Ziua Educației. Are 23 de ani și a învățat de la elevi să asculte, să aibă răbdare și uneori să tacă – Adelin Stanciu: Zâmbetul acela sincer de copil și mesaje de tipul „domnu’, azi mi-a plăcut ora!” mă fac să merg mai departe

2.974 de vizualizări
Foto: World Vision Romania
Astăzi, de Ziua Educației, oamenii zilei ar trebui să fie profesorii. Nu politicienii, nu vedetele, nu analiștii TV. Măcar o zi pe an ar trebui să vorbim despre multele exemple luminoase ale acestei profesii cu adevărat esențiale – oameni care fac ca România să aibă un viitor. Despre profesorii cu har, dedicați meseriei de dascăl, și întâlnirile lor miraculoase cu copiii în sala de clasă vom scrie aici, în această rubrică susținută de Fundația World Vision România, cu ocazia Zilei Educației 2021. Azi, așa arată „prima pagină” a edupedu.ro, așa cum ar putea să arate în fiecare zi într-o țară care iubește profesorii și educația.

Faptul că două dintre cele mai discutate subiecte care privesc educația sunt lipsa de modernizare a școlilor și digitalizarea spune multe despre starea învățământului din România. Dacă ar fi o firmă, sistemul de educație ar avea, de departe, cel mai mare număr de angajați din țară – mult peste orice altă companie privată sau instituție de stat. Iar foarte mulți dintre acești profesori lucrează în școlile rurale. În școlile uitate ale României. Școlile despre care oficialii nu vorbesc decât atunci când e rost de tăiat panglici. Școlile cu profesori care fac naveta, mai întotdeauna slab finanțate, ocolite de elevi, de profesori, parcă și de soartă. Școlile care sunt singura șansă a celor mai mulți copii de la țară de a scăpa din sărăcia în care s-au născut.

Însă, ca în parabolele biblice, în aceste școli găsești adeseori profesori dintre cei mai devotați meseriei și elevilor. Unii dintre ei se luptă de ani de zile cu lipsurile din școală și sărăcia din comunitate doar pentru a le acorda o șansă la educație unor copii fără nicio vină, care însă au avut ghinionul de a se naște într-un loc nepotrivit.

Adelin Stanciu este profesor de biologie și consilier educativ în cadrul Școlii Profesionale Gropnița din județul Iași. În copilărie și-ar fi dorit să devină medic. Acum are 23 de ani și de doi ani este profesor de biologie în mediul rural. Un profesor care a devenit cadru didactic imediat după absolvirea facultății și care acum urmează un masterat în Criminalistică, început în această vară, la doar câteva luni de la absolvirea unuia în Genetică Moleculară. De asemenea, din acest an este profesor și la Școala „Junior” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. 

Adelin Stanciu crede că a fi profesor în mediul rural nu e un blestem, ci o binecuvântare, pentru că îți oferă șansa de a evolua rapid, ca în basme: „într-un an, cât alții în zece”. 

„Fac parte din valul nou de profesori care își doresc cu adevărat schimbări în sistemul de învățământ. Am încetat să mă plâng de lipsurile sistemului, de echipamente, logistică, programe, organizare și să încerc ca prin felul meu de a fi să schimb ceva. Actul pedagogic trebuie adaptat cerințelor anului 2021. Educația de astăzi trebuie centrată pe elev. Trebuie să-l învățăm pe elev cum să învețe, să-i demonstrăm aplicabilitatea celor predate și să-l ghidăm într-un mod prietenos, blând, apropiat, spre disciplina predată și, de fapt, spre tot ce înseamnă educație”, spune Adelin.

Adelin are misiunea de a le preda biologie unor copii care adesea provin din familii defavorizate. „Mulți copii din mediul rural simt lipsa unuia sau a ambilor părinți. Sunt copii greu încercați, care s-au maturizat prea devreme și care au nevoie de modele de calitate. Părinții adesea nu se implică în parteneriatele cu școala, cu profesorii, ceea ce ne îngreunează misiunea. Nu toți elevii își permit dispozitive electronice performante, auxiliare sau materiale pentru lucrări practice, iar asta complică tot procesul didactic. Dar cu pași mici, cu ajutor, puțin de la mine, puțin de la altul, încerc pe cât posibil să fac față provocărilor.”

Tocmai pentru că vrea să schimbe felul în care se desfășoară orele, Adelin este unul dintre profesorii implicați în „Școala din Valiză”, un program de educație digitală în mediul rural desfășurat de Fundația Vodafone România și Fundația World Vision România. Programul oferă o soluție autonomă de tip „Instant Classroom” pentru ca lecții digitale: o valiză specială care conține un router cu acces la internet mobil, server mobil, tablete pentru elevi, laptop și videoproiector. 

„Utilizarea tabletelor la clasă îmi permite să le ofer elevilor același grad de pregătire. Toți au acces, în același timp, la aceleași resurse. Da, e nevoie de explicații privind deschiderea unor jocuri și aplicații. Trebuie să fiu mereu pregătit să rezolv diverse «probleme tehnice», însă până la urmă obțin rezultate. Când îmi arată că tableta afișează un scor mare și sunt bucuroși de reușită, îmi crește inima. Se simt importanți, valoroși. Utilizarea platformelor digitale îi ajută pe elevi să învețe mai practic, mai atractiv, mai ușor”, mai spune profesorul. 

