia învăţământului primar și preșcolar: „certifică competenţe didactice pentru învăţământul preșcolar și primar‚ corespunzătoare funcţiilor didactice de educator educaţie timpurie‚ educatoare/ educator‚ învăţătoare/învăţător‚ instructor de educaţie extrașcolară.”

d) Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite ECTS: „se organizează de instituţiile de învăţământ superior pentru absolvenţii programelor de licenţă care au parcurs un program de formare psihopedagogică de 30 credite ECTS”.

e) Programul de studii universitare de masterat didactic integrat de 90 de credite ECTS: se organizează de instituţiile de învăţământ superior pentru absolvenţii programelor de licenţă care nu au parcurs programul de formare psihopedagogică de 30 credite ECTS;

f) Programul de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare; – mai multe detalii aici

g) Programul de studii postuniversitare de conversie profesională pentru cadre didactice: „se adresează cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar‚ titulare și suplinitoare‚ absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă a unei instituţii de învăţământ superior‚ care doresc să dobândească o nouă specializare”.

FOTO DOCUMENT Cum este Legea educației în vigoare, la secțiunea „Cariera didactică” – articol preluat fără modificare în proiectul Legii Deca obținut de Edupedu.ro

Foto: Captură Legislatie.just.ro

Art. 238 din Legea Educației Naționale 1/2011:

„(1) Studenții și absolvenții de învățământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligația să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.

(1^1) Programele de formare psihopedagogică de nivel I și II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare de licență, respectiv master sau în regim postuniversitar.

(1^2) Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învățător, antrenor și maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educației și Cercetării și se desfășoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenții liceelor pedagogice și colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I.

(1^3) Absolvenților care au finalizat cu diplomă de licență/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I și II, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie școlară, pedagogie, metodica predării specialității și practică pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licență/absolvire.”

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat în luna august că există o criză a cadrelor didactice ce ar putea fi rezolvată prin intermediul acestei excepții: „Avem nevoie de educație pentru sănătate, avem nevoie de acest modul, cu componenta de educație sexuală. Cine să predea? Profesorii de biologie, desigur. Avem oare suficient de mulți profesori de biologie pentru o disciplină care să facă parte din trunchiul comun, care să conțină module adaptate vârstei elevilor și să revină pe parcursul ciclului gimnazial și liceal? Sigur (că – n. red.) nu. Sigur avem o criză a cadrelor didactice (…)”. – detalii aici

Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
SURSE Dubla specializare pentru profesori ar urma să fie introdusă și la licență, împreună cu o bursă cât salariul unui cadru didactic debutant pentru cei care aleg această formare. Prevederile apar în proiectul Deca al Legii învățământului superior
Eliminarea excepției prin care persoanele cu studii superioare pot să predea în școli și universități, fără module de pregătire, cerută de peste 200 de universitari

9 comments
  1. Există și bune, și rele…însă relele predomină.
    Școlile sunt pline de educatoare care au ajuns profesoare, dar nu știu să folosească gramatica de clasa a cincea.
    Am niște plăvani, copii de primar, care au luat note de 2, 4 și 3, 6 la titularizare și sunt profesori; din lipsă de cadre…
    Fabricile locale de diplome vor avea și mai mulți analfabeți funcționali cărora să le vândă hârtii, dar învățământul și viitorul țării nu vor avea decât de pierdut, dacă se păstrează aceleași metehne și concursuri organizate de inspectoratele, exclusiv, politruce.
    În concluzie, doar depolitizarea poate lăsa învățământul să respire și să scoată viitori intelectuală, meseriași etc; deocamdată, marea majoritate a părinților vor și contribuie din plin la fraudarea propriilor copii. Vor să le fie furat viitorul, dau plocoane și (neverosimil – în Arad) dau bani pentru plata chiriei școlii de stat.
    Băi, sunteți, proști?! Chiar nu puteți să-l luați pe politrucul care administrează (nu conduce) urbea și să-i arătați obrazul…

  2. 50%din tinerii care au finalizat 8clase sau liceul sunt analfabeți funcționali. De la florile și atențiile obligatorii începând cu clasa 1 și meditațiile tot obligatorii din clasa a 6a încolo totul arata un sistem de învățământ mort. restul sunt povești.

