GRAFIC Lipsa Educației degradează calitatea vieții în România. Față de 2011 indicele pentru acces la Educație de calitate s-a redus la jumătate. În lume suntem pe locul 80 la învățătură, arată Indicele de Progres Social – Deloitte

4.197 de vizualizări
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com
România stă mult mai prost la capitolul educație decât la mulți alți parametri luați în calcul pentru a evalua calitatea vieții și bunăstarea socială, potrivit Indicelui de Progres Social realizat de Social Progress Imperative / Deloitte și prezentat, miercuri, de Deloitte România. În rândul celor 163 de țări analizate în studiu, după media criteriilor analizate, România se situează pe locul 45, fiind și ultima din rândul țărilor europene. Învățământul românesc înregistrează, însă, rezultate mult mai slabe, clasându-se pe locuri mult mai joase în clasamentul calității vieții.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din țările lumii în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoile de bază (hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală), bunăstare (accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului), oportunități (drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată).

Încă o dată: România are un indice de 1,40 și în 2011 acest indicator era 2,84.

Țara ocupă locul 45 la nivel global. Din punct de vedere al indicelui agregat, la capitolul acces la educație de bază – componentă a capitolului Bunăstare – rezultale sunt mult mai slabe:

  • La capitolul Acces la cunoștințe de bază, România ocupă locul 80 la nivel global
  • La capitolul Femei fără educație – locul 70
  • La capitolul Echilibru de gen în realizarea studiilor secundare – locul 78
  • La capitolul participare în școala primară, ca procent din totalul copiilor (88,4%) – locul 131
  • La capitolul realizării studiilor secundarelocul 40

Indicele de acces la educație de calitate are o valoare de 1,4 în 2020, minimum istoric atins de acest indicator. Potrivit aceluiași ramport, în 2011 valoarea acestuia era de 2,84, dublă față de cea din prezent. În lume, România este pe locul 116 din 163 posibile în această privință.

Cum se calculează indicele de acces la educație de calitate:

Potrivit metodologiei studiului, pentru calculul acestui indice are loc o cercetare în rândul experților din țara analizată, cărora le este adresată întrebarea „în ce măsură este garantată tuturor educația de bază, de înaltă calitate, pentru a le permite să își exercite drepturile de bază ca cetățeni adulți?”.

Evaluarea este măsurată pe o scară de la 0 la 4, unde:

0 înseamnă inegalitate extremă. Furnizarea de educație de bază, de înaltă calitate, este extrem de inegală și cel puțin 75% dintre copii beneficiază de o educație de calitate scăzută, care le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

1 înseamnă inegalitate. Furnizarea de educație de bază, de înaltă calitate, este extrem de inegală și cel puțin 25% dintre copii beneficiază de o educație de calitate scăzută care le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

2 înseamnă acces oarecum egal. Educația de bază este relativ egală în privința calității, dar 10% până la 25% dintre copii primesc o educație de calitate scăzută care le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

3 înseamnă accces relativ egal. Educația de bază este, în general, egală în prinvința calității, dar 5% până la 10 % dintre copii beneficiază de o educație de calitate scăzută, care probabil le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

4 înseamnă acces egal. Educația de bază este egală ca calitate și mai puțin de 5% dintre copii primesc o educație de calitate scăzută, care probabil le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

Pe de altă parte, România stă ceva mai bine la capitolul Acces la educație avansată, inclus la Oportunități:

  • La capitolul universități (cu ponderare calitativă) – locul 43
  • La capitolul documente citabile – locul 51
  • La capitolul femei cu studii avansate – locul 64
  • La capitolul Așteptări privind perioada de participare la învățământ terțiar – locul 68

Potrivit unei sinteze Deloitte, inclusă în comunicatul ce anunță, miercuri, acest studiu, în clasamentul mondial România se regăsește în primele 50 de țări la două dintre cele trei categorii analizate: nevoi de bază (locul 45) și oportunități (locul 49), în timp ce la categoria bunăstare ocupă locul 57.

  • Deloitte: “Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, țara noastră a obținut cele mai bune scoruri pentru siguranța personală (locul 36), drepturile personale (locul 46), accesul la educație avansată (locul 49) și accesul la comunicații și informații (locul 49). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 91), locuința (locul 90), sănătatea și bunăstarea (locul 85).”
Norvegia rămâne lider

În 2020, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca și Finlanda, iar pe ultimele, Republica Centrafricană, Ciad și Sudanul de Sud.

  • Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Croației, Ungariei, Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii de țări din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții.
  • Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Estonia (24), Cehia (25), Polonia (31), Lituania (32), Letonia (35), Slovacia (36), Croația (39), Ungaria (40), Bulgaria (43) și România (45).

Foto: © Vadreams | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Ce semnificație are aderarea Finlandei la NATO. Profesorul universitar de Istorie Bogdan Murgescu: Deosebirea față de momentul 1991 și momentul 2022 este că Finlanda nu mai are niciun fel de încredere în buna vecinătate a Rusiei / Ucraina luptă pentru noi toți / Dacă nu ar lupta ei, am putea fi siliți să luptăm noi și trebuie să ne uităm în oglindă dacă am fi la înălțime

Viitoarea aderarea a Finlandei la NATO, care și-a exprimat această intenție alături de Suedia, ambele țări cunoscute pentru neutralitatea lor, arată în primul rând că țările vecine Rusiei nu mai…
Vezi articolul

Clasamentul universităților românești în funcție de predare, cercetare, venituri din industrie – potrivit rankingului universităților din țările emergente THE 2020, dominat de China și Rusia

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este instituția de învățământ superior din România cu cea mai înaltă poziție în clasamentul pe 2020 al universităților din țările cu economie emergentă și singura aflată…
Vezi articolul

Relatarea unui părinte, din careul unei școli din centrul Bucureștiului: Fix ca acum 30 de ani. Directoarea cu reprezentanții primăriei, poliției, bisericii, nu m-ar mira să fi fost și de la Elcen sau Metrorex, băteau câmpii

“Am rămas consternat de careu. Fix ca acum 30 de ani. Ticseală maximă de părinți cu copii, gălăgie, iar directoarea cu reprezentanții primăriei, poliției, bisericii, nu m-ar mira să fi…
Vezi articolul

INTERVIU Ce faci când o țară întreagă pune frână predării online? Realizezi că sunt alte rute internaționale permise de tehnologie, pentru că restricțiile mai degrabă dăunează și sunt dorite de jumătatea dintre profesori care sunt sub medie – autoarea americană Barbara Oakley

Tehnologia actuală permite tinerilor de oriunde să urmeze cursuri internaționale și să se ducă după cei mai buni profesori, condiții în care respingerea noilor modele de predare, testate în pandemie,…
Vezi articolul