„Un copil de la sat trebuie să aibă aceeași șansă la o educație bună precum un copil de la oraș”, transmite vicepremierul Oana Gheorghiu, într-o reacție publicată pe Facebook după rezultatele PISA 2025. Ea spune că rezultatele nu ar trebui să mai fie tratate ca un motiv de surpriză și cere ca educația să devină o prioritate națională permanentă.
„Din păcate, rezultatele PISA nu ne mai șochează cu nimic. Și abia asta este partea cea mai tristă”, scrie Oana Gheorghiu.
Vicepremierul afirmă că responsabilitatea pentru rezultatele slabe nu poate fi transferată elevilor sau profesorilor. „Vinovați nu sunt nici copiii, nici profesorii. Trebuie să ne întrebăm dacă noi, ca stat și ca societate, le oferim copiilor și profesorilor resursele de care au nevoie pentru a reuși.”
În mesajul său, Oana Gheorghiu leagă rezultatele PISA de competențele necesare elevilor după terminarea școlii.
„Educația nu înseamnă doar memorare, note și examene. Înseamnă să poți să citești și să înțelegi un text, să gândești critic, să rezolvi o problemă, să faci diferența între adevăr și manipulare, să folosești tehnologia fără să fii folosit de ea.”
Rezultatele PISA 2025 arată că 52% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul minim de competență la matematică, 48% la citire și 46% la științe. România a înregistrat și decalaje mari între școlile rurale și cele urbane: 98 de puncte la științe, 94 de puncte la citire și 109 puncte la matematică.
„Nu putem vorbi despre egalitate de șanse dacă diferența dintre școlile de la țară și cele de la oraș ajunge la aproape 100 de puncte în evaluările internaționale”, afirmă vicepremierul.
Apel pentru programe adaptate prezentului
Oana Gheorghiu cere investiții în profesori, resurse pentru școli și programe școlare conectate la realitatea în care trăiesc copiii.
„Avem nevoie de profesori respectați și sprijiniți. De școli în care copiii să aibă acces la resurse și sprijin. De programe care îi pregătesc pentru lumea în care trăiesc, nu pentru lumea de acum 30 de ani.”
Ea susține, de asemenea, că schimbarea nu poate fi produsă doar de Ministerul Educației sau de școală: „Avem nevoie de comunități în care școala, părinții, autoritățile locale și societatea civilă lucrează împreună.”
„Fiecare an în care amânăm schimbarea” afectează o generație
Vicepremierul avertizează că efectele reformelor educaționale apar în timp, ceea ce face amânarea deciziilor cu atât mai costisitoare.
„Educația nu produce rezultate peste noapte, dar fiecare an în care amânăm schimbarea înseamnă o generație care pierde o parte din șansele ei”, afirmă Oana Gheorghiu.
Ea cere ca educația să nu fie discutată doar în momentul publicării unor rezultate internaționale: „Educația trebuie să fie o prioritate națională, nu un capitol pe care îl redeschidem o dată la câțiva ani, când apar rezultatele PISA.”
„Pentru că, în cele din urmă, nu PISA este examenul pe care trebuie să-l trecem. Adevăratul examen este să reușim să le dăm copiilor noștri șansa de a-și construi singuri viitorul. Și pentru asta nu mai avem timp de pierdut”, încheie vicepremierul.
La două zile de la publicarea rezultatelor PISA 2025, nu a existat o reacție oficială a Guvernului sau o poziție publică a premierului Ilie Bolojan pe această temă.
Reacția vine după ce Oana Gheorghiu a criticat, în mai, subfinanțarea educației și lipsa unor proiecte asumate public. Vicepremierul declara atunci că bugetul educației rămâne mic deoarece „nu există proiecte reale în educație” și pentru că „nimeni nu luptă pentru acest buget”, cerând un leadership din școli și universități care să vină în fața Guvernului cu priorități și finanțare concrete. În bugetul pentru 2026, Ministerul Educației are prevăzute circa 62 de miliarde de lei, echivalentul a 3,03% din PIB-ul estimat, potrivit unei analize Edupedu.ro
