Ziua Internațională de Amintire a Holocaustului: Ce a fost Holocaustul? Întrebări și răspunsuri

245 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
În fiecare an pe 27 ianuarie este marcată Ziua Internațională de Amintire a Holocaustului, în memoria datei la care în 1945 a fost eliberat de Armata Roșie lagărul de exterminare de la Auschwitz, unde naziștii au exterminat peste un milion de persoane, marea majoritate evrei. În ceea ce urmează vom încerca să răspundem unor întrebări despre Holocaust, cauzele și efectele sale, scrie G4Media.ro.

Ce a fost Holocaustul?

Holocaustul a reprezentat persecuția și uciderea sistematică, condusă și impulsionată de stat, a șase milioane de evrei de către regimul nazist și colaboratorii săi între 1933 și 1945 în Europa și Africa de Nord. Apogeul persecuției și al crimei a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Până la sfârșitul războiului din 1945, germanii și colaboratorii lor au ucis aproape doi din trei evrei europeni, potrivit Muzeului Holocaustului de la Washington.

Naziștii considerau că germanii sunt superiori din punct de vedere rasial. Ei credeau că evreii reprezintă o amenințare pentru așa-numita comunitate rasială germană. Deși evreii au fost victimele principale ale Holocaustului, naziștii au vizat și alte grupuri ca romii, persoanele cu dizabilități, unele popoare slave (în special polonezi și ruși) și oamenii de culoare considerați inferiori din punct de vedere biologic. Regimul condus de Adolf Hitler a persecutat și alte grupuri din cauza politicii, ideologiei sau comportamentului. Aceste grupuri includeau comuniști, socialiști, Martorii lui Iehova, homosexuali și oameni pe care naziștii îi numeau „asociali” și „infractori de profesie”.

De ce evreii?

Antisemitismul, teama sau ura față de evrei, a existat în Europa cu secole înainte de Holocaust. Biserica creștină timpurie i-a înfățișat pe evrei ca fiind nedispuși să accepte Cuvântul lui Dumnezeu, ca agenți ai diavolului și ca ucigași ai lui Isus (Vaticanul a renunțat la aceste acuzații de deicid în anii 1960). În Evul Mediu, legile îi restricționau pe evrei și îi împiedicau să dețină pământ sau să dețină funcții publice. Evreii au fost excluși din majoritatea ocupațiilor. Acest lucru i-a forțat să-și câștige existența prin împrumuturi de bani și comerț. Evreii au fost acuzați că au provocat ciumă, că au ucis copii pentru ritualuri religioase și că au conspirat în secret pentru a domina lumea. Niciuna dintre aceste acuzații nu era adevărată.

Un nou tip de antisemitism a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La baza ei era teoria conform căreia evreii nu erau doar un grup religios, ci o „rasă” separată, inițiată de publicistul german Wilhelm Marr în 1879. Antisemiții considerau că evreii sunt periculoși și amenințători din cauza „sângelui lor evreiesc”. Ei credeau că evreii vor fi în continuare o amenințare chiar dacă o persoană evreică s-ar converti la creștinism. Rasismul antisemit a unit aceste noi teorii rasiale cu stereotipuri mai vechi anti-evreiești. Aceste idei au câștigat o largă acceptare.

Citește articolul complet pe G4Media.ro.

1 comment
  1. Insistența asta de a declara românii antisemiți chiar va duce la o respingere a cunoașterii detaliilor despre Holocaust.

    Acest autosabotaj alimentat de presă va avea efectul invers decât cel scontat.

    Si da, este ciudat că se promovează la nesfârșit tragedia unui singur popor.

    Nimic despre armeni, kurzi, polonezi, românii din Nordul Bucovinei, uiguri, buri, amerindieni etc

    Dacă tot se crează o disciplină nouă să se numească ,, Genocidul in istoria umanității ”
    Si să le prezinte pe toate.

    Mai aveți atunci curaj sa le promovați? Fără să supărați turcii, americanii, englezii, chinezii?

    Bănuiesc că nu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Orban: Actul de educație trece printr-o transformare: discutăm despre un alt mod de predare/interacțiune cu elevul, despre colegi care trebuie să colaboreze la distanță, oameni care învață din mers să profeseze altfel decât au făcut toată viața

Actul de educație în România trece în prezent printr-o transformare care presupune un alt mod de predare și de interacțiune a dascălului cu elevul”, colaborare de la distanță și „oameni…
Vezi articolul