Suspiciuni de licitație cu dedicație la Ministerul Educației. Instituția vrea să atribuie, pe 4 milioane de lei, elaborarea standardelor de evaluare a elevilor din clasele P-VIII unei firme sau asocieri de firme cu 4 experți cheie care să mai fi aplicat 6 testări standardizate digitalizate

Ministerul Educației, prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), a relansat procedura de licitație publică pentru achiziția, cu 4 milioane de lei, de standarde naționale de evaluare pentru ciclurile primar și gimnazial, după cum a anunțat recent secretarul de stat pe proiecte al Ministerului Educației Bogdan Cristescu, în prima conferință de presă a noului ministru al Educației și Cercetării Daniel David. La această nouă licitație, condițiile impuse în caietul de sarcini arată că nu pot obține punctajul maxim decât agenții economici care „dețin” cel puțin 4 experți care ar fi participat la cel puțin 6 testări digitale standardizate (evaluare standardizată folosind Item Response Theory – IRT). Experiența acestora nu se măsoară în ani, ci în numărul de proiecte la care au participat. Coincidență sau nu, există doar 6 astfel de testări care s-au derulat în ultimii ani în România, în școli, toate făcute de aceeași entitate, iar în „echipa științifică” a acesteia apar 4 experți. În plus, deși inițial condițiile financiare impuse la licitație nu ar fi permis respectivei firme să participe singură, printr-un set de „clarificări din oficiu” Ministerul Educației a schimbat recent condițiile de participare astfel încât entitatea respectivă se poate califica acum ca ofertant la această procedură. Detalii mai jos, în articol.

Ministerul Educației susține că „nu avem știință de suspiciuni care ar plana la adresa acestei licitații, generate de condițiile prevăzute în Caietul de sarcini. Această licitație se află în verificare ex-ante, aceasta însemnând că fiecare etapă din cadrul procedurii de licitație deschisă este monitorizată de către ANAP” – vezi în articol răspunsurile punctuale ale ministerului. 

• De notat că la prima licitație pe același proiect, anulată între timp, au existat sesizări prin care potențiali participanți exprimau suspiciuni cu privire la criteriile discriminatorii din caietul de sarcini.

Licitația vizează servicii ca analiză de sistem, instruire/formare, suport tehnic, monitorizare, pilotare și validare a standardelor de evaluare. Componenta scoasă la licitație pentru a doua oară, după ce prima dată a fost anulată pe motiv că ar fi fost încărcate documente greșite în SEAP, face parte din proiectul „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă – RECRED”. 

Pe scurt, Ministerul Educației vrea să contracteze o firmă „prestator” care „să facă dovada că deține resursă umană /specialiști cu pregătire/calificare și experiență în domeniul de activitate specific pe toată durata de derulare a contractului”, potrivit Caietului de sarcini. „Contractantul trebuie să facă dovada că deține resursă umană /specialiști cu pregătire/calificare și experiență în domeniul de activitate specific pe toată durata de derulare a contractului. În funcție de metodologia pe care o va stabili, Contractantul va prezenta componența echipei, instrumentele/metodele de coordonare a activităților, precum și modalitatea concretă în care echipa prezentată va interacționa cu Autoritatea Contractantă”, prevede Caietul de sarcini.

„Echipa de asistență tehnică va fi formată din minimum 4 experți cheie, dintre care un coordonator (Team Leader) cu experiență în domeniul evaluării digitale standardizate de tip Item Response Theory și trei experți în elaborarea de standarde de evaluare, testare digitalizată standardizată, elaborare de itemi și dezvoltarea testelor standardizate. Având în vedere gradul ridicat de complexitate al procesului și faptul că, în România, este pentru prima dată când vor fi elaborate standarde naționale de evaluare, este necesar ca team leader-ul echipei de asistență tehnică propuse de Contractant să aibă cel mai înalt grad de calificare educațională (studii doctorale) și experiență dovedită în domeniile vizate. În ceea ce privește ceilalți experți cheie, Autoritatea Contractantă apreciază drept calificare minimă necesară a acestora studii universitare demonstrate prin diplomă de licență sau echivalent având în vedere rolul acestora de a coordona echipele de experți care vor elabora standardele naționale de evaluare, itemii asociați acestora, respectiv a testelor standardizate de evaluare pentru fiecare disciplină de studiu din învățământul primar și gimnazial”, se arată în Caietul de sarcini.

