USLIP Iași, despre viziunea Andronescu: De unde aceastǎ apetențǎ de a obliga o masǎ de aproximativ 160 mii de profesori sǎ participe la cursuri de perfecționare în universități

„Aceastǎ viziune a Ministerului poate fi interpretatǎ ca o teorie a formelor fǎrǎ fond”, se arată într-un comunicat primit la redacție, semnat de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ, Iași. Sindicaliștii analizează câteva dintre aspectele viziunii propuse de Ecaterina Andronescu, „Educația ne unește”, viziune aflată acum în proces de dezbatere obligatorie în toate școlile din România.

Iată poziția integrală a USLIP iași:

În urma consultǎrii draftului elaborat și transmis de cǎtre Ministerul Educației Naționale în toate unitǎțile de învǎțǎmȃnt din Romȃnia, am desprins urmǎtoarele concluzii:

În primul rȃnd considerǎm cǎ forma de dezbatere a acestui material este una nepotrivitǎ, iar indicațiile date pentru organizarea acestor consultǎri sunt chiar jignitoare.  Citǎm din material: „Organizarea clasei în formǎ de semicerc, iar dacǎ este posibilitatea de ceai, gustǎri, cafea, sunt binevenite”. Nu înțelegem sensul acestor sugestii adresate unor oameni maturi care au discernământ și pot organiza „autonom” o astfel de ședință. De asemenea se cere imperativ realizarea unor fotografii în timpul dezbaterii și la final.

Foarte multe dintre ideile prezentate, dacǎ ar fi puse în practicǎ, ar prejudicia grav interesele elevilor și ar produce profunde efecte negative în interiorul sistemului cu precǎdere în zona personalului. Ne întrebǎm în contextul în care am merge cu învǎțǎmȃntul primar pȃnǎ la clasa a VI-a, cum ar putea fi organizate spațiile de școlarizare și încadrare a personalului didactic?

Încadrarea doar cu învǎțǎtori la clasele I – III și eliminarea profesorilor de limbi străine, Religie, Educație Fizicǎ și Sport reprezintǎ o eroare gravǎ din punct de vedere didactic, atȃt limbile strǎine, cȃt și Educația Fizicǎ sunt vitale în dezvoltarea fizicǎ  armonioasǎ și competitivitatea viitorului adult.

Alte probleme de sistem le ridicǎ împǎrțirea învǎțǎmȃntului primar în clasele a I-a, a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a și a VI-a prin prezența a doi învǎțǎtori.

Se vorbește despre flexibilizarea curriculumului la liceu, evident fǎrǎ a fi prezentatǎ o analizǎ de impact. Este desființatǎ instituția directorului de școalǎ și este introdus liderul educațional care poate face de unul singur o evaluare a cadrelor didactice din școalǎ.

Se impune întrebarea dacǎ din punct de vedere al mentalitǎții și al organizǎrii socio-politice din Romȃnia nu am crea o portițǎ pentru grave abuzuri?

Nu este precizat cine va face evaluarea externǎ a unitǎților școlare și vorbim practic de o desființare a ISJ-urilor și a ARACIP-ului.

O altǎ propunere științifico–fantasticǎ ține de consilierul de carierǎ care ar trebui sǎ preia rolul dirigintelui. Ne întrebǎm cum pot 1, 2, 3 consilieri la nivelul unei școli sǎ consilieze sute de elevi?

„Primii trei ani” ai parcursului școlar obligatoriu „se desfǎșoarǎ în grǎdinițe sau alte forme de organizare acreditate”. La ce alte „forme” s-au gȃndit autorii acestui material?

Ciclul secundar inferior începe la vȃrsta de 12 ani, dureazǎ trei ani și se desfǎșoarǎ în școli generale sub îndrumarea cadrelor didactice și a unui consilier de orientare profesionalǎ …care preia rolul dirigintelui?

„Se dezvoltǎ în principal interesul pentru științǎ, arte, studiu și muncǎ.” Ne întrebǎm dacǎ Geografia, Istoria, limbile strǎine și Limba Romȃnǎ nu sunt la fel de importante?

În ceea ce privește formarea cadrelor didactice, se are în vedere înființarea unor centre de pregǎtire pedagogicǎ pe lȃngǎ universitǎți în care va exista obligația parcurgerii periodice de perfecționare profesionalǎ! „Promovarea acestor cursuri condiționeazǎ rǎmȃnerea în profesie a cadrelor didactice.” Probabil, profesorii ar fi singura categorie din zona bugetarǎ care, deși a trecut printr-un examen de licențǎ, master, titulaturǎ, definitivat, gradul II, gradul I, are obligația de a participa la cursuri de formare impuse de Minister. Ne întrebǎm de unde aceastǎ apetențǎ de a obliga o masǎ de aproximativ 160 mii de oameni sǎ participe la astfel de cursuri, deși au trecut prin zeci de programe de formare?

Unicul punct pozitiv al acestui material și cu care am fi de acord, dacǎ am beneficia de o infrastructură adecvată și în mediul rural, ar fi introducerea învǎțǎmȃntului obligatoriu de la vȃrsta de 3 ani.

În ceea ce privește Bacalaureatul se vorbește de o formǎ diferențiatǎ și de impunerea unui traseu academic rigid.În acest mod se îngrădește drastic accesul liber la învățământul superior a absolvenților de liceu.

Concluzii: Aceastǎ viziune a Ministerului poate fi interpretatǎ ca o teorie a formelor fǎrǎ fond. Nu se ține cont de infrastructura școlarǎ existentǎ, prejudiciazǎ grav interesele elevilor, implicǎ riscul unor disponibilizǎri masive de zeci de mii de oameni, nu este îndreptatǎ spre simplificarea actului de predare-învǎțare și nu în ultimul rȃnd, credem cǎ ar putea reprezenta un grav experiment social pe care Romȃnia nu și-l mai permite.”