Una din zece biblioteci din mediul rural a dispărut în doar 3 ani – Raport / Deși numărul de volume în bibliotecile din țară a crescut, la rural a scăzut abrupt, în țara unde premierul spune că nu se justifică un bibliotecar cu normă întreagă la o comună

1.064 de vizualizări
Foto: © Richard Villalon | Dreamstime.com
Sistemul de biblioteci din România a cunoscut „un declin semnificativ, atât numeric, cât și funcțional”, în perioada 2020-2023, potrivit unui raport privind starea bibliotecilor din România, prezentat la sfârșitul săptămânii trecute. Potrivit analizei realizate, impactul cel mai puternic l-au cunoscut bibliotecile din rural, dintre care 10% au dispărut în perioada menționată și unde numărul de volume este în scădere, deși la nivel național a crescut. Tot în rural se simte o subreprezentare a personalului de specialitate.

Potrivit raportului, prezentat pe 19 septembrie într-un eveniment la adresa Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, numărul total de biblioteci la nivel național a scăzut cu 566 de unități între 2020-2023, lucru care s-a petrecut „în lipsa unor justificări administrative legale” și „în contradicție cu Legea bibliotecilor (Legea nr. 334/2002)”. Acest lucru „pune sub semnul întrebării legalitatea închiderii acestor instituții”, spune raportul, potrivit căruia închiderea „ridică probleme majore de acces la cultură și educație”.

Situația în rural este, însă, mult mai problematică decât la nivel național. În toată țara, totalul bibliotecilor scade în pofida unei creșteri substanțiale a numărului de biblioteci școlare. Motivul: între 2020 și 2023, a scăzut abrupt numărul de biblioteci comunale.

Sursa: Raport privind situatia bibliotecilor 2020-2023

Potrivit raportului citat, numărul bibliotecilor naționale a rămas același, cel al bibliotecilor universitare s-a menținut la același nivel, cel al bibliotecilor specializate a scăzut cu aproape 10%, dar numărul lor era oricum mic. În același timp, numărul bibliotecilor școlare a crescut cu circa 10%, de la aproape 5.500 la 6.000 în intervalul menționat (cu un maxim atins, însă, în 2022 – 6.035).

Pe de altă parte, totalul bibliotecilor publice a scăzut considerabil, în special din cauza scăderii abrupte a numărului de biblioteci comunale – de la 1.751 la 1.581 între 2020 și 2023 – scădere de circa 10%, mult mai mare decât cea înregistrată la orașe (de la 250 în 2020 la 240 în 2023).

Evoluția volumelor din biblioteci

Potrivit raportului citat, toate categoriile de biblioteci au înregistrat o scădere a numărului de volume existente, între 2020 și 2023. Ca număr, cele mai importante scăderi le-au înregistrat bibliotecile naționale (de la 26 la sub 22 de milioane), bibliotecile universitare (de la aproape 30 la 25,5 milioane) sau biblioteci specializate (de la aproape 7,5 la 5,7 milioane). Cea mai mică scădere se înregistrează în cazul bibliotecilor școlare (sub un milion diferență).

Sursa: Raport privind situatia bibliotecilor 2020-2023

Dintre bibliotecile publice, tot bibliotecile comunale cunosc cea mai mare pierdere, din punct de vedere al numărului de volume: de la peste 16 milioane în 2020, la 14,7 milioane în 2023.

Se remarcă, totodată, că scăderea numărului de volume din biblioteci se suprapune cu o creștere a interesului pentru împrumuturi, creștere valabilă inclusiv la nivelul bibliotecilor comunale.

În perioada dată, a crescut numărul volumelor eliberate în bibliotecile naționale, în cele universitare și în cele publice, în timp ce a scăzut numărul volumelor eliberate în biblioteci școlare (de la 9,4 milioane la 7 milioane) și în bibliotecile specializate.