Din păcate, pandemia, deși a adus o creștere importantă a utilizării tehnologiei pentru educație, nu a schimbat esențial datele problemei în mediul rural.

Aproape 40% dintre elevii din mediile defavorizate, majoritatea înscriși la școlile de la sate, nu au făcut ore în perioada în care școlile au fost închise din cauza pandemiei, conform unui studiu prezentat în martie anul acesta de World Vision România. Printre motive se numără lipsa de dispozitive electronice sau a accesului la internet, faptul că profesorii nu au fost pregătiți pentru școala online sau lipsa unui spațiu acasă pentru ca elevii să poată participa la orele online. 

Rămâne, așadar, ca oamenii locului să compenseze prin propriile eforturi ceea ce nu pot face autoritățile. Oameni ca Adelin Stanciu, pentru care profesoratul este o vocație.

„De când sunt diriginte și discut cu elevii mei parcă mă simt deja părinte, deși ‘în acte’ nu sunt. La ultima întâlnire online din semestrul trecut, la clasa la care sunt diriginte, toți au închis deodată camerele. Credeam că e vreo glumă și caută vreo scuză să nu îi ascult sau ceva de genul ăsta. Dar au pornit imediat camerele web, afișând mesaje de mulțumire și spunându-mi în cor «dirigu’ e cel mai tare».”

De altfel, Adelin Stanciu spune că zâmbetele copiilor și mulțumirea lor sunt și cele mai mari bucurii pe care le are ca profesor. 

„Zâmbetul acela sincer de copil și mesaje de tipul «Domnu’, azi mi-a plăcut ora!» la sfârșitul lecției mă fac să merg mai departe. Sunt elevi care la alte discipline nu își arată interesul la fel de mult ca la biologie. Învață, caută informații, pun întrebări, ridică probleme, lucruri care mă încântă, iar cu unii pot chiar să obțin rezultate frumoase. Observ de fapt din atitudine dacă elevul este sau nu atras de ceea ce vreau eu să-i transmit. De cele mai multe ori, am câștigat atenție și am văzut în ochii lor bucurie. Iar de acolo am câștigat și eu bucurie. Deși fac naveta între Iași și Gropnița, 80 de kilometri zilnic, mă încarc din energia lor și îmi trece oboseala repede.”

Dacă îl întrebi ce a învățat de la copii în cei trei ani de când este profesor, Adrian îți vorbește despre unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a învățat în acest timp și pe care adesea adulții îl uită: a asculta. 

„Să știi să asculți e o virtute. Nu mă refer la cunoștințele de biologie, ci la a le asculta oful. Am învățat să ascult și să conștientizez mai bine ceea ce mi-a oferit soarta. Am învățat să am răbdare, chiar îndelungă răbdare. Am învățat și să tac și să recunosc când am greșit. În felul ăsta, arătând că sunt și eu vulnerabil, am câștigat încredere din partea multora.”

Credeți în educație și în rolul ei de a schimba în bine viitorul? Puteți dona la acest link sau puteți trimite textul „Liceu” la 8845 pentru o donație de 2 euro pe lună pentru ca World Vision România să sprijine tot mai mulți tineri să-și poată continua studiile. #Ameritat


4 comentarii
    1. Trăim niște zile în care chiar nu-și mai au rostul astfel de bla, bla-uri…
      .Azi am aflat că școala e formată doar din elevi, ei beneficiază de testare gratuită, dacă doresc. Profesorii și restul angajaților din școală să se descurce cum pot. Și mai vorbim de respect, considerație, empatie… Bla, bla

      1. Material de umplut spatiul editorial pana la motiunenea de a doua zi. Basme. Lumea reala e cea in care educatia a ajuns Cenusareasa bugetului si profesorii un fel de Lizuca pierduta in padurea in care ne-a aruncat guvernul. Doar popatia votanta conteaza. Iar profesorii nu voteaza PNL. Ghinion. Traiasca parintii!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OPINIE Schimbarea îngrijorător de frecventă a subiectelor de Bacalaureat, a punctajului, chiar a conținuturilor evaluate reflectă, de fapt, norul de ceață care acoperă învățământul românesc

Subiectele noi, cele din 2018 și cele anunțate deja pentru Bacalaureat 2019 sunt mai adaptate prezentului, față de subiectele date la Bacalaureat în trecut, a declarat pentru Edupedu.ro Carmen Borza,…
Vezi articolul

Un nou concurs școlar, anunțat de Ministerul Educației: Olimpiada Națională de Creativitate Științifică. Calendarul olimpiadelor naționale și internaționale

Un nou concurs școlar a fost anunțat de Ministerul Educației, care a publicat Calendarul olimpiadelor și competițiilor școlare internaționale, naționale și regionale pentru anul școlar 2018 – 2019. “În calendarul olimpiadelor…
Vezi articolul

Dezbatere aprinsă Ecaterina Andronescu-Oana Moraru. Ministrul vrea ca profesorii să treacă din nou în universități, pentru reîmprospătarea cunoștințelor / Moraru: Inspectorii școlari, metodiștii fac parte din nomenclatura de partid. Sper că în mandatul al IV-lea salvați niște aparențe

Copiii trebuie să poată fi din nou lăsați repetenți începând din clasa I, iar profesorii trebuie să treacă în procesul de formare “din nou în universități” pentru “reîmprospătarea cunoștințelor”, a…
Vezi articolul