Un an de stagiatură în școală, cu un mentor, în care cei care vor să devină profesori vor fi încadrați cu jumătate de normă – aceasta va fi noua cale de acces în cadriera didactică, potrivit anunțului făcut de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta a prezentat câteva dintre noutățile incluse în viitoarea lege a educației la o conferință a Institutului Aspen, vineri.
Cîmpeanu a spus că după absolvidea studiilor universitare cine vrea să devină profesor „nu mai intră direct la clasă”, ci „faci un an de stagiatură”. În acest an beneficiază de sprijinul unui mentor – mentorul este un profesor cu experiență care va fi degrevar parțial de norma didactică pentru aceste activitați. În plus, profesorii mentori vor fi plătiți pentru orele suplimentare pe care le fac peste norma redusă stabilită, a mai spus ministrul.
„La finalul stagiaturii să dai un examen de licențiere pentru intrarea în corpul profesorilor”, a declarat ministrul Educației.
„Profesorul este factorul determinant în școli. Avem un sistem în care am regândit cariera didactică. După absolvirea studiilor universitare nu mai intri direct în clasă, faci un an de stagiatură. În acel an de stagiatură o să ai o normă de predare redusă la jumătate, spre exemplu, o să beneficiezi de un mentor. Ca să poți beneficia de un mentor, un profesor cu experiență, acel mentor trebuie să aibă și el la rândul lui norma de predare redusă, pentru a avea timp. Ce prestează în plus, ca activitate de mentorat, să fie plătită, și asta necesită resurse, deci toate măsurile necesită resurse financiare. La finalul stagiaturii să dai un examen de licențiere pentru intrarea în corpul profesorilor. Sunt lucruri care, repet, conceptual sunt puse la punct și am mizat pe încrederea dumneavoastră în momentul în care voi face publice proiectele de lege așa cum le-am gândit și asta se va întâmpla într-o perioadă de peste câteva zile, cu siguranță, veți vedea traducerea juridică a concluziilor proiectului România educată. Dar finanțarea va rămâne un factor esențial”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
Ideea este preluată din raportul proiectului România educată unde scrie că pentru intrarea în cariera didactică va fi dezvoltat un sistem de stagiatură didactică, însemnând că fiecare profesor-stagiar va avea un profesor-mentor care îl va ghida.
Despre acest examen de licențiere de la final, pomenit de ministrul Cîmpeanu, Raportul România educată arată la pagina 67, în Obiectivele O2.e că va avea loc „transformarea definitivatului într-un examen de licențiere pentru cariera didactică la finalul formării inițiale, cu două componente de evaluare sumativă: raport de evaluare a stagiului practic și examen scris; absolvire cu certificare ca profesor”.
Redăm obiectivele care vizează intrarea în cariera didactică, din România educată:
„Dezvoltarea unui sistem de stagiatură didactică cu relevanță pentru intrarea în profesie, prin:
• dezvoltarea sistemului de mentorat didactic pe parcursul stagiaturii;
• revizuirea evaluării pe parcursul perioadei de stagiu, cu accent pe practica didactică la clasă și pe analiza rezultatelor învățării la elevi; crearea unui corp de evaluatori cu experiență, care să se ocupe de inspecția în vederea definitivării;
• transformarea portofoliului didactic într-un instrument cu rol formativ, care să includă date reale privind activitatea desfășurată de profesorii stagiari cu elevii lor, să fie discutat cu directorii și cu mentorii și să încurajeze autoreflecţia;
• transformarea definitivatului într-un examen de licențiere pentru cariera didactică la finalul formării inițiale, cu două componente de evaluare sumativă: raport de evaluare a stagiului practic și examen scris; absolvire cu certificare ca profesor”.
Ce este acum Definitivatul și cum se acordă
Examenul naţional de definitivare în învăţământ, cunoscut ca Definitivatul, este organizat de Ministerul Educaţiei şi cuprinde:
- etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;
- etapa a II-a, finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte
Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.
Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii.
Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.
