GRAFIC Lipsa Educației degradează calitatea vieții în România. Față de 2011 indicele pentru acces la Educație de calitate s-a redus la jumătate. În lume suntem pe locul 80 la învățătură, arată Indicele de Progres Social – Deloitte

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din țările lumii în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoile de bază (hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală), bunăstare (accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului), oportunități (drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată).

Încă o dată: România are un indice de 1,40 și în 2011 acest indicator era 2,84.

Țara ocupă locul 45 la nivel global. Din punct de vedere al indicelui agregat, la capitolul acces la educație de bază – componentă a capitolului Bunăstare – rezultale sunt mult mai slabe:

La capitolul Acces la cunoștințe de bază, România ocupă locul 80 la nivel global
La capitolul Femei fără educație – locul 70
La capitolul Echilibru de gen în realizarea studiilor secundare – locul 78
La capitolul participare în școala primară, ca procent din totalul copiilor (88,4%) – locul 131
La capitolul realizării studiilor secundare – locul 40

Indicele de acces la educație de calitate are o valoare de 1,4 în 2020, minimum istoric atins de acest indicator. Potrivit aceluiași ramport, în 2011 valoarea acestuia era de 2,84, dublă față de cea din prezent. În lume, România este pe locul 116 din 163 posibile în această privință.

Cum se calculează indicele de acces la educație de calitate:

Potrivit metodologiei studiului, pentru calculul acestui indice are loc o cercetare în rândul experților din țara analizată, cărora le este adresată întrebarea „în ce măsură este garantată tuturor educația de bază, de înaltă calitate, pentru a le permite să își exercite drepturile de bază ca cetățeni adulți?”.

Evaluarea este măsurată pe o scară de la 0 la 4, unde:

0 înseamnă inegalitate extremă. Furnizarea de educație de bază, de înaltă calitate, este extrem de inegală și cel puțin 75% dintre copii beneficiază de o educație de calitate scăzută, care le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

1 înseamnă inegalitate. Furnizarea de educație de bază, de înaltă calitate, este extrem de inegală și cel puțin 25% dintre copii beneficiază de o educație de calitate scăzută care le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

2 înseamnă acces oarecum egal. Educația de bază este relativ egală în privința calității, dar 10% până la 25% dintre copii primesc o educație de calitate scăzută care le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

3 înseamnă accces relativ egal. Educația de bază este, în general, egală în prinvința calității, dar 5% până la 10 % dintre copii beneficiază de o educație de calitate scăzută, care probabil le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

4 înseamnă acces egal. Educația de bază este egală ca calitate și mai puțin de 5% dintre copii primesc o educație de calitate scăzută, care probabil le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

Pe de altă parte, România stă ceva mai bine la capitolul Acces la educație avansată, inclus la Oportunități:

La capitolul universități (cu ponderare calitativă) – locul 43
La capitolul documente citabile – locul 51
La capitolul femei cu studii avansate – locul 64
La capitolul Așteptări privind perioada de participare la învățământ terțiar – locul 68

Potrivit unei sinteze Deloitte, inclusă în comunicatul ce anunță, miercuri, acest studiu, în clasamentul mondial România se regăsește în primele 50 de țări la două dintre cele trei categorii analizate: nevoi de bază (locul 45) și oportunități (locul 49), în timp ce la categoria bunăstare ocupă locul 57.

Deloitte: „Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, țara noastră a obținut cele mai bune scoruri pentru siguranța personală (locul 36), drepturile personale (locul 46), accesul la educație avansată (locul 49) și accesul la comunicații și informații (locul 49). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 91), locuința (locul 90), sănătatea și bunăstarea (locul 85).”

Norvegia rămâne lider

În 2020, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca și Finlanda, iar pe ultimele, Republica Centrafricană, Ciad și Sudanul de Sud.

Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Croației, Ungariei, Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii de țări din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții.
Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Estonia (24), Cehia (25), Polonia (31), Lituania (32), Letonia (35), Slovacia (36), Croația (39), Ungaria (40), Bulgaria (43) și România (45).

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.