Deschiderea anului universitar, în care predarea online va avea un loc central în majoritatea facultăților, a fost prefațată de studii cu privire la percepția studenților față de instruirea online de care au avut parte în primăvară, după declanșarea stării de urgență. Un prim exemplu este studiul detaliat prezentat joi de EduPedu.ro, realizat de două reprezentante ale Universității Lucian Blaga din Sibiu. Un al doilea este cel publicat, în septembrie, în Revista Română de Statistică nr. 3/2020 – un articol cu șase autori, majoritatea de la Universitatea din București, a cărui concluzie este: studenții erau nesiguri, în martie-aprilie, în privința studiului online, experiența fiind, aunci, abia la început. “Este sugerată o analiză mai extinsă”, spune cercetarea, care se bazează pe un eșantion de sub 300 de respondenți.
- Cei șase semnatari ai studiului sunt: Andreea-Raluca Buzatu, Cristian Cojoc, Ecaterina Cotovici, Miruna Cristiana Spirache și Mihaela Păun, toți de la Facultadea de la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București, precum și Romica Trandafir de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice.
- Studiul s-a bazat pe un chestionar elaborat de studenți la master din cadrul Universității din București, distribuit pe internet timp de o lună. Studiul se bazează pe răspunsul oferit de respondenți – 238 la număr, din toată lumea: 42,8% europeni, 47,1% nord-americani și 10,1% asiatici, aproape jumătate dintre bărbați și circa 1 din 5 femei fiind studenți la stiinte ingineresti.
La concluzii, raportul notează, înainte de toate, că “pe baza datelor colectate (…), putem concluziona că, deși studenții respondenți erau în favoarea educației online, ei erau nesiguri dacă educația online se ridică, din punct de vedere calitativ, la nivelul mediului tradițional“.
Aceleași concluzii fac referire rapidă la sursele de informare ale studenților în privința Covid. Plasate pe al doilea loc în ierarhia concluziilor, surse includ – fiind un studiu cu eșantion internațional – platforme mai rar folosite în România, precum Twitter (folosit pentru informare de către 28% dintre respondenți) sau WeChat (1.26%). Acestea completează alte surse precum site-ul universității (43%), TV (47%), presa online (77%), Facebook (41%) etc.
Tot la concluzii e notat că perioada alocată răspunsuriilor a avut loc imediat după trecerea în online, “ceea ce ar putea explica de ce nu exista o opinie bine definită” în privința calității educației online. De aceea, argumentează studiul în final, “este sugerată o analiză mai extinsă, în continuare, pe tema educației online, care să investigheze diversele abordări naționale (…)”.
Întrebată de EduPedu.ro cum descrie relevanța acestui studiu, Mihaela Păun, profesor în cadrul Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București și co-semnatar al materialului publicat de Revista Română de Statistică, a spus:
- “Prin concluziile rezultate, studiul poate atrage atenția autorităților (universitate, guvern) asupra măsurilor ce trebuie aplicate în vederea îmbunătățirii acestui gen de învățământ, astfel încât în final procesul educațional să aibă cât mai puțin de suferit.”
Întrebată în legătură cu reprezentativitatea eșantionului folosit, ea a arătat că:
- “Din punct de vedere statistic, un eșantion este reprezentativ dacă respectă structura populației investigate (procentual), de exemplu: domeniile de studiu, nivelul (ciclul I, master, doctorat), genul, ţară. Având în vedere că respondenții răspund voluntar la întrebările din chestionar, problema reprezentativității, din punct de vedere statistic, nu poate fi pe deplin satisfăcută. Aşadar, eşantionarea se poate considera ca fiind convenţională (la întâmplare). Totuși pentru colectarea rapidă a datelor, sondajele online sunt o metodă viabilă de evaluare a situației şi a percepției populației, în special în contextul unei pandemii. Scopul nostru a fost de a colecta un eșantion cât mai reprezentativ, într-o perioadă foarte scurtă de timp, în contextul în care situația generată de COVID-19 se schimba rapid şi noi măsuri puteau fi oricând implementate. Am fost interesați să obținem rapid feedback legat de experiențele studenților faţă de situația dată. Însă, având în vedere numărul relativ mare de studenţi care au răspuns solicitării de a completa chestionarul, imaginea care se obţine prin prelucrarea datelor colectate poate da indicaţii apropiate de realitate în ceea ce priveşte obiectul studiului.”
Mihaela Păun spune că “având în vedere data culegerii răspunsurilor (la începutul perioadei de pandemie) credem ca s-a acumulat între timp mai multă experiență de ambele părți (universitate: profesor, student) si autorități, încât o aprofundare a cercetării considerăm că își are sens. În concluzie : Plănuim o analiză mai extinsă de urmărire a educației online, investigând diverse abordări naționale, instruire a facultăților, echipamente hardware și software și standardizare de măsuri.”
Amintim că un alt studiu despre experiența școlii online pentru studenți, în primăvară, a fost realizat de două reprezentante ale Universității Lucian Blaga din Sibiu, pe un eșantion de circa 3.600 de respondenți la nivel național, cu opinii detaliate despre predarea online, comparativ cu cea tradițională. Vezi informații detaliate despre cercetarea aceea:
Cursurile online, care vor avea un loc central în noul an universitar, au fost percepute de majoritatea studenților drept mai rele sau mult mai rele decât cele față în față, în primăvară: prea multe proiecte și teme, prea puțină comunicare – studiu
Foto: 172786254 © Rido – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă