A spune că „elevii sunt analfabeți funcțional din cauza profesorilor slab pregătiți” este o afirmație nedreaptă, jignitoare și fără fundament în vreun studiu efectuat.
E ușor să arăți cu degetul spre cei din prima linie, care muncesc cu adevărat în clasele de elevi, dar greu să privești spre propriile erori de la vârf.
Concret, exemple de erori la nivel înalt, pentru care nu văd nicio preocupare. În anii 2022 – 2023, când am învățat pentru examenele de Titularizare, respectiv Definitivat, am descoperit multe greșeli în documentele curriculare. Programa școlară pentru disciplina matematică şi explorarea mediului clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a conține următoarele greșeli: la clasa a II-a, Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate, corect este 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-100 prin adunări/scăderi repetate; Conţinuturile învăţării- Numerele naturale 0-1000: Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1000, fără trecere peste ordin, corect este Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1000, fără și cu trecere peste ordin. Exprimări hilare ca ”sori” și ”luni”, exprimând pluralul substantivelor proprii Soare și Lună, aduc amuzament învățătoarelor care sunt foarte riguroase cu conținutul științific. Din păcate, erorile din programă sunt copiate și în manuale, în cărți de metodica predării matematicii la ciclul primar și în alte lucrări de specialitate.
S-a făcut afirmația că profesorii sunt ”slab pregătiți”. Cum se face această verificare în funcție de atribuțiile și competențele reale ale profesiei? Exemplu: în programele de la titularizare și de la definitivat, pentru învățământul primar, la disciplina literatura română, conținuturile nu au nicio legătură cu literatura pentru copii (”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” – C. Petrescu, ”Ion” – L. Rebreanu, ”Iona” – M. Sorescu”), la matematică, multe dintre conținuturi sunt de nivel gimnazial și prea puține de aritmetică și exemplele continuă.
Sunt multe de spus. Ce aș vrea să evidențiez este că avem nevoie să vorbim cu date concrete, de la ”mic” la ”mare”. Înainte de a judeca profesorii, ar fi nevoie de cercetare reală, care să identifice cu onestitate punctele slabe și cauzele profunde ale eșecurilor. Fără studii serioase, orice concluzie devine doar o vorbă aruncată în vânt, la întâmplare.
Rămâne speranța ca domnul ministru să conștientizeze responsabilitatea deciziilor și declarațiilor sale. Mi-aș dori ca liderii sistemului de învățământ să aibă viziune și să înțeleagă că educația se construiește prin colaborarea reală între profesori, elevi și părinți. Orice instigare la ură sau acuzații nefondate riscă să distrugă acest echilibru fragil, esențial pentru dezvoltarea copiilor.
P.S. Sunt o învățătoare mândră de copiii mei isteți și curioși, dar nu pot să nu empatizez cu colegii mei care au o muncă mult mai grea, încercând să scoată apă din piatră seacă. Ei continuă să creadă în fiecare copil, chiar și atunci când sistemul pare că uită de efortul lor. (prof. înv. primar Zoe Costin)
Nota redacției: Opinia profesorului este importantă și vă încurajăm ca, dacă aveți ceva de spus, să ne trimiteți articolul dumneavoastră pe redactie@edupedu.ro. Ideile și opiniile exprimate în aceste articole nu sunt neapărat și cele ale redacției.
Foto: ID 227226460 © Aaron Amat | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Profesorii nu sunt țapii ispășitori ai unei crize pe care nu ei au generat-o – reacționează dur sindicatele din Educație, după atacurile ministrului Daniel David la profesori: Nu cumva sistemul universitar, prin presiuni de-a lungul timpului, a distrus liceele pedagogice, care formau educatori și învățători de valoare?
Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Afirmația domnului ministru, cum că „lipsa de pregătire a profesorilor este cauza principală a analfabetismului funcțional în rândul elevilor”, îmi pare un autodenunț. Statul, prin ministerul de profil, a eșuat în aplicarea pârghiilor de care dispune – analiză
Fostul secretar de stat din Ministerul Educației Mihaela Popa: De ce și-a bătut joc de fondurile europene Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare, făcându-se că formează profesori? / Nu putem face școală fără profesori și apoi să dăm vina pe cei puțini care au rămas
Lipsa de pregătire a profesorilor este cauza principală a analfabetismului funcțional în rândul elevilor, susține ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice
Raluca Pantazi
G4Media.ro
Matei Pop
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
Redacția
10 comments
Peștele de la cap se împute! La noi la vârful educației miroase a stârv. Dar startul nu se dă dus din funcție.
