Vaccinul pentru Covid-19 și opinia publică. Modelul folosit de “școala BBC” pentru a-i învăța pe oameni esența problemei: Ce înseamnă “risc” și “riscant” și diferența între “sigur” și “inofensiv” / Complicațiile comunicării despre vaccin în fața dezinformării și campaniilor antivaccin

2.928 de vizualizări
Vaccinul pentru Covid-19
Foto: © Chayakorn Lotongkum | Dreamstime.com
Moartea cauzată de noul coronavirus – acesta este punctul de plecare pentru serviciul public de radiodifuziune din Marea Britanie, BBC, în efortul său de a educa populația despre siguranța noilor vaccinuri pentru combaterea Covid-19. Într-o documentare pe această temă, BBC pornește de la zero și explică diferențele între “risc” și “riscant”, între “sigur” și “inofensiv” în cazul tratamentelor medicale în general și al vaccinurilor în special. Totul, în ideea că oamenii nu au nevoie doar de informare: într-o vreme în care ei se confruntă cu o avalanșă de dezinformări, iar curentul anti-vaccin e o realitate, e necesar ceva mai mult decât informare și încercări de convingere, e necesar să explici lucrurile cele mai simple. 
  • Campanii de informare sunt în pregătire și urmează să fie derulate și în România, urmând proceduri oficiale, rămase deja în urma campaniilor negative legate de vaccin.
Vaccinul pentru Covid-19 – De ce și când este nevoie să te vaccinezi – explicații simple în abordarea BBC

Marea Britanie este prima dintre țările europene unde a început campania de vaccinare împotriva noului coronavirus. În pregătirea acestui moment, autoritățile au insistat în declarații pe siguranța vaccinului folosit, iar media au apelat de o lună la materiale de informare pe această temă – vezi, de exemplu, un material The Guardian din 13 noiembrie, de tip întrebări și răspunsuri.

Dar BBC, într-un material documentar pe tema siguranței vaccinurilor, a mers mai departe: a explicat de la zero esența problematicii legate de vaccinuri.

Serviciul media public din Marea Britanie pleacă de la un reper pe înțelesul tuturor: moartea. Anume că, până în prezent, 1 din 1.000 de britanici a murit, deja, în urma infectării cu noul coronavirus: “Aceasta este amenințarea la care trebuie raportate toare riscurile” apărute în asociere cu vaccinurile.

Având în vedere că, marți, au fost anunțate două cazuri de reacții alergice la noul vaccin Pfizer, BBC merge pe aceeași argumentație simplificată. În medicină, arată sursa citată, există o diferență între “sigur” și “inofensiv”, între “risc” și “riscant”. Dacă unii oameni au reacții alergice, atunci ce înseamnă că vaccinul e “sigur”?

  • Răspunde un expert de la London School of Hygiene&Tropical Medicine: “Dacă vorbim despre lipsa oricărui efect advers, atunci niciun vaccin nu e sigur, niciun medicament nu e sigur. Toate medicamentele eficiente au efecte nedorite. Ce înțeleg prin “sigur” este că, atunci când raportezi efectele nedorite la beneficii, beneficiile sunt clar superioare” – lucru confirmat în cazul noului vaccin Pfizer de către autoritățile care au aprobat vaccinul în Marea Britanie.

BBC arată că siguranța și înțelegerea ei depind de context: dacă ai cancer și trebuie să apelezi la chimioterapie, aceasta presupune efecte secundare imense, dar alternativa este moartea și atunci acest tratament este acceptat. La medicamente comune, precum ibuprofen, există efecte secundare foarte grave, dar acestea sunt extrem de rare și nimeni nu le ia în seamă. 

Or, în cazul vaccinurilor, acestea sunt făcute persoanelor sănătoase, iar atunci orice risc trebuie să fie foarte, foarte redus, pentru ca tratamentele să fie acceptate de populație – lucru de care țin cei care realizează, respectiv cei care aprobă vaccinurile.

BBC subliniază că evaluarea vaccinurilor este un proces transparent și, orice îngrijorare legată de siguranță ar exista, ea ar ajunge în atenția forurilor de reglementare. Volumul total al acestor informații legate de realizarea și testarea vaccinurilor este, potrivit expertului citat, de circa 10.000 de pagini.

Sursa menționată arată că există mereu riscul să apară probleme neașteptate: vaccinul Pfizer este testat pe aproximativ 20.000 de persoane, vaccinul Moderna – pe 15.000, iar cel dezvoltat de Oxford/AstraZeneca – pe 10.000 de oameni. Numerele sunt suficiente pentru a verifica faptul că vaccinul funcționează și pentru a detecta probleme comune, dar ar putea să nu identifice lucruri cu incidență foarte rară, care ar afecta 1 la 50.000 de persoane, de exemplu. Acest lucru este valabil pentru toate vaccinurile aprobate, nu doar pentru cele anti-Covid-19.