Cu toate acestea, printr-un document apărut în SEAP pe 21 ianuarie numit „clarificări din oficiu”, Ministerul Educației renunță la această condiție ca liderul de echipă să aibă studii doctorale, deși aceasta era dată ca „necesară”. Instituția schimbă, practic, condițiile din caietul de sarcini prin procedura de „clarificări din oficiu” – în privința acestui expert autoritatea menționează că „În caietul de sarcini, la pag. 14, punctul 8.3., în loc de „studii postuniversitare finalizate cu diplomă de doctor” se va citi „studii universitare demonstrate prin diplomă de licenţă sau echivalent”.

Serviciile contractate sunt:

1. Analiza sistemului educațional din perspectiva procesului de evaluare pentru ciclul primar și cel gimnazial; 
2. Instruirea/Formarea și asigurarea asistenței tehnice în elaborarea standardelor și itemilor care vizează validarea standardelor; 
3. Instruirea/Formarea și dezvoltarea testelor standardizate și instruirea/formarea psihometricienilor; 
4. Pilotarea și validarea standardelor de evaluare. 

Condițiile care ridică suspiciuni, impuse de CNPEE în caietul de sarcini, sunt următoarele:

Patru experți-cheie. De ce nu sunt 3 sau 5, ba chiar mai mulți, sau de ce nu există un număr mai mare de experți în standarde de evaluare, având în vedere ca acesta este obiectivul principal al contractului, conform datelor descrise în SEAP? 

Am solicitat Ministerului Educației un răspuns la această întrebare, iar instituția a precizat că: „În cadrul licitației CN1076925 privind Achiziția de servicii externalizate pentru analiză sistem, instruire/formare, suport tehnic, monitorizare, pilotare și validare a standardelor de evaluare, Autoritatea Contractantă (CNPEE) a solicitat un minimum de 4 experți-cheie, întrucât activitatea A2.Elaborarea, pilotarea și validarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial impune acest număr, prin amploarea și numărul subactivităților. În vederea implementării unitare a acestor subactivități, Autoritatea Contractantă consideră necesar ca echipa Contractantului să fie coordonată de un team leader”. 

– Răspunsul ministerului nu lămurește de ce se impune pragul de 4 experți-cheie

Criteriile de selecție a experților cheie si grila de punctaj. Aceste detalii tehnice prezentate în Caietul de Sarcini la pagina 24 prevăd că participarea experților în 6 proiecte de „evaluare standardizată folosind Item Response Theory” la nivel național sau internațional poate asigura punctajul maxim pentru această componentă a licitației – 24 de puncte, punctaj care înseamnă 24% din punctajul de evaluare pentru întreaga ofertă (la care se adaugă 40% oferta financiară și 36% pentru metodologie și adecvare): 

• 1 proiect (experiență minimă) = 0 puncte; 
• 2 proiecte = 1 punct; 
• 3 proiecte = 2 puncte; 
• 4 proiecte = 3 puncte
• 5 proiecte = 4 puncte
• 6 proiecte și peste = 6 puncte. 

De ce acest punctaj și care este justificarea pentru care experții trebuie să aibă minimum 6 proiecte similare de testare standardizată digitalizată prin IRT pentru primirea punctajului maxim?

Ministerul Educației a răspuns întrebărilor Edupedu.ro în felul următor: „Autoritatea Contractantă a stabilit pragurile pentru acordarea punctajului conform anexei la Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, în care menționează că factorul de evaluare preț are o pondere de 40%, iar factorul de evaluare tehnică are o pondere de 60%”.

– Ministerul nu explică, astfel, în niciun fel care este justificarea pragului de 6 proiecte pentru punctaj maxim.

Există 6 proiecte de „evaluare standardizată folosind Item Response Theory” la nivel național?

Potrivit unei analize Edupedu.ro, singura entitate comercială din România care declară că este specializată în testarea educațională pe modelul Item Response Theory este cea care a fost implicată în exact 6 testări standardizate digitalizate în ultimii ani, la nivel național și care prezintă pe site exact 4 membri ai echipei științifice, care se potrivesc după studii și activitate modelului experților cerut în licitația ministerului. Este vorba despre firma impusă de fostul ministru Sorin Cîmpeanu să facă o testare de acest fel în primăvara anului 2022 pe 150.000 de elevi din circa 150 de școli alese de inspectorate. 