Ideea de mentorat pentru tinerii care intră în sistem nu este una nouă. În primăvara anului 2021, Ministerul Educației a lansat proiectul PROF*, care e bazat pe aceeași idee de formare inițială cu profesori-mentori. Proiectul PROF a fost anunțat pe 16 aprilie 2021 de secretarul de stat de la acea vreme Maria Manea, care a declarat atunci pentru Edupedu.ro că este vorba despre un proiect cu o finanțare de 28 de milioane de euro (135.733.852,02 lei din care asistență financiară nerambursabilă 120.150.531,521 lei), iar grupul țintă este de 28.211 persoane. Proiectul a fost apoi lansat pe 7 mai, iar la conferința de lansare, consilierul prezidențial Ligia Deca a menționat că acest proiect este creat în urma dezbaterilor din proiectul România Educată.
Declarațiile ministrului Educației, în video de mai jos:
Foto: © Lightfieldstudiosprod | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Matei Pop
14 comments
O anormalitate! Nu va mai dori nimeni să fie profesor.
Ce mai lipsea în penuria de cadre didactice… O inovație care nu-și are rostul în situația actuală din învățământul românesc. Tinerii absolvenți condamnați la munca de o jumătate de normă timp de un an? Vechimea în muncă tot la jumătate? Și asta o propun unii care au lucrat în învățământ cu normă întreagă imediat după absolvirea universității.
Traktoristul cred ca se refera la jumatate de norma didactica (ore la clasa), nu la un contract cu timp partial de munca. Pentru ca nu-l duce mintea ministrul confunda normele.
Trebuie sa fii complet idiot sa nu-ti dai seama ca s-ar angaja foarte putini cu timp partial de munca.
Sistemul ar putea ramane la fel, cu concurs national de titularizare si cu conditia sa te inscrii la definitivat doar daca ai lucrat un an scolar sub supervizare.
Inainte de definitivat ai putea trece pe la un centru de evaluare pentru profesori.
Asta insa nu e tot. E doar o mica parte din reforma.
Poate să ajungă mentor și escroaca care îi ascultă pe elevi la ore ca să le dea note proaste?
Aplicam teoria formelor fara fond, totul e sa dea bine pe hartie. Altceva nu stim, nu putem mai mult.
Păi și modelele psihopedagogice nu asta înseamnă? De ce se mai fac?
Nu pricep de unde scoate ministrul astfel de idei năstrușnice. Ce absolvent de facultate va alege să intre în învățământ cu jumătate de normă? Adică să trăiești pe lună cu 1300 de lei în mână? Idei de-a dreptul ridicole, ca de altfel multe enunțate în ultimul timp de minister, fără să existe vreun studiu de impact și fără vreo viziune unitară asupra sistemului. O astfel de măsură este benefică dacă ar exista o concurență pentru a se intra în învățământ. Numai astfel se poate face o selecție. Iar ca oamenii să participe la selecție trebuie să le asiguri minim 2500 pe lună (acea jumătate de normă), ceea ce înseamnă ca salariul minim al unui debutant ar trebui să fie 5000 de lei. Automat celelalte salarii trebuie corjate având la baza acest salariu. Numai atunci se poate solicita calitate. Cum însă salariile nu vor atinge acest nivel nici în următorii 10-20 de ani (nu pentru că nu s-ar putea, ci pentru că nu există dorință și voință în acest sens) resursa umană din educație va fi din ce în ce mai puțin numeroasă și mai prost pregătită. Nu poți atrage în sistem persoane de calitate cu salarii care fac aproape imposibilă subzistența. Sper ca aceste chestiuni să fie aduse în discuție de redacția dumneavoastră atunci când vor putea adresa întrebări domnului ministru!
Ministerul se uită prea mult la calitatea profesorilor dar prea puțin la sistem. Ar trebui revizuit sistemul educațional și abia apoi ar trebui să ne uităm la cei care participă activ la proces.
Schimbăm degeaba profesorii și criteriile în baza cărora îi selectăm, dacă sistemul este arhaic și nerealist. Nu poți să faci educație în acest fel.
Looool. Evidence based education? Serios Geoana? Cine sa faca bre evidence based education? Politrucu zis Tampeanu? Pai tocmai a zis ca serbarile cu coronite sunt traditie. Tocmai a lansat o evaluare, asa zisa standardizata, care nu se prea stie ce masoara si nici cat de standardizata este.