Problema dezinformării

BBC merge mai departe și arată că situațiile de risc cunoscute sau care pot apărea pe parcurs, în legătură cu vaccinurile, pot face ca oamenii să creadă că diverse probleme de sănătate pot fi cauzate de vaccin. Acest fenomen poate apărea atât din insuficiența informării, cât și în urma unor campanii răuvoitoare împotriva vaccinurilor.

Un exemplu oferit de sursa citată, legat de posibile coincidențe:

  • În Marea Britanie se înregistrează un atac de cord și un atac cerebral la fiecare cinci minute. E posibil ca un om care are probleme grave de sănătate și care se vaccinează astăzi să sufere un astfel de atac a doua zi, indiferent de vaccinare.

Toate aceste lucruri trebuie cunoscute, arată BBC, pentru ca oamenii să se vaccineze cunoscând contextul real și să se evite situații precum cele care au permis, în mod fals, asocierea unor vaccinuri cu autismul. Această asociere, dovedit eronată, este folosită în continuare în campaniile antivaccin care au prins amploare în lume.

Dezinformarea, lacunele de informare și planurile românești de informare publică pe tema vaccinurilor

În România, riscurile informării neatente pe tema Covid există la rândul lor, pe lângă cele asociate campaniilor antivaccin. În presa din România, unde informația din presă cu privire la riscurile și siguranța vaccinurilor este deocamdată limitată, unul dintre cei mai atenți urmăritori ai fenomenului este Răzvan Cherecheș, profesor și expert în sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Pe pagina sa de Facebook, acesta semnala, de exemplu, miercuri un articol din presa română cu privire la un număr de “șase persoane decedate în timpul testării vaccinului Pfizer în SUA”. Profesorul trece de informare și își educă cititorii cu privire la valoarea informației în funcție de modul în care este ea redată de presă: 

  • “Știrile acestea senzaționaliste sunt o mare problemă. Cele 4 decese din grupul placebo nu au fost vaccinate (deci moartea lor nu are nicio treabă cu vaccinul). Cele 2 decese din grupul vaccinat nu au nicio legătură demonstrată cu vaccinul sau mecanismele de acțiune ale vaccinului (…) E ca și cum ai spune că vecina de la 2 a murit după ce și-a cumpărat pâine, exact la fel verișoara cumnatului, care a murit tot după ce și-a cumpărat pâine – oare înseamnă că…? Cel mai probabil că nu.”

Deocamdată, în România, educația pe această temă se limitează la câteva surse, precum expertul de la Babeș-Bolyai.

Un alt expert, de data aceasta unul în dezinformare și comunicare, profesoara SNSPA Alina Bârgăoanu, a fost anunțată de Alexandru Rafila drept coordonatoare a campaniei publice de comunicare pentru vaccinare, care va fi organizată de autoritățile române. Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, a anunțat la rândul său implicarea specialiștilor, alături de celebrități, într-o viitoare campanie de informare și de convingere a populației.

  • Într-o intervenție la Digi 24, la sfârșitul lunii noiembrie, Alină Bârgăoanu arăta și cum vede ea, în linii mari, campania de informare – în primul rând prin “câștigarea” corpului medical, la nivel de susținere a vaccinării, apoi prin “conservarea”, dar preferabil creșterea încrederii populației, lucru pe care îl considera “dificil” – evaluările ei, în înregistrarea de aici, de la minutul 34.30.

Dar subiectul, care a dominat agenda publică înainte de alegeri – când președintele și guvernul preferau să discute despre campania de vaccinare mai mult decât despre gravitatea situației epidemiologice – s-a limitat, în ultimele zile, doar la informații oficiale privind organizarea campaniei de vaccinare.

Partea de informare a fost pusă în așteptare, după ce un site de informare a fost lansat de autorități chiar când atenția publică era minimă – pe 1 decembrie. Site-ul cuprinde informații sigure și informații “înșelătoare” (eufemism pentru dezinformări, conspirații și alte derapaje) despre vaccinare, formulate accesibil, dar lăsate la grămadă în liste de tip “top 10”.

  • Nu s-a mai auzit nimic despre acel site, după momentul lansării.

Între timp, au fost alegerile parlamentare, iar în Parlament a intrat un nou partid, AUR, ce cuprinde conspiraționiști care vor avea, de acum înainte, tribună națională și care au captat deja atenția extinsă a presei centrale, prin rezultatul lor la urne. Sunt conspiraționiști care au contestat vaccinurile, măsurile antipandemie și chiar pandemia de luni de zile – vezi un caz aici.

Când va exista, noul guvern va acționa și el și va informa.

Foto: © Chayakorn Lotongkum | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Doamne, ce bine imi pare ca nu va mai duceti de-acum inainte prin vacante in Grecia, Turcia si alte destinatii fara vaccin. Bine v-au facut. V-ati dus vara asta pe la dr… In praznic si ati umplut Romania de Covid. Aplecati urechea la toate tampeniile si duceti evolutia lumii in jos.