Sursa: Raport privind situatia bibliotecilor 2020-2023

Iar în cazul bibliotecilor publice, numărul volumelor eliberate a crescut la toate categoriile de unități – județene, orășenești și comunale. În cazul acestora din urmă, creșterea a fost ușoară, de la 2,24 milioane în 2020 la 2,29 milioane în 2023, cu un punct maxim de 2,33 în 2022.

Raportul (ce poate fi consultat integral aici), realizat de subcomisia de statistică a Comisiei Naționale a Bibliotecilor, notează și un „dezechilibru demografic și profesional” în ceea ce privește situația resurselor umane:

  • Îmbătrânirea forței de muncă: 53 % din personalul de specialitate are între 50 și 64 de ani; doar 0,7% are sub 25 de ani. 
  • Feminizarea profesiei: Peste 86 % din angajați sunt femei, aspect ce poate indica o lipsă de diversitate și de perspectivă. 
  • Concentrare urbană a personalului calificat: 76,5 % din personalul de specialitate are studii superioare, dar 79,2 % dintre aceștia activează în mediul urban. 
  • Subreprezentare în mediul rural: Doar 28 % din personalul de specialitate lucrează în bibliotecile din mediul rural, iar dintre aceștia, doar 20,8 % au studii superioare.
  • Rol central al bibliotecilor publice și școlare: 77,6 % din personalul de specialitate este angajat în aceste tipuri de biblioteci. 

Foto: © Richard Villalon | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Bună ziua,cum să fie ocupate posturile dacă la depunerea dosarelor se cer studii superioare???Întreb,cati bibliotecari din țară au studii superioare cu specializarea biblioteconomie???
    La fiecare anunț de concurs,este specificat,am depus dosarul, dar diplomă obținută în 1993 (postliceala de biblioteconomie)nu mi a fost recunoscuta….din 14 dosare depuse,13 respinse….râsu…plânsu

  2. Bibliotecarii n au activități stau degeaba,ar trebui sa fie obligați să facă promovări de cărți,cercuri de lectură.N are cine ele nu fac nimic,stau degeaba ani de zile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cristian Hatu, CEAE: La Matematică, mulți elevi memorează formule, memorează definiții, memorează reguli de calcul, după aceea le reproduc, este ca un ceai amar. Ei spun că „e examen de Evaluare Națională, învăț probleme tip, cum să le rezolv și să trec de hopul ăsta”, dar problema este în ce măsură ei își dezvoltă competențe relevante pe acest mod de predare – învățare

Presiunea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a și învățarea mecanică ce decurge din aceasta pentru majoritatea elevilor, a fost una dintre temele atinse într-un interviu acordat Radio România Iași…
Vezi articolul

BREAKING România – pe ultimul loc în Uniunea Europeană la principalii indicatori-cheie privind educația în 2024, primul an de aplicare pentru legile Deca-Iohannis, arată Monitorul Educației și Formării al Comisiei Europene

România nu reușește nicio îmbunătățire față de anul anterior, cu excepția unor variații foarte mici, la niciunul dintre indicatorii-cheie luați în calcul de Comisia Europeană pentru a evalua rezultatele educației,…
Vezi articolul

OECD: Șase probleme-cheie ale educației, care trebuie urmărite în criza produsă de pandemia Covid-19. Printre ele – dimensiunea claselor, timpul de predare, școlile profesionale

Cheltuielile guvernamentale, mobilitatea, dimensiunea claselor și programele vocaționale se numără printre indicatorii-cheie identificați de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în eforturile de a ține sub control șocul produs…
Vezi articolul

INFOGRAFIC Fetele de 15 ani tind să fie mai ambițioase decât băieții, dar să aibă comportamente mai puțin sănătoase și rezistență mai scăzută la stres – studiu internațional OCDE / Elevii tind să prefere anumite cariere în funcție de propriile competențe socio-emoționale

Elevii de zece ani raportează, de obicei, competențe sociale și emoționale superioare elevilor mai mari, anume cei în vârstă de 15 ani, iar fetele, mai ambițioase decât băieții, tind să…
Vezi articolul