Ministerul Educației nu a cheltuit atunci niciun leu din buget pe această testare, cel puțin nu direct, doar a pus la dispoziția firmei private profesorii coordonatori, elevii din clasele și școlile în care s-a desfășurat testarea, logistica necesară, acolo unde aceasta a existat. Scopul declarat al pilotării testării a fost ratat total, așa cum a arătat Edupedu.ro într-o analiză la momentul respectiv. Rezultatele testării respective nu au putut fi folosite și nici nu au fost folosite pentru vreo politică publică de către Ministerul Educației, potrivit surselor Edupedu.ro, pentru că nu ar fi fost reprezentative și nici nu ar fi respectat rigorile științifice cerute de o astfel de testare (detalii aici). 

Mai mult, itemi folosiți în acea testare nu erau avizați de Ministerul Educației ca instrument de evaluare, după cum Edupedu.ro a scris la vremea respectivă. Dar compania a obținut un lucru extrem de important: antrenarea și calibrarea itemilor și pe alți elevi decât cei care își doreau testarea contra-cost – acesta fiind modelul de business de până atunci al platformei. 

În plus, dacă ar participa la licitația ministerului, firma respectivă sau experții săi ar putea prezenta acel proiect de testare ca fiind primul proiect de luat în calcul (din lista celor minimum 6 necesare cerute în Caietul de sarcini) pentru calcularea punctajului pe grila din caietul de sarcini.

În vara lui 2023, compania obținea, prin încredințare directă, un contract de 297.500 de euro pentru testarea elevilor din cele peste 800 de licee înrolate în proiectul ROSE, derulat de Ministerul Educației cu un împrumut de 200 de milioane de euro de la Banca Mondială. Rezultatele testării elevilor care atunci erau în clasa a IX-a au fost aflate abia pe 29 noiembrie 2024, la finalizarea proiectului ROSE. Acesta ar putea fi proiectul nr. 2 pentru firma respectivă sau pentru experții acelei firme.

În toamna lui 2023, ISJ Iași anunța prima testare digitalizată cu firma respectivă, la 10 discipline. A avut loc între 20 septembrie – 3 octombrie 2023 pe 57.672 de elevi de gimnaziu și liceu, din toate cele 264 de unități școlare din județ, potrivit raportului de testare publicat la o lună de la testarea care se dorea a fi inițială.

Profesorii de la Iași, la solicitarea inspectoratului, au făcut și oferit gratuit firmei peste 4 mii de itemi la celelalte discipline pentru care firma nu avea asemenea conținut, adică restul în afară de matematică, română și istorie, conform informațiilor Edupedu.ro și declarațiilor făcute de reprezentanții inspectoratului. Din nou, sub aparența gratuității, itemii respectivi au fost antrenați pe populația școlară a unui județ care poate fi considerat o reprezentare în miniatură a țării ca structură demografică și socio-economică. Acesta ar putea fi proiectul nr. 3.

Pe 11 august 2023, Edupedu.ro a semnalat că Ministerul Educației a publicat un anunț într-un proiect prin care voia să cumpere o platformă de testare standardizată, iar anunțul conținea preluări de pasaje integrale privind caracteristicile tehnice ale platformei chiar de pe site-ul firmei care făcuse testările de mai sus. 

Aceeași organizație a avut sprijinul direct al ministrei Ligia Deca, conform surselor Edupedu.ro, în 4-6 septembrie 2024 atunci când reprezentanții firmei – acționarul majoritar/administrator și directorul general au fost incluși pe agenda evenimentului cu o prezentare a produsului lor la Consfătuirile cu inspectorii școlari generali organizate la Brașov de minister și ISJ Brașov, fiind singura entitate externă școlilor și inspectoratelor și singura firmă care a avut acces prin această activitate la toți șefii de inspectorate școlare din România. În fotografia de mai jos, numele celor doi apar pe desfășurătorul evenimentului publicat chiar de ministră într-un story pe rețelele de socializare la vremea respectivă.

Imediat au apărut și efectele: mai multe inspectorate școlare au organizat testări cu aplicația respectivei firme. 

Proiectul nr. 4 ar putea fi cel reprezentat de a doua testare județeană de la Iași, anunțată de Inspectoratul Școlar Județean, în care au fost implicați circa 55.000 de elevi din clasele V-XII, în perioada 19 – 30 Septembrie 2024.

