VIDEO Ordinul „Palmes academiques” în grad de Comandor, oferit ministrului Educației Sorin Cîmpeanu de ambasadoarea Franței Laurence Auer / Cîmpeanu: Trebuie să mărturisesc că nu am învățat limba franceză în școală

2.051 de vizualizări
Foto: Ambasada Frantei
Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Laurence Auer, l-a decorat, vineri, pe ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, cu ordinul „Palmes academiques în grad de Comandor”, ministrul afirmând că va susţine folosirea limbii franceze în cadrul instituţiilor UE, scrie Agerpres. La ceremonie, ministrul a spus că nu a învățat limba franceză în școală, ci a ales să o învețe pe cont propriu, o alegere pe care o recomandă tuturor tinerilor, ca pe „un pașaport pentru angajare”.

„Trebuie să mărturisesc că nu am învățat limba franceză în școală. A fost o alegere, o alegere pe care o recomand tuturor tinerilor, cu argumente – limba franceză poate fi un veritabil pașaport pentru angajare. Calitatea de a fi angajabil este una din misiunile principale, unul din obiectivele, din prioritățile universităților din lumea întreagă”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

„Această distincţie a fost acordată domnului Cîmpeanu de către ministrul francez al Educației, în decembrie 2020, pentru promovarea limbii franceze din funcţia de preşedinte al AUF”, a scris Ambasada Franței pe contul de Facebook al instituției.

“O să susţin folosirea limbii franceze în instituţiile europene. Deja am avut şansa de a fi ales de secretarul general al OIF (Organizaţia Internaţională a Francofoniei – n. r.), Louise Mushikiwabo, să fac parte din echipa sa ce va reprezenta Europa Centrală şi Orientală, pentru a susţine, în pregătirea preşedinţiei franceze de la Bruxelles, folosirea limbii franceze în instituţiile europene. Sunt foarte mândru asta”, a afirmat ministrul român în cadrul ceremoniei.

Ambasadoarea Franţei a subliniat că medalia pe care i-a oferit-o ministrului Cîmpeanu este “probabil una dintre cele mai frumoase decoraţii franceze”.

Ordinul „Palmes academiques” este un ordin oferit de Președintele Franței, gradul de comandor fiind cel mai înalt dintre cele trei grade ale acestuia. Distincția datează din 1808, fiind una dintre cele mai vechi.

Recompensează personalitățile din domeniul Educației și persoanele care au contribuit la îmbogățirea patrimoniului național.

Diplomatul francez s-a referit la rolul lui Cîmpeanu ca preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei din 2017.

“Aţi susţinut ca atât formarea profesională a studenţilor, cât şi digitalizarea instrumentelor din educaţie sau rolul social al universităţilor să fie obiectivele majore ale Francofoniei universitare din întreaga lume (…) Tot sub conducerea dumneavoastră, primele reuniuni ale Francofoniei ştiinţifice vor avea loc la Bucureşti, în paralel cu Adunarea Generală din septembrie 2021”, a spus ea.

Totodată, a menţionat că acordarea unei decoraţii pentru un ministru în funcţie este un caz excepţional şi l-a numit pe Cîmpeanu “un mare prieten al Franţei”.

“Când a fost decis să fie acordată această decoraţie, Sorin nu era ministru iar Republica Franceză îi datora decernarea acesteia. Decorarea unui ministru este un caz rar. În general, putem propune foşti miniştri, funcţionari care nu mai lucrează în domeniu. Deci, vă mulţumesc că sunteţi aici, căci este o triplă onoare că luaţi parte la această ceremonie foarte specială”, s-a adresat Laurence Auer celor prezenţi.

La ceremonie au participat și patru din cei cinci secretari de stat de la Ministerul Educației.

Foto: Maria Stefania Manea/Facebook.com

Sorin Cîmpeanu a amintit că a fost ales preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF) în mai 2017, când preşedintele Emmanuel Macron şi-a început primul mandat.

El a spus că este “emoţionat” de propunerea franceză pentru posibilitatea unui al doilea mandat în funcţia de preşedinte al AUF.

“Nu ştiu dacă pot satisface toate exigenţele, dar am timp până în septembrie”, a mai afirmat Sorin Cîmpeanu. 