Dar deja se face asta la ora de practica de la facultate. Observi cum preda un profesor tutor dupa care trebuie sa predai student fiind pe baza unui proiect aprobat de profesor. De ce trebuie sa o mai lungeasca cu inca un an dar platit la jumatate?
Sunt numai aberații, domnule ministru al învățământului!!! În fiecare zi, altă idee. A ajuns învățământul de râsul curcilor, sincer, pe românește! Numai prioritate națională nu este învățământul!
O idee foarte bună. Practica pedagogică e oricum deficitară în facultăți. Important e sa fie totul corect, iar de asta mă cam îndoiesc. Știu profesori serioși și implicați în lucrul la clasa dar și oameni care au ajuns în scoli prin alte metode, sunt primii la hârtii și la periat șefii, însă activitatea de zi cu zi cu elevii lasă mult de dorit. Indiferent de nivelul și educația copiilor toți merită profesori pregătiți, empatici și care sa ii ghideze spre autodepășire.
În prezent, debutanții pot da examenul de definitivat de vreo șase ori (dacă nu mă înșel) până nu mai pot să îl dea (presupunând că nu reușesc să promoveze) și trebuie să se mulțumească cu acest statut de debutant pentru tot restul activității, dacă rămân în sistem. În fiecare an în care sunt debutanți, au nevoie de normă întreagă, în specialitate, ca să poată susține examenul.
După ce spune ministrul, în planul ”nou”, examenul nu se mai numește definitivat ci ”licențiere” (asta e o chestie împrumutată de la un sistem păgubos, cel american, în care fiecare stat certifică/licențiază profesorii, iar statutul se poate pierde dacă nu ai un număr de re-certificări efectiv anuale plătite din banii tăi, pe care nu m-ar mira să-l văd de asemenea luat la pachet de minister). Debutantul ar trebui angajat cu jumătate de normă (și din ce ar trăi? Ar avea nevoie de al doilea loc de muncă?!), ar trebui ca în fiecare școală să existe mentor pe specialitatea debutantului (deja e absurd), iar fiecare mentor să poată fi de asemenea degrevat de ore ca să se ocupe de mentorat.
Vă dați seama că nu e o problemă doar de bani, ci și de timp, spațiu, resurse umane, etc. De exemplu, ce înseamnă propunerea ministrului când debutantul este în fapt un viitor învățător/educator? Există un singur post, dar jumătate din timp predă mentorul, jumătate debutantul?! Iar mentorul e plătit cu normă întreagă (eventual cu ore suplimentare) pe când debutantul trebuie să se mulțumească cu salariu pe jumătate, vechime pe jumătate, etc? Și apoi, metodiști specializați doar în examenul de definitivat/licențiere?!
Și așa nu erau prea mulți atrași de sistem, acum li se pun și mai multe piedici – pe lângă bani și mai puțini, stres mai mare, reducerea posibilităților de a ocupa un loc (probabil vor fi obligați să aleagă un post într-o școală unde există mentor în specialitate, de exemplu), stau efectiv la mila directorului, mentorului, metodiștilor, inspectoratului etc – în loc să concureze pe un post împreună cu toți ceilalți candidați, iar apoi să urmeze pașii normali din cariera de profesor…
Dar ce le pasă acestor cârpaci, în 10-20 de ani când nu mai rămâne nimic, ei nu vor mai fi de mult de conducere.
Dlomnule ministru , problema sunt salariile foarte mici comparativ cu alte sisteme din România. Un debutant are 2600 -2700 lei cu norma de hrana, pe când un sublocotenent proaspăt terminat are 5000 lei și alte facilități. Am dat doar un exemplu, nu mai vorbim de altele,,, Este o bătaie de joc, sistemul de învățământ este ultima spiță la bicicletă!! Vorbiți de inovație, calitate,etc.iar noi avem niște salarii de toată rușinea!! Cu ce să trăiască un tânăr profesor? N-are casă, n-are masă???? De aici trebuie să porniți, salarii atractive, bonusuri pentru a atrage tineri bine pregătiți, evident și un învățământ performant!!! Altfel, rămâne ca-n gară!!!!