Proiectul nr. 5 ar putea fi testarea județeană de la Timiș, organizată cu Inspectoratul Școlar Județean Timiș, pe 50.000 de elevi din clasele IV-XII, la „principalele materii școlare” în perioada 24 septembrie – 7 octombrie 2024.

Proiectul nr.6 ar putea fi testarea de la Ilfov din perioada 7 – 14 Octombrie 2024. Au fost anunțați de către inspectoratul Școlar Județean Ilfov circa 10.500 de elevi din clasele VII, VIII, XI, XII, participanți. 

Care este profilul experților solicitați de minister (pagina 14 din Caietul de sarcini): 

1. Liderul echipei / Responsabil de contract (Team Leader) trebuie să aibă „studii postuniversitare finalizate cu diplomă de doctor” și „abilități organizaționale/manageriale, de comunicare” și „experiență dovedită în implementarea a cel puțin unui proiect similar ca tematică (evaluare standardizată folosind *Item Response Theory*)”. Față de prima licitație, această condiție este nouă – cerința de „studii postuniversitare finalizate cu diplomă de doctor”. Este de remarcat cum Ministerul Educației, reglementatorul sistemului de învățământ, publică o astfel de condiție de licitație, studiile doctorale fiind studii universitare, nu post-universitare. Practic, nu poți încheia niciun program post-universitar cu diplomă de doctor, fiindcă doctoratul este obținut doar în urma unui program universitar de studii doctorale, potrivit art 26, alin 1 d) al legii învățământului superior 199/2023. Între timp această cerință a fost schimbată, fiind solicitată doar diplomă de licență, după cum am explicat mai sus, dar dacă ar fi rămas în forma inițială, și aici administratorul firmei respective ar fi bifat cerința formulată de a avea diplomă de doctor. 
2. Expertul în elaborarea de standarde de evaluare trebuie să aibă „studii universitare demonstrate prin diplomă de licență sau echivalent” și „experiență dovedită în implementarea a cel puțin unui proiect centrat pe elaborarea/dezvoltarea/implementarea de standarde de evaluare/educaționale”. 
3. Expertul în elaborarea de itemi și dezvoltarea de teste standardizate trebuie să aibă și el „studii universitare demonstrate prin diplomă de licență sau echivalent” și „experiență dovedită în cel puțin un proiect de nivel național sau internațional care a implicat elaborarea/dezvoltarea/implementarea de itemi în contextul testării digitalizate standardizate folosind Item Response Theory”.
4. Expertul în testare digitalizată standardizată trebuie să aibă „studii universitare demonstrate prin diplomă de licență sau echivalent” și „experiență dovedită în cel puțin un proiect similar de nivel național sau internațional care a implicat dezvoltarea și/sau implementarea testării digitalizate standardizate folosind *Item Response Theory* ca model psihometric în construcția instrumentelor de evaluare”

Așadar, pentru minister contează să existe măcar un singur expert cheie în elaborare de standarde de evaluare – obiectivul principal al componentei din proiect. Iar contractantul își va stabili singur metodologia de lucru și felul în care „echipa prezentată va interacționa” cu Ministerul Educației.

Pragul cifrei de afaceri cerut în anunțul de pe SEAP pentru a putea aplica la licitație, modificat substanțial prin „clarificări din oficiu” de Ministerul Educației

În anunțul de pe SEAP, la secțiunea III.1.2 scrie că „Ofertanții vor prezenta media cifrei de afaceri globală pe cel mult ultimi 3 ani incheiați (2021, 2022, 2023) care trebuie să fie de minim 4.000.000 lei”. Entitatea comercială care a susținut testările de mai sus nu se putea califica la licitație singură, conform datelor publice raportate de Ministerul Finanțelor. Cifra de afaceri medie ar fi fost de 3,2 milioane de lei, în loc de 4 milioane, pragul minim. Însă fără nicio explicație și argumentare, autoritatea contractantă (Ministerul Educației prin CNPEE), a schimbat modul de calcul și de raportare al acestei cifre de afaceri prin „clarificări din oficiu”, la 11 zile de la relansarea licitației. Pe 21 ianuarie 2025, ministerul specifică faptul că paragraful de mai sus cu media cifrei de afaceri de 4 milioane de lei pe ultimii 3 ani încheiați „se va citi: Ofertanții vor prezenta media cifrei de afaceri globală pe cel mult ultimi 3 ani financiari încheiați (2022, 2023, 2024) care trebuie să fie de minim 4.000.000 lei”. Această schimbare face ca firma respectivă să se poată califica la licitație, pentru că pe anul 2023 a raportat o cifra de afaceri de peste 6 milioane de lei, iar formularea „ cel mult ultimi (sic!) 3 ani financiari încheiați” lasă la latitudinea operatorului economic dacă ia în calcul unul sau mai mulți ani. 