  2. Deși mai degrabă dezintegrezi un atom decât să schimbi o părere deja formată, cred că totuși merită să contracarăm mesajele anti virus și vaccin, mai ales pentru cei nehotărâți. E un fel de luptă în care trebuie să ne implicăm cu toții, indiferent dacă vom fi jigniți și făcuți nu știu cum în lipsa unor argumente… Dacă afirmi că tu știi sigur ce au pățit câțiva voluntari vaccinați, nu înseamnă un adevăr absolut, nu înseamnă un studiu sau observație personală, e doar o preluare a unei informații citită undeva pe internet… Cu privire la viteza de dezvoltare a unui vaccin, se face mereu comparație cu viteza de dezvoltare din trecut a unui vaccin, ca argument contra, fără să se țină cont de secolul în care trăim, și fără să ne surprindă tehnologia atunci când e în avantajul nostru. De exemplu nu suntem deloc surprinși de faptul că avem la îndemână, într-un telefon, la aproape toate cunoștințele umanității, și că în urmă cu doar 20 de ani încă mai comunicam prin telefonul fix, ne uitam într-un almanah la ce mai e nou și trimiteam scrisori și vederi scrise cu pixul… De aceea, e mai sănătos să citim părerea specialiștilor și să ținem cont de sfaturile experților consacrați în orice domeniu, să credem că virusologii, medicii și-au ales meseria pentru a salva vieți, să credem că dacă un vaccin e aprobat de către o autoritate competentă dovedită, atunci chiar e sigur, și să nu ne lăsăm influențați de afirmații citite undeva… de către cineva…

    1. Tocmai asta e problema, ca sunt medici si specialiști care au rezerve serioase. Sa se vaccineze deci intai politicienii care fac reclamă la vaccin. Si toti cei care au incredere in “autoritatea competentă dovedită”.

  3. Este dezinformare ca 4 voluntari au facut paralizie faciala temporară dupa vaccinare ? Daca dupa 6 luni paralizează complet ? Si de ce ne considerați copii proști, pe care trebuie sa-i feresti de “dezinformare”? Organizați dispute publice serioase intre cei ce sustin vaccinul si opozanți. Si lasati oamenii sa judece singuri, nu-i mai considerati niste idioți carora trebuie sa le faci binele cu forța. Exact așa lumea ajunge sa creadă ca e ceva in neregulă cu această insistență pro-vaccinare.

  4. Când apar informații despre NOUL simptom cauzat de coronavirus, cum ar putea oamenii să fie singuri de un vaccin scos în câteva luni din cercetare, indiferent de testări? Când atâția alții sunt asimptomatici și pot trece de boală fără efectele secundare mai rele decât cele ale vaccinului, ce motiv ai să-i obligi pe aceștia să se vaccineze? Nu e nevoie de conspirații pentru a înțelege reținerea oamenilor în acest moment. Și mai ales, dacă se vehiculează obligativitatea în condițiile în care nu a fost timp pentru ca tot ceea ce ține de virus, să fie suficient cunoscut. Binele făcut cu obligație nu este în regulă, și nu a fost niciodată în istorie. Iar a-i câștiga pe oameni nu este posibil în 3 luni. Pentru cine are mintea trează știe că vom trăi și cu acest virus, așa cum și cu alții. Problema este devierea medicinii, o dată mai mult, spre rezolvarea simptomelor și nu a cauzelor. Iar cauzele, indiferent care sunt, sunt favorizate de stilul de viață nesănătos, lipsit de mișcare și natură. Sunt lucruri foarte simple de care societatea noastră actuală uită. Și este vizibilă o problemă mult mai gravă decât virusul: mentalitatea binelui, plăcerii și profitului imediat, cu orice preț, este în defavoarea siguranței pe termen lung a unei persoane și nu numai. Aici e adevărata problemă: să crezi că cel mai bine este să anulezi o boală păcălind simptomele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Proiectul legii Învățământului preuniversitar, aflat în Parlament, nu prevede sancțiuni în cazul unor agresiuni asupra cadrelor didactice. Acestea sunt prevăzute în Codul Penal

Actuala variantă a legii Învățământului Preuniversitar, care se află acum în Parlament, prevede interzicerea comportamentelor “care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea fizică/psihică ale beneficiarilor primari și ale personalului…
Vezi articolul

SURSE Daniel Mălăelea și Răzvan Călugăreanu (PNL), inspectori școlari generali adjuncți la București, vor fi schimbați din funcții / Revin la vârful ISMB Gabriela Postescu și Mihaela Ciho, susținute de PSD

Inspectorii școlari generali adjuncți Daniel Mălăelea și Răzvan Călugăreanu vor fi schimbați de la șefia Inspectoratului Școlar al Municipiului București, potrivit surselor Edupedu.ro Mutarea are loc în contextul preluării conducerii…
Vezi articolul

Rectorul Remus Pricopie, despre tensiunile dintre partidul AUR și SNSPA: “Așa cum ieri cei de la AUR au intrat în sălile de clasă și încercau să spună că această școală nu e bună, veniți la noi la AUR, același mesaj era în perioada legionarilor, în ’39-’40”

Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), apreciază, într-un interviu acordat Digi24.ro, că atitudinea sa și a profesorilor SNSPA care au luat poziție publică față de…
Vezi articolul