Un aisberg desprins din Antarctica a eliberat o cantitate de peste 150 de miliarde de tone de apă dulce și este subiectul unui studiu științific

2.946 de vizualizări
Foto: © Stephen Coburn | Dreamstime.com
Un aisberg uriaş care s-a desprins din banchiza Peninsulei Antarctica în 2017 a eliberat în oceanul planetar o cantitate de peste 150 de miliarde de tone de apă dulce şi nutrimente odată cu topirea lui, care s-a produs la o distanţă de 4.000 de kilometri în raport cu punctul de pornire al călătoriei sale, un volum considerabil, care riscă să modifice substanţial un ecosistem fragil, potrivit unui studiu publicat joi, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Formarea aisbergurilor reprezintă un proces natural, însă încălzirea aerului şi a oceanelor de pe Terra contribuie la accelerarea sa, afirmă oamenii de ştiinţă.

În iunie 2017, un aisberg, denumit A68, s-a desprins dintr-o banchiză uriaşă, Larsen C, situată la marginea Peninsulei Antarctica.

Acel bloc uriaş de gheaţă cu o greutate de câteva mii de miliarde de tone şi o suprafaţă de două ori mai mare decât cea a Luxemburgului, a fost cel mai mare aisberg observat vreodată de oamenii de ştiinţă, dar a fost retrogradat ulterior pe locul al şaselea în acest clasament, notează autorii studiului publicat în revista Remote Sensing of Environment.

A68 a rămas timp de doi ani în apele reci ale Mării Weddell în proximitatea punctului său de separaţie, înainte de a călători spre nord, către mări mai calde, dând atunci startul unui proces de topire, care a durat până la dispariţia sa totală în primăvara anului 2021 în Atlanticul de Sud, în apropiere de insula britanică Georgia de Sud, la 4.000 de kilometri distanţă de punctul de pornire al peregrinărilor sale.

În toamna anului 2020, aisbergul s-a apropiat periculos de mult de acea insulă, făcându-i pe cercetători să se teamă că blocul de gheaţă, a cărui parte scufundată măsura încă aproximativ 140 de metri în diametru, să rămână blocat pe fundul mării şi să împiedice astfel accesul pentru mii de pinguini şi foci care trăiesc în acea zonă.

Dezastrul a fost evitat, însă oamenii de ştiinţă care au urmărit toate etapele vieţii acestui aisberg cu ajutorul unor sateliţi, îşi pun acum o serie de întrebări despre impactul generat de topirea acelui bloc de gheaţă care înmagazina o cantitate uriaşă de apă dulce, mai transmite Agerpres.

În perioada celor trei luni din intervalul 2020-2021 când aisbergul s-a topit complet în apropierea insulei Georgia de Sud, A68 a eliberat în total 152 de miliarde de tone de apă dulce şi nutrimente în acel ecosistem fragil. Acea cantitate echivalează cu 61 de milioane de piscine olimpice şi cu 20 de volume ale celebrului lac scoţian Loch Ness, a precizat într-un comunicat centrul de cercetări ştiinţifice British Antarctic Survey, care a participat la acest studiu.

“Este un volum enorm de apă şi vrem să aflăm dacă el a avut un impact pozitiv sau negativ asupra ecosistemului din jurul insulei Georgia de Sud”, a precizat coordonatoarea principală a studiului, Anne Braakmann-Folgmann, cercetătoare la Centrul de observaţii şi prognoze polare din cadrul Universităţii Leeds din Marea Britanie.

Studiul a subliniat mai ales felul în care volumul mare de apă dulce, eliberată într-o mare din care se alimentează foci, păsări şi balene, ar fi putut să afecteze “proprietăţile apei şi planctonul”.

Foto: © Stephen Coburn | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Îngrijorări false. Acel ghețar topit in oceanul planetar echivalează exact cu un cubuleț de zahăr topit in lacul vidraru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Ministerul Educației dă putere absolută inspectoratelor asupra școlilor particulare: verifică, aprobă planurile de învățământ și validează numărul de elevi

Inspectoratele școlare județene și cel al municipiului București capătă un rol mult mai important în relația cu școlile particulare, potrivit unui ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial. ISJ-urile vor…
Vezi articolul

Rafila: Şcoala, într-un fel sau altul, trebuie să reînceapă. Să punem în balanţă şi protecţia, dar şi dezvoltarea normală a copiilor/ Părinţii trebuie să ştie că discutăm de o boală transmisibilă, iar evitarea în totalitate a transmiterii nu este posibilă

Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, consideră că, într-un fel sau altul, şcoala trebuie să reînceapă, argumentând că trebuie puse în balanţă protejarea copiilor de infecţia cu noul coronavirus,…
Vezi articolul