De remarcat că, pentru anul 2024, firmele au ca termen de raportare a bilanțului fiscal la ANAF data de 31 mai 2025, licitația având termen de primire a ofertelor 10 februarie 2025. Cu alte cuvinte, cifra de afaceri pe anul anterior a oricărei firme nu ar putea fi atestată oficial de către Ministerul Finanțelor decât după finalul lunii mai.

O altă condiție a licitației schimbată prin setul de „clarificări din oficiu” este cea care privea prestarea de servicii similare de o anumită valoare. Aici ministerul intervine la 11 zile de la demararea licitației și precizează că pot fi prezentate inclusiv contracte în derulare, dar doar de către firma clasată pe locul I.

„Se solicită operatorului economic o experiență similară privind prestarea de servicii similare în ultimii 3 ani, calculați până la data limită de depunere a ofertelor, în valoare cumulată minimă (fără TVA) de: 4.000.000 lei”, mai precizează ministerul în condițiile inițiale de licitație de pe SEAP.

Cum sună condiția nou introdusă de minister, pentru cei care nu ar putea să respecte ceea ce scrie mai sus: „Secţiunea III 1.3.a) din Fişa de date se completează cu următoarele informatii:

„Îndeplinirea cerinței se demonstrează inițial prin completare DUAE, aceasta urmând a fi probată, la solicitarea autorității contractante de către ofertantul clasat pe primul loc in clasamentul intermediar, prin prezentarea de documente/certificate edificatoare (document constatator privind îndeplinirea obligatiilor contractuale, PV de receptie, alte documente relevante în sustinerea cerintei) din care să rezulte prestarea de servicii similare în valoare cumulată de minim (fără TVA): 4.000.000 lei. (…)  În situatia în care ofertantul a fost infiintat sau şi-a început activitatea economică de mai putin de 3 ani, se va lua în considerare prezentarea informatiilor corespunzatoare perioadei efective de activitate. În situatia în care ofertantul derulează un astfel de contract fără să îl finalizeze până la momentul depunerii ofertelor, acesta poate invoca pentru dovedirea experientei similare partea de contract executată până la momentul solicitării, cu condiția ca serviciile să fie receptionate”.

De remarcat că au existat firme interesate de licitație care au adresat întrebări în SEAP, la procedura trecută anulată, și care au primit răspuns de la Ministerul Educației exact pe această temă a limitării ofertanților prin condiții de participare discriminatorii, potrivit documentelor urcate în platforma națională de licitații publice. 

Întrebarea a fost următoarea: „Apreciem că diferențele între punctajele acordate în funcție de numărul de proiecte sunt mult prea mari, ceea ce poate indica favorizarea unor experți / operatori economici din piață, în contextul în care factorul de evaluare «Oferta tehnică – Experiența experților cheie» are o pondere de 24%. 

Posibilitatea obținerii unui punctaj maxim (24 pct.) este condiționată de participarea experților în 6 proiecte, cerință care poate fi îndeplinită de un număr extrem de restrâns de experți din piața de consultanță. Cerințele pentru experții cheie solicitați pentru acest contract constituie un element de limitare a participării experților la prezenta procedură.

Prin cerințele impuse prin Caietul de sarcini pentru aceste categorii de experți cheie, Autoritatea Contractantă se adresează unui segment limitat de experți din piața de consultanță, ceea ce este restrictiv și reprezintă o discriminare pentru experții care au o foarte bună expertiză în domeniul educației, dar care nu poate fi probată printr-un număr atât de mare de proiecte ci prin ani de experiență profesională în domeniu. Astfel experții care pot proba experiența în număr de ani, în opinia Autorității, acestia nu pot demonstra capacitatea de a livra servicii de similare de înaltă calitate neavând o recunoaștere profesională în număr de proiecte si deci nu pot oferi un plus de valoare si credibilitate rezultatelor activităților, ceea ce este restrictiv si reprezintă o discriminare la adresa acestora. Mai mult, din modul în care sunt formulate cerințele cu privire la experiența profesională generală și specifică se poate observa o suprapunere a acestora, fiind exprimată în număr de ani în cazul experienței profesionale generale si în număr de proiecte în cazul experienței profesionale specifice. Astfel, pentru eliminarea caracterului restrictiv al cerințelor pentru experții cheie si pentru a elimina orice suspiciune de restrângere artificială a concurentei prin conceperea unor cerințe ce favorizează anumite categorii de experți sau operatori economici, solicităm Autorității Contractante: 

a) Să elimine suprapunerea cerințelor cu privire la experiența profesională generală, exprimată în număr de ani si experiența profesională specifică, exprimată în număr de proiecte. 

