În ultima ședință a guvernului Bolojan, de pe 16 octombrie, membrii săi s-au poziționat împotriva introducerii uniformelor obligatorii în școli. Potrivit unui punct de vedere semnat de fostul premier Ilie Bolojan, măsura propusă nu respectă nevoile individuale ale elevilor, poate favoriza discriminarea, iar publicarea categoriilor de sprijin ar putea duce la stigmatizarea elevilor vulnerabili. De precizat, din noul Executiv, învestit pe 20 octombrie, face parte chiar inițiatorul proiectului de lege în cauză, Daniel Zamfir, care ocupă funcția de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
- Fostul guvern susține, între altele, că nu există studii care să arate că această măsură ar putea contribui la reducerea bullyingului în rândul elevilor sau la creșterea siguranței în școli. Este argumentul guvernului care nu a prezentat studii sau date despre efectele estimate ale măsurilor adoptate odată cu Legea 141/2025.
Membrii Guvernului Bolojan au susținut că adoptarea unei astfel de măsuri este în contradicție cu principiul promovării drepturilor și nevoilor individuale ale elevilor și poate avea un impact negativ asupra dezvoltării copiilor.
În plus, aceștia au subliniat că introducerea uniformelor obligatorii ar putea duce la discriminarea în rândul elevilor, ci nu la reducerea bullyingului și creșterea siguranței în școli, așa cum au motivat inițiatorii proiectului.
Un alt argument al fostului executiv este acela că nu există studii care să demonstreze că uniformele reduc fenomenul bullyingului sau cresc siguranța în școli. „Nu rezultă că s-a realizat niciun studiu sau cercetare care să arate legătura între instituirea obligativității purtării uniformei școlare și reducerea fenomenului de bullying sau creșterea siguranței în școli urmare a instituirii acestei măsuri, cu atât mai mult cu cât acestea se datorează unor cauze multiple”, se arată în documentul citat.
De reținut, guvernul Bolojan a adoptat o serie de măsuri care au vizat profesorii – majorarea normei didactice, creșterea numărului maxim de elevi în clase, reorganizarea rețelei școlare, modificări privind plata cu ora – dar și elevii: eliminarea burselor de excelență olimpică și de reziliență, reducerea numărului de beneficiari ai burselor de merit. S-a încercat inclusiv tăierea burselor sociale.
Toate aceste măsuri, prezentate de oficiali ca fiind necesare pentru reducerea deficitului bugetar, au fost adoptate fără consultate publică, în lipsa unor studii și cercetări care să susțină măsurile.
- Un an mai târziu, Comisia Europeană a afirmat, în Raportul de țară pentru România 2026, că măsurile care au vizat profesorii au afectat negativ condițiile de muncă.
În punctul de vedere citat se mai atrage atenția că Legea nr. 198/2023, Statutul elevului și Regulamentul de organizare și funcționare a școlilor (ROFUIP) prevede deja obligația elevilor de a avea o ținută „decentă și adecvată”.
Fostul executiv mai avertizează că încadrarea elevilor în categoriile de sprijin, în funcție de venituri, nu asigură confidențialitatea informațiilor despre situația financiară a elevilor, situație în care „riscul de stigmatizare este identic, dacă nu mai accentuat”.
Neclarități în proiectul de lege
Guvernul demis a semnalat și o serie de neclarități în proiectul legii uniformelor obligatorii:
- Documentul nu stabilește clar cine decide asupra uniformelor școlare: „Proiectul de lege instituie un mecanism neunitar de determinare a ținutei școlare, de natură a afecta previzibilitatea normei. Nu este clar ce urmează să fie reglementat prin ordinul ministrului educației și cercetării de la art. II alin. (2) din lege, din moment ce, potrivit art. 106¹ alin. (1) modelele, standardele tehnice și elementele uniformelor școlare se stabilesc de către consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ.”
- Nu este clar care sunt instituțiile care vor suporta costurile: „În lipsa acestei precizări, norma poate genera incertitudine juridică și bugetară, precum şi riscul transferării neclare asupra autorităților administrației publice locale a unei obligații financiare stabilite prin lege, cu posibile implicații asupra autonomiei locale sub aspect financiar.”
- Nu este clar ce instituții se ocupă de acordarea gratuităților sau subvențiilor: „Din proiectul de lege nu rezultă autoritatea care este responsabilă cu stabilirea beneficiarilor, a documentelor necesare și a tipului de gratuitate sau subvenție acordată pentru achiziția uniformelor școlare, precum și cu acordarea acestor facilități.”
- Categoriile de sprijin se suprapun: „Categoriile de familii din grila de praguri din anexa 2 se suprapun. [… ] o familie monoparentală cu doi copii s-ar încadra simultan în două coloane cu praguri diferite, fără ca norma să ofere un criteriu de departajare, ceea ce face ca mecanismul să fie contrar art. din Constituția României, republicată”.
Punctul de vedere al Guvernului Bolojan referitor la introducerea uniformelor școlare obligatorii
Informații de context
Edupedu.ro a scris într-o analiză că uniforma obligatorie în școli este susținută cu exemple false și argumente fără temei în proiectul de lege promovat de PSD în Parlament. Situația din singurele două țări UE unde uniforma este impusă prin lege, Cipru și Malta, desființează argumentele pentru care ea este cerută și în România.
Pe 21 septembrie, proiectul PSD care impune uniforma obligatorie a fost votat de senatori și merge în Camera Deputaților, camera decizională, potrivit senatorului USR, Ștefan Pălărie, președintele Comisiei de învățământ din Senat. „Proiectul ar putea crea abuzuri dacă părinții ar fi constrânși să cumpere de la un anumit furnizor”, spune senatorul pentru Edupedu.ro.