Foto: Ambasada Franței


10 comments
  1. Daca, inainte de 1994, in Romania, limba franceza era considerata, de aproape 40 de ani, ca fiind “langue de coeur des Roumains” (avand de cca 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul ei decat cei implicati in studiul limbii engleze), dupa aderarea Romaniei la OIF (in 1993) aceasta organizatie a Francofoniei internationale a recunoscut oficial ca nu are “nici vocatia si nici mijloacele de-a apara si promova francofonia Romaniei”. Desi Romania ii plateste anual cotizatii substantiale (pentru ce oare?) … In consecinta, cu toata prezenta RFI si TV5 in Romania (inca din 1991), utilizarea limbii franceze si interesul conationalilor nostri pentru frumoasa limba a lui Moliere au scazut continuu (din motive binecunoscute celor interesati). Nici Guvernul Romaniei si nici investitorii francofoni in Romania nu sunt preocupati de acest aspect, mai ales ca procesul de integrare a Romaniei si adioptarea Acquis-ului comunitar s-au desfasurat aproape exclusiv in limba engleza… Oficialii francofoni prezenti in Romania sustin ca “intrucat limba franceza este o miza economica de prim ordin pentru Romania revine Guvernului Romaniei misiunea de–a promova aceasta limba in Romania”…. De fapt francofonia Romaniei pare sa nu mai intereseze pe prea multi avand in vedere atat evolutiile pe plan extren (80% din populatia lumii francofone se afla in statele Africii) cat si cele pe plan intern (utilizarea tot mai larga dar si inadvertenta a ROMGLEZEI de catre noile generatii in cautare de recunoastere si faima precum si preferintele investitorilor francofoni in Romania pentru limbile engleza si romana in relatiile lor cu angajatii romani)…. Speram ca dl.Ministru Sorin Campeanu, cunoscand bine ce probleme are Francofonia internationala pe plan mondial, inclusiv la CEE, sa actioneze in mod eficace si adecvat si – incurajat fiind de recenta distinctie primita prin Ambasada Frantei la Bucuresti – sa actioneze si in Romania pentru revitalizarea utilizarii limbii franceze… Mai ales ca face parte din Guvernul Romaniei!…Exista inca in Romania multe experiente, idei, proiecte, etc dar lipsa de interes si preocupare a mai marilor francofoniei internationale pentru francofonia Romaniei este total contraproductiva..

  2. Daca, inainte de 1994, in Romania, limba franceza era considerata, de multe decenii, ca fiind “langue de coeur des Roumains” (avand in 1993 de cca 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul ei decat cei implicati in studiul limbii engleze), dupa aderarea Romaniei la OIF (in 1993) aceasta organizatie a Francofoniei internationale a recunoscut oficial ca nu are “nici vocatia si nici mijloacele de-a apara si promova francofonia Romaniei”. Desi Romania ii plateste anual cotizatii substantiale (pentru ce oare?) … In consecinta, cu toata prezenta RFI si TV5 in Romania (inca din 1991), utilizarea limbii franceze si interesul conationalilor nostri pentru frumoasa limba a lui Moliere au scazut continuu (din motive binecunoscute celor interesati). Nici Guvernul Romaniei si nici investitorii francofoni in Romania nu sunt preocupati de acest aspect, mai ales ca procesul de integrare a Romaniei si adioptarea Acquis-ului comunitar s-au desfasurat aproape exclusiv in limba engleza… Oficialii francofoni prezenti in Romania sustin ca “intrucat limba franceza este o miza economica de prim ordin pentru Romania revine Guvernului Romaniei misiunea de–a promova aceasta limba in Romania”…. De fapt francofonia Romaniei pare sa nu mai intereseze pe prea multi avand in vedere atat evolutiile pe plan extren (80% din populatia lumii francofone se afla in statele Africii) cat si cele pe plan intern (utilizarea tot mai larga dar si inadvertenta a ROMGLEZEI de catre noile generatii in cautare de recunoastere si faima precum si preferintele investitorilor francofoni in Romania pentru limbile engleza si romana in relatiile lor cu angajatii romani)…. Speram ca dl.Ministru Sorin Campeanu, cunoscand bine ce probleme are Francofonia internationala pe plan mondial, inclusiv la CEE, sa actioneze in mod eficace si adecvat si – incurajat fiind de recenta distinctie primita prin Ambasada Frantei la Bucuresti – sa actioneze si in Romania pentru revitalizarea utilizarii limbii franceze… Mai ales ca face parte din Guvernul Romaniei!…Exista inca in Romania multe experiente, idei, proiecte, etc dar lipsa de interes si preocupare a mai marilor francofoniei internationale pentru francofonia Romaniei este total contraproductiva….

