Universitatea Babeș-Bolyai – scrisoare deschisă către premierul Cîțu: E nevoie de schimbări fundamentale pentru relația dintre universități și mediul socio-economic / Cinci soluții propuse

5.369 de vizualizări
Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca / Foto: UBB
Universitățile și mediul socio-economic au nevoie de schimbări “fundamentale” în  legislația care acoperă legăturile dintre cele două medii – de la măsuri care să permită angajarea fondurilor dobândite direct din mediul privat la modificări fiscale, flexibilitate în achizițiile publice sau măsuri privind participațiile minimale ale universităților, arată Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca într-o scrisoare deschisă transmisă premierului Florin Cîțu. “Vă solicităm sprijinul pentru o modificare fundamentală de arhitectură și viziune în legislația relevantă pentru relația dintre universități și mediul socio-economic”, pentru a crește performanța instituțiilor de învățământ superior, se arată în scrisoarea semnată de rectorul Daniel David.

Exemple de măsuri menționate în scrisoare:

  1. Stabilirea unor excepții normative care să permită angajarea fondurilor dobândite direct din mediul privat sau prin colaborări cu mediul privat fără utilizarea mijloacelor generale de angajare a cheltuielilor publice.
  2. Modificarea legislației fiscale, astfel încât finanțările acordate de mediul privat să se bucure de regimul de facilitate fiscală reală.
  3. Stabilirea de excepții normative care să flexibilizeze regimul achizițiilor publice pentru necesarul de produse și servicii specifice destinate activităților de cercetare-dezvoltare-inovare din universități.
  4. Elaborarea de acte normative care să prevadă participațiile minimale ce pot fi asumate de universități, precum și crearea unui mecanism normat care să asigure selectarea partenerului din mediul privat în mod simplificat, în baza autonomiei universitare.
  5. Adoptarea de norme care să garanteze un regim special deschis și neîngrădit de cheltuire a fondurilor avansate de universități către societățile comerciale pe care le creează singure sau prin asociere.
Scrisoarea deschisă a UBB – integral;

Relația universitate-mediu socio-economic trebuie regândită!

Domnule Prim-ministru,

Universităților românești, pe bună dreptate, li se cere, atât de către autorități, cât și de către societate, performanță academică în toate cele trei misiuni ale unei universități moderne: (1) educație, (2) cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) și (3) relația cu societatea/mediul socio-economic. Dar toată lumea trebuie să conștientizeze că în lumea modernă relația eficientă cu mediul socio-economic se poate face doar în condițiile în care există dinamism și se pot crea avantaje competitive, altfel relația rămâne o formă fără fond neeficientă. Din păcate, legislația națională nu ne ajută în acest sens, ba este chiar contradictorie (unele legi încurajează relația, altele o descurajează și chiar o „vânează pentru a o pedepsi”) și ambiguă, descurajând universitățile în relația cu mediul socio-economic și interferând astfel chiar cu componenta educațională și de CDI. Spre exemplu, în CDI nu mai contează să faci lucrurile bine, ci trebuie să le faci bine (și chiar excelent) și să fii primul care le faci; acest lucru nu se poate realiza dacă legislația pe componentele de achiziții/economice/financiare nu ne ajută, ci ne încurcă.  În educație avem nevoie de programe pe care să le organizăm rapid și flexibil, în funcție de nevoile pieței; finanțarea pentru astfel de programe ar putea veni din mediul privat, dar actorii din mediul privat nu sunt stimulați prin legislație în acest sens, iar finanțarea lor își pierde flexibilitatea odată ce intră în universitate. Uneori ne simțim ca la o „cursă de 100 de metri garduri”, având, spre deosebire de ceilalți competitori, câteva pietre legate de picior, iar când ajungem ultimii suntem întrebați de ce! Universitățile românești, totuși, cresc academic și în aceste condiții vitrege, dar ceilalți din jurul nostru cresc mai mult și mai repede, accentuându-și astfel avantajele competitive.

În acest context, vă solicităm sprijinul pentru o modificare fundamentală de arhitectură și viziune în legislația relevantă pentru relația dintre universități și mediul socio-economic, dacă se dorește ca universitățile românești să fie competitive în relația cu acest mediu (altfel ne rămâne să ne focalizăm doar pe educație și CDI!). Asta pentru că performanța universităților românești, dacă i se creează condiții de realizare, are apoi un impact global, cumulativ, evolutiv și sustenabil în societate:

(1) Va crește prezența universităților românești în rankingurile internaționale;

(2) Prezența în ranking va atrage apoi resursă umană de calitate, cadre academice și studenți, atât internaționali (brain gain), cât și naționali (prevenind brain drain);

(3) Performanța va contribui la generarea de cunoaștere care să susțină apoi inovații incrementale sau disruptive în mediul socio-economic, oferind astfel avantaje competitive țării, cu impact pozitiv asupra bunăstării oamenilor;

(4) Universitățile formează specialiștii care lucrează în diverse domenii. Dacă aceștia nu sunt formați adecvat, cu un spirit modern și antreprenorial, domeniul nu va funcționa eficient, iar astfel ne condamnăm prezentul. Tot universitățile sunt cele care formează profesorii care ne educă copiii, generațiile viitoare. Dacă aceștia nu sunt formați în spiritul relației cu societatea modernă, ne condamnăm și viitorul.  