…”concentru” la numere…..aceasta aberație de termen ce NU EXISTĂ.
Bre, concentrice sunt niște cercuri. Era simplu să ziceți de la 0 până la 100! Docților! La cât e analfabetismul sunteți niște inadecvați așa docți, iar inadecvarea e….scrie in DSM, făcătorilor de manuale! Lăsați copiii să meargă la concursuri de logică să exerseze, la rebusuri, că școala omoară și logica aia comună cu care au intrat la 6 ani!
Păi nu înțelegeți?!
D-l ministru se răzbună pe profesori pentru ca nu-l văd bine și i-au cerut demisia!!
Lovește înapoi…
Bună ziua!Domnule ministru, înseamnă că dacă profesorii sunt slab pregătiți,atunci intervine analfabetismul în rândul elevilor,iar dacă ați constatat acest lucru, trebuie să înțelegem că și pe dumneavoastră v-au învățat profesori slab pregătiți. Deci,de aici dvs.puteti înțelege ce trebuie sa înțelegeți!
Înainte sa afirmați un lucru care nu este adevărat,ar fi bine sa va gândiți de 7 ori.Ca în orice alt domeniu de activitate și în învățământ exista oameni care lasă de dorit,dar asta nu înseamnă că trebuie să îi băgați în aceeași oala pe toți.
Foarte bine punctat, d na profesoara!!!
Rusine, d nule ministru! Este cel mai usor sa dai vina pe altcineva decat sa gasesti solutii la probleme.
cred că ”aruncatul vinei” este o problemă, cred că e cazul să vorbim după ”nevoi” astfel apar soluțiile nu ”țapi ispășitori”.
Da, statul nu are nicio vina ca nu investește în educație, ca bugetul acesteia este cel mai mic din Europa. De aceea nu sunt manuale actualizate, programe corelate cu prezentul, labotatoarelele pentru stiinte au disparut din scoli, la fel materialele didactice, un fond de premiere la nivelul scolii sau salarii decente și multe altele. Pe urma vine organizarea, regulile care nu sunt orientate spre învățare ci dimpotriva: practic dispariția repetentiei și a corigentelor, săptămâni pierdute cu scoli altfel, fragmentarea timpului folosind modulele, folosirea telefoanelor în scoli la ore, dispariția sarcinilor pentru elevi de genul „elev de serviciu”, folosirea digitalizarii ca o mare binefacere și economie financiara, lipsa examenelor de admitere în licee și în facultăți, promovarea imaginii ca elevii trebuie sa învețe la scoala numai prin distracție și joc (valabilă până la o anumita vârstă și la anumite obiecte), sancțiuni derizorii aplicate elevilor pentru indisciplina, incarcarea directorilor cu ore in loc sa fie degrevati total si sa se ocupe exclusiv de scoala, plus deteriorarea autorității profesorului în fata elevilor. Azi în Coreea de Sud a fost examen de admitere la facultăți. Toată societatea a ajutat la menținerea unei liniști și organizare. Se vede diferența fata de la noi. Dar, avem pretenții sa meargă treaba. Suntem ca struțul care baga capul în nisip și neaga realitatea!
Dupa principiile lui Daniel si Bolojan, „Un cal batran, infometat, bolnav are vina ca nu poate sa traga caruta”. Ce gandire profund filozofica! Daniel e rectorul celei mai mari universitati!
👍👍
Sunt cu totul de acord cu textul de mai sus. Daca toate cadrele didactice s-ar mobiliza sa arate cat de inadecvate sau/si stufoase sunt unele parti din programe, ce greseli vehiculeaza manualele aprobate de Ministerul Invatamantului/ Educatiei Educatiei si Cercetarii, la care se adauga ambiguitati, serii intregi de termeni neexplicati – multi inutili, redactari nefericite – uneori lipsite de logica elementara, poate ca s-ar face un pas inainte spre binele elevilor de toate varstele. Poate ca acolo unde lipsesc profesorii, elevii s-ar putea ajuta de manuale ca sa faca un pas inainte. Uneori, din cauza manualelor, fac un pas inapoi. Imi veti spune ca manualele sunt redactate tot de profesori. Dar expertii solicitati si rasplatiti de Minister ce rol au?