Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu: Vrem să fim puternici, vrem să fim mai competitivi față de China, față de Statele Unite / Dacă nu investim coerent, sustenabil în sistemele educaționale, nu avem cum să sperăm

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să investească „coerent, sustenabil” în sistemele educaționale pentru a putea depăși China și SUA – cei doi giganți economici cu care concurează – a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, pentru TVR Iași. Aceasta a subliniat faptul că profesorii în învățământul vocațional, profesional și universitar joacă un rol esențial în acest proces.

• Roxana Mînzatu este vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

„Vrem să fim mai competitivi, vrem să fim mai puternici față de China, față de Statele Unite. Cheia, pe termen lung, este educația. Și asta este important la nivelul întregii Unii Europene. Dacă nu ne calibrăm investiția în mod coerent, sustenabil în sistemele educaționale, nu avem cum să sperăm la o competitivitate la rândul ei sustenabilă. Ea va fi pe termen scurt, cu anumite măsuri care să stimuleze industriile”, a declarat aceasta.

„Avem nevoie de oameni care să fie bine pregătiți și în învățământul vocațional, învățământ profesional, meseriași și în zona învățământului universitar”, a mai adăugat ea.

Roxana Mînzatu a explicat care sunt mecanismele prin care UE sprijină educația în rândul statelor europene. Este vorba despre investițiile prin programul Erasmus+, dar și de fondurile europene, utilizate pentru „clădiri sau echipamente școlare, ateliere sau pentru cele de sport, dar vorbim de investiții în modernizarea programei, școlare, crearea de resurse educaționale, instruirea dascălilor, până la urmă, de multe ori, chiar și remunerarea dascălilor care sunt implicați în proiectele cu finanțare europeană”.

Potrivit ei, România beneficiază în perioada 2021-2027 de peste 7 miliarde de euro – „alocate și pentru partea de ocupare, și pentru creare de locuri de muncă, dar și pentru partea de modernizare a sistemului educațional și combaterea abandonului școlar” – din partea UE prin Fondul Social European Plus.

„Folosiți aceste fonduri inteligent, cu impact, este important ca fiecare apel, fiecare program de finanțare să fie gândit eficient, iar cei care îl accesează să implementeze proiectele la maxim de calitate”, a îndemnat ea.

În acest domeniu, competența UE este limitată, adică „nu poate să vină și să spună unui stat membru ce să facă în zona educației, nu este o competență europeană, nu o pot spune nici în Danemarca, nici în Franța, nici în România, dar putem să ne stabilim o ambiție politică comună”.

Din acest motiv, îmbunătățirea sistemelor educaționale din UE ține, în cea mai mare măsură, de statele membre, care trebuie „să adere la această ambiție comună, căci educație este în centrul eforturilor economice pe care le realizează”.

În ceea ce privește programul Erasmus+, vicepreședinta Comisiei Europene a sfătuit românii să fie mai atenți la acesta, pentru că nu este doar un program pentru studenți, ci unul care „oferă oportunități și de dezvoltare educațională și pentru tineri care sunt în învățământul profesional, și pentru cadrele didactice, și din toate zonele educaționale”.

Informații de context

Monitorul Educației și Formării 2024, publicat de Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut, a plasat România în ipostaza de „lanternă roșie a UE în Educație”, după ce țara noastră s-a situat pe ultimul loc sau printre ultimele la toți indicatorii privind calitatea educației, de la educația timpurie la învățământul superior.

În același timp, România se află de patru ani pe primul loc în UE la părăsirea timpurie a școlii, potrivit datelor Eurostat. În 2024, 16,8% dintre tinerii români care în anul 2024 aveau vârste între 18 și 24 de ani au părăsit timpuri școala. Fenomenul este în creștere în țara noastră, spre deosebire de celelalte țări europene, în care procentele scad.

Cauzele acestui fenomen își au rădăcinile în situațiile precare în care un procent semnificativ de copiii trăiesc: 33.8% dintre copiii cu vârste sub 18 ani din România erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024, potrivit datelor Eurostat semnalate de Edupedu.ro. În plus, România este țara cu cei mai mulți copii cu vârste preșcolare care nu sunt înscriși la grădiniță (27,3%) – de aproape trei ori mai mult decât media europeană.