VIDEO Plagiatul, dezbătut de mai-marii universităților: “Gradul de similitudine tolerat” și “termenele de prescriere”, metode vehiculate pentru îndulcirea sancționării fraudelor academice

2.499 de vizualizări
Dezbaterea de la Senat pe tema integritatii in universitati / Foto: Senatul Romaniei
“Ni s-a transmis de către ARACIS că în regulamentele școlilor doctorale va trebui să apară gradul de similitudine care va fi tolerat”, grad care riscă să crească “de la un procent la altul”, a spus joi, într-o dezbatere pe tema integrității în învățământul superior, senatorul Adrian Hatos, președinte al Comisiei pentru Știință. Un alt participant, profesorul Liviu Papadima de la Universitatea din București, a povestit la rândul său cum, în discuțiile ce vizau Legea cercetării științifice, se punea problema unor “termene de prescriere” pentru plagiat. Acestea au fost doar două dintre exemplele de “îndulcire” a sancțiunilor pentru încălcarea regulilor de integritate academică, prezentate în discuția găzduită de Senat.

Evenimentul a descris proporțiile fraudei într-o țară afectată de un val de scandaluri de plagiat, unde “norme există”, după cum a spus fostul ministru Daniel Funeriu, dar “se merge pe o minimă rezistență”, conform profesorului Marius Andruh, iar granița între răspunderea etică și cea legală este continuu forțată în acest domeniu, după cum apreciază Liviu Papadima.

  • Dezbaterea “Transparență și integritate în sistemul de învățământ superior” a fost un rar moment în care reprezentanți de seamă ai mediului universitar au descris public și pe larg problemele de etică, de transparență și integritate cu care se confruntă instituțiile de profil, cu accent pe plagiat și frauda în examene.
Înregistrarea dezbaterii (puncte principale din discuție, mai jos):

Participanții la discuție au agreat că este vorba despre probleme grave, dar au avut puncte de vedere diferite privind modul necesar de intervenție pentru rezolvarea acestora – accent pe prevenție, accent pe modificări legislative, respectiv accent pe rezolvarea lor în cadru profesional, nu legal.

Cum se perpetuează atitudinea permisivă a descris senatorul Adrian Hatos, președinte al Comisiei de Știință, care a vorbit despre cum “ni s-a transmis” ca în regulamentele școlilor doctorale să apară un grad de similitudine tolerat. Similitudinea fiind, potrivit propriilor afirmații, un exemplu al paradoxului lui Zenon.

Potrivit lui Hatos, este nevoie de “severitate în sancționarea problemelor de integritate”, care nu ar exista în acest moment, el punând accent pe componenta juridică a deciziilor de sancționare.

Adrian Hatos, în dezbaterea de la Senat: 
  • Noi nu avem o reglementare cu privire la gradul de similitudine. Avem doar precedente, care precedente produc o inflație. Întotdeauna se invocă cazul celor 5%. În momentul în care am permis plagiat cu 5%, ajungem la paradoxul lui Zenon: care e problema cu plagiatul de 6%, cu plagiatul de 7%? Dintr-un procent în altul putem crește gradul de similitudine pe care noi îl tolerăm. Noi nu avem o reglementare din punctul acesta de vedere, dar să știți că reglementarea intră acum pe ușa din dos, prin reglementările ARACIS, care a demarat procedura de acreditare a școlilor doctorale și ni s-a transmis de către ARACIS [Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior – N. Red.] că în regulamentele școlilor doctorale va trebui să apară gradul de similitudine care va fi tolerat (…)
  • Din punct de vedere al reglementărilor, avem nevoie de severitate în sancționarea problemelor de integritate, deocamdată nu avem așa ceva. În al doilea rând, totuși trebuie să avem și inteligență în reglementare. Nu totul se rezumă la cât de severe sunt sancțiunile, ci revenind la cazul celebru deja de la Universitatea din București, înainte de a sancționa foarte dur – nu mă refer la plagiat – ar trebui să te asiguri că ai reglementări, proceduri de evaluare de așa natură încât să preîntâmpini, să faci dificilă frauda. Asta, de pildă, la evaluarea academică, la examene, teste.
  • Pe de altă parte, juriștii care se ocupă de probleme de integritate ar putea să ne facă o listă întreagă de persoane care au deja sentințe definitive pentru fraudă și care în continuare lucrează în universități. (…) Aici este o problemă de legislație.

Pe de altă parte, Liviu Papadima de la Universitatea din București a menționat un alt exemplu de rezistență în fața tentativelor de eradicare a fraudelor: propunerea să fie introduse “sancțiuni și termene de prescriere”. “Dacă se dovedește că Euripide i-a furat o piesă lui Sofocle, ăla rămâne plagiat” și după mii de ani, a spus Papadima, arătând că e vorba despre un delict etic, înainte de toate. De aceea, el a insistat pe nevoia ca aceste probleme să fie soluționate la nivel profesional, în mediul academic, nu prin instrumente de legiferare.