(5) Componenta socio-economică bine realizată va putea apoi susține și demersuri științifice și culturale care nu sunt automat economice și care adesea costă, dar care permit nu doar ancorări în paradigmele actuale socio-economice, ci care schimbă reflexiv societatea și paradigmele socio-economice actuale. Altfel, acest cost revine din nou doar statului, care nu-l poate susține la nivelul dorit, nivel care să producă schimbările paradigmatice așteptate.

Mai jos sunt enumerate spre exemplificare doar câteva aspecte majore care necesită decizii strategice în relația dintre universități și mediul socio-economic, cu impact legislativ (problemele/necesitățile exemplificate sunt reale, iar soluțiile propuse sunt posibile, noi având și formulări legislative concrete dacă ni se cer, fără ca asta să însemne că nu putem gândi și găsi și alte soluții poate mai bune):

  1. Problemă – fondurile obținute în cadrul sau în legătură cu parteneriatele universităților cu mediul privat nu au un regim special față de alte fonduri publice, ceea ce creează blocaje cu privire la angajarea acestor fonduri. Necesitate – crearea unui regim special de angajare a fondurilor provenite din colaborări cu mediul privat. Soluție – stabilirea unor excepții normative care să permită angajarea fondurilor dobândite direct din mediul privat sau prin colaborări cu mediul privat fără utilizarea mijloacelor generale de angajare a cheltuielilor publice. Exemplu: finanțările obținute prin sponsorizare sau prin împărțirea profitului dintr-o societate nu vor fi supuse reglementărilor privitoare la achiziții publice și finanțe publice.
  1. Problemă – fondurile provenite din mediul privat, menite să susțină în mod direct programele de studii și activitatea de CDI din universități, sunt încă extrem de reduse. Necesitate – creșterea atractivității acordării de finanțări private pentru universități. Soluție – modificarea legislației fiscale, astfel încât finanțările acordate de mediul privat să se bucure de regimul de facilitate fiscală reală. Exemplu: sumele destinate susținerii programelor de studii devin eligibile pentru scutire de impozit, indiferent de plafon.
  1. Problemă – cercetarea-dezvoltarea-inovarea din universități necesită investiții rapide și dinamice în infrastructură și în servicii externalizate specifice, care sunt supuse regimului achizițiilor publice și fac foarte dificilă dobândirea lor în forma și la momentul dorit. Necesitate – facilitarea achizițiilor de produse și servicii necesare cercetării-dezvoltării-inovării, chiar în condițiile în care acestea sunt necesare pentru ca rezultatele CDI să fie apoi destinate comercializării. Soluție – stabilirea de excepții normative care să flexibilizeze regimul achizițiilor publice pentru necesarul de produse și servicii specifice destinate activităților de cercetare-dezvoltare-inovare din universități.
  1. Problemă – încheierea de contracte comerciale având ca obiect exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală sau comercializarea produselor inovative este adesea blocată de imposibilitatea stabilirii cotelor de participație corecte ce ar trebui să revină universităților publice, asigurând în același timp protecția acestora în raport cu controalele specifice instituțiilor publice. Necesitate – reglementarea, în sistem procentual orientativ, a cotelor de participație minimală la profitul rezultat din transpunerea rezultatelor cercetării în piața liberă. Soluție – elaborarea de acte normative care să prevadă participațiile minimale ce pot fi asumate de universități, precum și crearea unui mecanism normat care să asigure selectarea partenerului din mediul privat în mod simplificat, în baza autonomiei universitare, prin analiza necesităților universității în corelare cu strategiile de piață (promovare, vânzare) optime.
  1. Problemă – crearea unor entități de drept privat necesare orientării către piață (ex. spin-off-uri) nu este suficientă pentru universități atât timp cât capitalizarea acestor entități riscă să fie considerată nelegală sau neconformă. Necesitate – acordarea posibilității pentru universități de a capitaliza societățile comerciale înființate, iar resursele, odată puse la dispoziția entităților private, să se supună numai reglementărilor specifice, nu și celor destinate fondurilor publice, fără a exista riscul încadrării acestor operațiuni ca neadecvate. Soluție – adoptarea de norme care să garanteze un regim special deschis și neîngrădit de cheltuire a fondurilor avansate de universități către societățile comerciale pe care le creează singure sau prin asociere. 

Domnule Prim-ministru, am ales calea scrisorii deschise deoarece problemele ridicate sunt de interes general și necesită o opțiune strategică a autorităților, în condițiile transparenței sociale. De-a lungul ultimilor ani, am discutat și în contexte mai specifice aceste aspecte (ex. ministere, organizații profesionale), fără rezultat. Un nou Guvern, care vorbește despre modernizarea și dezvoltarea României, nu-și va putea atinge obiectivul fără astfel de reforme în mediul academic, iar un Prim-ministru cu experiență în mediul academic din SUA poate înțelege mai bine aceste lucruri.

Cu considerație,

RECTOR

Prof. univ. dr. Daniel DAVID

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu
  1. Noua moda din prezent e “Nici o zi fara mentionarea universitatii Babes-Bolyai”? Din nou lumina vine de la Cluj, ca in vremea epocii Basescu “Petrov”-Boc?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Bugetul viitorului program-cadru UE Orizont Europa – redus de miniștrii cercetării. Mingea e acum în terenul Parlamentului European. Cristian Bușoi, MEP: Cerem un buget ambițios

Miniștrii europeni responsabili cu cercetarea au decis, în Consiliu, ultimele detalii ale viitorului program-cadru european pentru cercetare și inovare. Ei au redus bugetele alocate diverselor programe incluse, pentru a se…
Vezi articolul