  3. O decizie horror…Niciun student fara pregătire temeinică psiho-pedagogica nu va face fata in cariera didactică… Niciodată!Punct!

  4. Prin eliminarea acelei excepții, va continua nestingherită îndobitocirea corpului profesoral în angrenajul necruțător al “acumulării de credite” (transferabile sau nu), școala putând și pe mai departe “să scoată tâmpiți”, vorba lui Băsescu…lar puținii oameni dedicați copiilor o sa fie in continuare sufocați de tot felul de “comitete și comiții”, daca nu vor alege cumva o altă variantă, respectiv să iasă din acest univers toxic, fara nicio remușcare…

  5. Este un lucru bun. Un profesor de drept nu are voie sa fie avocat sau procuror fara examen. Daca un inginer sau un economist dorește să devină profesor, atunci să facă modulul pedagogic și să de-a examen de titularizare

    1. Ai dreptate pe jumătate. Un profesor de drept nu poate fi NOTAR sau avocat dacă nu este membru al asociației profesionale respective. Asta nu pentru că profesorul de drept nu este pregătit profesional. Asta se întâmplă pentru a limita concurența in rândul tagmei profesionale, menținând astfel un preț ridicat pentru serviciile respective. Cu procurorii este altceva. Aceia sunt angajați ai statului pe un număr limitat de posturi ocupate prin concurs. Nici profesor la stat nu poți să fii, indiferent de calificare, dacă nu iei concursul de ocupare a postului.
      Cat despre învățământ…avem o mare problemă, mai ales la nivel universitar pântru că profesorii nu practică meseriile pe care îi învață pe alții. Așa cum spuneai, profesorul de drept nu este procuror sau avocat dar, in mod paradoxal îi învață pe alții să ajungă procurori să avocați, profesorul de structuri nu a proiectat niciodată o structură care sa se pună în operă dar îi învață pe alții să proiecteze, profesorul de electronică nu a realizat niciodată o placă de bază dar îi învață pe alții să proiecteze/execute una. Prin urmare avem serii după serii de absolvenți care nu știu decât teorie și să facă practic, nimic.
      Eu am făcut o inginerie și proiectele pe care le-am făcut în facultate, că forma și conținut, nu se aseamănă într-o proporție mai mare de 30% cu ceea ce am făcut după. in școală se fac proiecte stufoase cu o tonă de teorie transcrisă practic din manuale și o grămadă de calcule laborioase, in practica proiectele sunt scurte și la obiect, conțin strictul necesar realizării obiectivului proiectat.
      In concluzie, cred că ar fii bine că, printre profesorii aia cu titluri, cursuri, masterate și doctorate, să avem și practicieni care efectiv fac ceea ce predau, care trăiesc din meseria pe care o predau, nu din predarea teoriei despre o meserie despre care nu știu dacă lucruri teoretice.

  6. S a strecurat o greșeală, este vorba despre proiectul legii învățământului preuniversitar.Intr adevăr,este o modificare inspirată

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Cîmpeanu “pare să nu înțeleagă cum funcționează statul de drept” – Cristian Pîrvulescu, SNSPA / Acesta insistă asupra valabilității Ordonanței 99, ce permite o perioadă de tranziție din online la predarea față în față “pe întreg parcursul anului universitar”

Ordonanța de urgență 99/2021, invocată în ultima săptămână ca argument legislativ pentru o tranziție mai lungă de la predarea online la cursuri onsite în universități, “nu are nicio legătură cu…
Vezi articolul

Răspândirea Covid-19 cu versiunea Delta în rândul copiilor poate fi evitată prin vaccinarea familiilor și angajaților din școli și grădinițe – Studiu australian / Cel mai mare risc de infectare – în familie / Școlile trebuie să rămână deschise

Vaccinarea membrilor familiei este cheia pentru a preveni răspândirea Covid-19 în rândul copiilor, iar școlile ar trebui să stea cât mai mult deschise, pentru că cel mai mare risc de…
Vezi articolul