Liviu Papadima, Universitatea din București:
  • Am fost la un moment dat invitat (…) la Camera Deputaților, la o discuție preliminară despre Legea cercetării științifice. Din câte înțeleg, nu e finalizată nici până acum. Se discuta foarte aprins despre problema deontologică a fraudei academice, în primul rând plagiatul, dar nu numai (…) Se discuta în termenii următori: să se prevadă sancțiuni și termene de prescriere. Am luat cuvântul și am spus că pentru mine, e stupefiantă discuția. Dacă, în momentul de față, se dovedește că Euripide i-a furat o piesă lui Sofocle, ăla rămâne un plagiat! Dacă se descoperă și după 2000 de ani… nu poți să zici că un plagiat se prescrie. Pentru că un plagiat este un delict etic. Noi încercăm să transferăm toată problematica etică, deontologică și de integritate în domeniul juridic. Faptul că la noi aceste probleme se tranșează în instanță e o aberație. Nu ar trebui să ajungă în instanță. 
  • Dacă aveți intenția să legiferați, legiferați în sensul ăsta: să apărați comunitatea academică de ingerințele unor instanțe care nu au ce căuta în rezolvarea acestor litigii. (…) Marea sancțiune este condamnarea de către comunitatea profesională. Asta te descalifică oriunde.

În intervențiile sale, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a insistat pe faptul că norme există, dar “nu se respectă de către universități”, el fiind contrazis, parțial, de către Papadima, care a arătat că unele au luat măsuri împotriva fraudelor.

Fostul ministru Daniel Funeriu:
  • “Norme există. Ele nu se respectă. Nu se respectă de către universități. De ce nu le respectă? Pentru că nu vor. (…) Haideți să ne raportăm la ce avem în legi. Iar studenții sunt bineveniți să facă tam-tam pe aceste teme”.

O altă problemă semnalată în dezbatere este calitatea slabă a multor publicații folosite pentru articole în vederea doctoratelor, a arătat profesorul Marius Andruh.

Marius Andruh, vicepreședinte CNATDCU:
  • De acum înainte, dacă vrem să fim mari universități, ar trebui să ne preocupe calitatea cercetării, calitatea jurnalelor în care publicăm, a articolelor care provin din tezele de doctorat. Pentru că se merge, de multe ori, pe o minimă rezistență, se publică de multe ori în jurnale minore sau obscure. (…) Sunteți la curent cu toții de puzderia de reviste românești care s-au făcut pe ele însele de râs și ne-au făcut pe noi de râs prin tipul de lucrări pe care le-au publicat. Cazul Metalurgica International este binecunoscut, mai nou și Revista de chimie este “banată” la Web of Science pentru modalități necorecte de promovare a jurnalului și a articolelor (…)

În ceea ce-l privește, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, președinte al Consiliului Național al Rectorilor, a insistat pe nevoia ca, pe lângă instituțiile de control și sancționare, universitățile să dezvolte mecanisme de educare a oamenilor, așa încât frauda să fie prevenită.

Daniel David, UBB:
  • Transparența și integritatea sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene, aceasta înseamnă și asupra mediului academic. Iar dacă universitățile românești doresc într-adevăr să fie ancorate în mediul academic european, ele trebuie să ia foarte în serios aceste valori.
  • Noi avem ca profil psiho-cultural, un nivel foarte crescut în ceea ce privește vânarea negativului și pedepsirea negativului. Acum, e foarte bine să dezvoltăm instituții de control prin care să prevenim sau să pedepsim. Însă, în același timp, e la fel de important să dezvoltăm mecanisme prin care educăm oamenii, elevii, studenții, profesorii să nu ajungă în situația de a frauda. Asta ne lipsește în țară. Am început să dezvoltăm mecanismele de control, pedepsire la un nivel acceptabil, se poate face și mai mult, dar ne trebuie mult mai mult pe componenta de a educa și de a nu ajunge în această situație.

Foto: Senatul României


4 comentarii
  1. Tot sistemul de invatamant este putred.Insa cea mai mare parte de vina o are sistemul superior de invatamant ,aici este,,fabrica de dipome,doctorate ,masterate”care a adus impostori in toate domeniile-politica,sanatare,administratie,justitie,invatamant,poltie,armata,sport ,cultura-totul este in metastaza.

  2. Sunt foarte curios cine a organizat aceasta intalnire? Cum s-a utilizat transparenta in selectia participantilor? Spun asta pentru ca foarte multi vorbitori au facut apel la transparenta, dar nu imi amintesc sa fi primit vreun anunt cu privire la acest eveniment. Stau si ma intreb cine sunt atunci ” mai marii universitatilor”si care sunt universitatile solicitate? De exemplu dl. Funeriu ce universitate a reprezentat?
    Sigur, parerile exprimate pot avea un grad mai mic sau mai mare de legatura cu realitatea in functie de domeniu. In domeniul umanist de exemplu unele mentionari pot fi interpretate ca plagiate, dar in domeniul tehnic mentionarea unor relatii de baza deja consacrate este de multe ori absolut necesara. Produsele sofware care fac acesta analiza conduc atunci la aparitia unor nivele globale de similitudine pe o intreaga lucrare ( inclusiv numele unor savanti). De aici si pana la a interpreta drept toleranta un anumit procent, mi se pare ca este de domeniul vanatorilor de vrajitoare.

  3. O contabilizare matematica a similitudinilor este o tampenie. Similitudini pot aparea din diferite motive si este necesar un punct de vedere autorizat, al unui specialist, daca unele texte sunt similtudini intamplatoare sau plagiat. Si asa, ajungem din nou la oameni si la posibilitile de coruptie, infinite in RO. Jumatate din participanti sunt niste sinistrii academici, oportunisti sau carieristi, cu aia nu faceti curatenie in sistemul universitar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like