Inițiativa legislativă care introduce uniformele obligatorii în școli a fost votată marți, 15 septembrie, în Comisia pentru Învățământ din Senat. Amenzile pentru școli, dar și pentru părinții elevilor care nu poartă uniformă au fost eliminate. Ministerul Educației și Cercetării nu susține introducerea uniformelor, potrivit unui punct de vedere al instituției, prezentat în ședință. Inițiativa merge la vot final în plenul Senatului.
Amintim, proiectul nu obligă autoritățile locale să le cumpere, ci doar permite posibilitatea achitării costurilor, dacă doresc, din bugetul local. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social, care a motivat că „bullying-ul nu apare pentru că elevii au haine diferite, apare acolo unde şcoala nu are mecanisme reale de prevenţie”.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a atras atenția, la finalul ședinței Comisiei pentru Învățământ din Senat, în cadrul căreia a fost adoptat proiectul privind introducerea obligatorie a uniformelor pentru elevi, cu privire la modul în care România alege să gestioneze banii în Educație. „Dacă astăzi am avea 100 lei pe care să îi investim în Educație, unde ar fi cel mai bine îi învestim?”, a pus acesta problema, adăugând: „cumpărând o uniformă sau ajutându-i pe cei mai vulnerabili, care se culcă flămânzi seara?”.
Consiliul Național al Elevilor au acuzat că elevii nu au fost chemați marți la consultări și nici la ședința Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Senat în care proiectul a fost dezbătut și votat.
„CNE și-a exprimat deja public opoziția față de această inițiativă, încă din luna iunie. Ne exprimăm profunda nemulțumire față de faptul că punctul nostru de vedere nu a fost luat în considerare, iar reprezentanții elevilor nu au fost invitați la consultări”, se arată într-un mesaj transmis presei la care este atașat punctul de vedere al CNE din iunie privind uniformele școlare obligatorii.
La rândul său, Federația Părinților – Edupart a spus recent că „nu ne opunem uniformei școlare și nu contestăm dreptul unei comunități școlare de a stabili reguli clare privind ținuta elevilor, dar ne opunem amenzilor de 5.000-10.000 de lei.”
De la „neomarxism” și „un grup de elevi care s-au adunat” la o discuție „extrem de onestă și constructivă”
Senatorul PSD Daniel Zamfir, inițiator al proiectului de lege privind impunerea uniformelor obligatorii în școlile de stat, și-a schimbat semnificativ discursul în ziua protestului elevilor din 28 septembrie.
După ce inițial a invocat „neomarxismul” în criticile adresate celor care contestă proiectul, iar sâmbătă a descris Consiliul Național al Elevilor (CNE) drept „un grup de elevi care s-au adunat în numitul Consiliul Național al Elevilor”, parlamentarul a declarat luni, la Radio România Actualități, că vrea să discute cu reprezentanții CNE, inclusiv în weekend, „ca să facem legea mai bună”. Zamfir își nuanțează și argumentul privind bullying-ul: admite că impunerea uniformei nu rezolvă această problemă, dar susține că este „un prim pas”.
În urma întâlnirii cu elevii din CNE, care a avut loc vineri, 2 octombrie, Daniel Zamfir a declarat că „opiniile noastre nu erau, de fapt, atât de divergente” și afirmă, la finalul mesajului său, că „cu toții suntem de acord” că introducerea ținutei obligatorii „este un pas necesar”. CNE spune însă clar că și-a menținut opoziția față de uniformele obligatorii și vorbește despre o „diferență fundamentală de viziune”.
Protest național față de uniformele obligatorii
Elevii din toată țara au fost chemați luni, 28 septembrie, să vină în negru la școală, împotriva uniformelor obligatorii în campania CNE „Educația nu se repară la croitorie”. Mii de elevi au răspuns apelului.
Acțiunii i s-au alăturat public mai multe structuri județene de reprezentare a elevilor. La Iași, Alexandru Manole, președintele Consiliului Județean al Elevilor, a explicat că alegerea aceleiași culori este menită să arate capacitatea elevilor de a se mobiliza împotriva unei măsuri pe care organizația o consideră inutilă pentru combaterea bullying-ului. La Mureș, președinta CJE, Georgiana-Roza Madarász, a subliniat diferența dintre alegerea voluntară a aceleiași culori și impunerea unei uniforme.
În Gorj, CJE i-a îndemnat pe elevii care împărtășesc poziția organizației să vină în negru sau să poarte un articol vestimentar negru. „Participarea este voluntară, nu presupune întreruperea cursurilor și este o formă pașnică și simbolică de exprimare”, precizează organizația.
Gabriel Penu, președintele Consiliului Județean al Elevilor Călărași, reacționează în privința uniformelor obligatorii în școli. „Suntem sătui de legi făcute în birouri, complet rupte de realitatea din școli, iar discuția asta absurdă despre uniformele obligatorii a întrecut orice măsură”, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro.
Consiliul Național al Elevilor a formulat aceeași distincție în poziția transmisă Edupedu.ro: „Una este alegerea voluntară a unei ținute ca formă de exprimare, alta este impunerea acesteia prin lege. Exercitarea libertății de alegere nu poate fi confundată cu renunțarea la aceasta.”
În urma protestului însă, Mihnea Haiduc, președintele CNE, a declarat că „am primit sesizări că elevi îmbrăcați în negru ar fi fost ascultați la ore și că în unele școli li s-a transmis să nu participe la protestul față de uniformele obligatorii”. Acesta a subliniat că organizația reprezentativă a elevilor va analiza aceste sesizări.
Foto: © Maria Saifutdinova | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