  3. Aoleu cu cate se ocupa monsieur, dar nimic din ce face nu limpezeste apele in vietile elevilor si ale profesorilor… Ba din contra! Cum explica dumnealui calendarul corigentelor la 2 sapt de finalizarea cursurilor? Ce invata elevul lenes care nu a facut nimic tot anul in astea doua sapt? Sau scopul e fie sa nu mai existe corigente, fie ii lasam repetenti si apoi vad n ei dupa noi, noaptea pe strada…?

  4. Daca, inainte de 1994, in Romania, limba franceza era considerata, de aproape 40 de ani, ca fiind “langue de coeur des Roumains” (avand de cca 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul ei decat cei implicati in studiul limbii engleze), dupa aderarea Romaniei la OIF (in 1993) aceasta organizatie a Francofoniei internationale a recunoscut oficial ca nu are “nici vocatia si nici mijloacele de-a apara si promova francofonia Romaniei”. Desi Romania ii plateste anual cotizatii substantiale (pentru ce oare?) … In consecinta, cu toata prezenta RFI si TV5 in Romania (inca din 1991), utilizarea limbii franceze si interesul conationalilor nostri pentru frumoasa limba a lui Moliere au scazut continuu (din motive binecunoscute celor interesati). Nici Guvernul Romaniei si nici investitorii francofoni in Romania nu sunt preocupati de acest aspect, mai ales ca procesul de integrare a Romaniei si adioptarea Acquis-ului comunitar s-au desfasurat aproape exclusiv in limba engleza… Oficialii francofoni prezenti in Romania sustin ca “intrucat limba franceza este o miza economica de prim ordin pentru Romania revine Guvernului Romaniei misiunea de–a promova aceasta limba in Romania”…. De fapt francofonia Romaniei pare sa nu mai intereseze pe prea multi avand in vedere atat evolutiile pe plan extren (80% din populatia lumii francofone se afla in statele Africii) cat si cele pe plan intern (utilizarea tot mai larga dar si inadvertenta a ROMGLEZEI de catre noile generatii in cautare de recunoastere si faima precum si preferintele investitorilor francofoni in Romania pentru limbile engleza si romana in relatiile lor cu angajatii romani)…. Speram ca dl.Ministru Sorin Campeanu, cunoscand bine ce probleme are Francofonia internationala pe plan mondial, inclusiv la CEE, sa actioneze in mod eficace si adecvat si – incurajat fiind de recenta distinctie primita prin Ambasada Frantei la Bucuresti – sa actioneze si in Romania pentru revitalizarea utilizarii limbii franceze… Mai ales ca face parte din Guvernul Romaniei!…Exista inca in Romania multe experiente, idei, proiecte, etc dar lipsa de interes si preocupare a mai marilor francofoniei internationale pentru francofonia Romaniei este total contraproductiva..

  5. Si eu trebuie sa mentionez ca dumneata domnule ministru Tampeanu, esti unul dintre cei mai slabi si inabordabili ministri din cati a avut Romania. Genul de om cu care nu se poate comunica, care peste noapte implementeaza ce a visat si de o inflexibilitate rar intalnita!
    Esti o rusine de ministru, cu toate miscarile si balbele pe care le faci de cand esti inscaunat. Mai mult, atat de mult apreciezi competenta si excelenta, munca, stimulezi capacitatile oamenilor si competenta, incat tai aripile dascalilor capabili prin taierea sporului de doctorat! Esti o mizerie umana!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Argumentul Ligiei Deca pentru introducerea examenului de admitere la liceu, total diferit de cel al lui Sorin Cîmpeanu: „Vedem multe răzgândiri” ale elevilor care se transferă la alte profiluri, pentru că nu li se potrivesc cele la care au fost repartizați

„Vedem multe răzgândiri, transferuri (ale elevilor – n. red.), pentru că nu li se potrivește profilul la care au fost repartizați prin repartizarea aceea computerizată”, a declarat ministrul Educației, Ligia…
Vezi articolul

Scrisoare de susținere a protestului jurnalistei Emilia Șercan, semnată de peste 20 de profesori ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București și adresată președintelui Iohannis: Vă aducem la cunoștință un grav abuz al sistemului de justiție din România cu repercusiuni asupra profesiei de jurnalist și a democrației românești

Peste 20 de profesori de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, au anunțat public că susțin protestul jurnalistei Emilia Șercan. Într-o scrisoare deschisă remisă Edupedu.ro, 22…
Vezi articolul