b) Să revizuiască grila de acordare a punctajelor pentru a elimina diferențele foarte mari în funcție de numărul de proiecte”. 

Care a fost răspunsul Ministerului Educației la sesizarea de mai sus:

„a) Eliminarea cerinței cu privire la experiența profesională generală, exprimată în număr de ani și experiența profesională specifică, exprimată în număr de proiecte nu poate fi eliminată, experiența profesională generală și experiența profesională specifică sunt importante pentru nevoile autorității contractante. Experiența profesională generală reprezintă profilul expertului, iar experința profesională specifică este obligatorie într-un astfel de contract și se se exclud (sic!) una pe cealaltă. 

b) Revizuirea grilei de acordare a punctajelor nu este posibilă conform Anexei 1 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017:

“Punctajul aferent experienței experților-cheie se va acorda pentru fiecare în parte, astfel: a)pentru experiența constând în implicarea între 2 și 4 proiecte a persoanei propuse se acordă 1/4 din punctajul maxim alocat expertului respectiv; b)pentru experiența constând în implicarea între 5 si 7 proiecte a persoanei propuse se acordă 1/2 din punctajul maxim alocat expertului respectiv; c)pentru experiența constând în implicarea în peste 7 proiecte a persoanei propuse se acordă punctajul maxim alocat expertului respectiv. Suma punctajelor maxime alocate experților-cheie trebuie să fie egală cu 24, respectiv cu punctajul alocat factorului de evaluare “Experiența experților-cheie”.”

Reamintim că standardele naționale de evaluare sunt prevăzute de reforma curriculară pe noua lege a învățământului preuniversitar, legea 198/2023. Inițial acestea erau prevăzute în proiectul STANDEV, abandonat de Ministerul Educației pentru că era pe exercițiul bugetar european trecut și nu ar mai fi avut suficient timp pentru implementare, conform declarațiilor oficialilor. 

În prezent, standardele de predare-evaluare au fost preluate de proiectul RECRED – „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă”, o continuare a programului CRED. RECRED are un buget alocat de 167.260.921,69 lei, din care 147.818.257,78 lei finanțare nerambursabilă.

La întrebarea Edupedu.ro dacă autoritatea care a scos proiectul la licitație a realizat consultări de vreun fel cu companii de testare, cu administratori de asemenea companii sau cu experți din cadrul acestora, din România sau din străinătate, anterior lansării acestei licitații, pe subiectul acestui proiect, Ministerul Educației a răspuns: „preocuparea pentru dezvoltarea unui sistem de testare standardizată din partea Autorității Contractante este impusă de prevederile Legii pentru învățământul preuniversitar nr. 198/2023 cât și al LEN nr. 1/2011, standardele naționale de evaluare reprezentând o componentă a curriculumului național, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. În vederea implementării prevederilor Legii nr. 198/2023, a fost elaborat proiectul RECRED, iar o componentă a acestuia o reprezintă achiziția serviciilor de consultanță care va implica colaborarea cu o firmă/companie specializată. Colaborarea instituției publice cu terți se realizează în urma parcurgerii procedurii de achiziție publică”.

Întrebați dacă au existat întâlniri cu compania care a realizat deja cele 6 testări detaliate mai sus sau cu reprezentanții acesteia, înaintea lansării licitației pe tema acestui proiect, Ministerul Educației a precizat că „Autoritatea Contractantă nu a avut întâlniri cu reprezentanții companiei la care faceți referire sau cu administratorul acesteia care să aibă ca subiect licitația aflată în desfășurare în proiectul RECRED”.

Documentele consultate pot fi descărcate de mai jos:

Caietul de sarcini:

Clarificare din oficiu 21 ianuarie 2025:

Fișa de date:

Caietul de sarcini de la licitația anulată:

Răspunsul consolidat la clarificări cerute în licitația anulată: