„Abandonați de sistem” – Ioana Turcu, profesoară de flaut, soluții pentru învățământul vocațional

3.217 vizualizări
Ioana Turcu / Foto: Arhiva personala

Analiza este semnată de Ioana Turcu, profesoară de flaut la Colegiul Național de Muzică “George Enescu” din București, Doctorat European în Educație Muzicală (Universitatea din Granada, Spania):

Auzim mereu, de peste 30 de ani, formulări precum ”reformă”, ”grup de lucru”, ”consultare națională”, ”specialiști” și, mai nou, ”scenarii”. Ne desfășurăm activitatea didactică urmând directivele trasate de minister prin interminabile metodologii, ordine, anexe și alte documente care ne sunt trimise. În realitate, totul se desfășoară într-o continuă și obositoare improvizație, o cârpire permanenta a problemelor care „plesnesc”.

Să luăm în considerare, de pildă, ultimul act normativ primit de la minister, ”Anexa nr. 3 la ordinul MEC nr. 5.457/31.08.2020” prin care se stabilește metodologia de organizare și desfășurare a examenului de admitere în liceele vocaționale. În ceea ce privește profilul artistic-muzică, secția instrumentală, se observă apariția frecventă a sintagmelor ”conform programei din învățământul gimnazial” și ”nivel de dificultate de cel puțin al ultimei clase de gimnaziu”.

Imposibilitatea respectării actului normativ emis este dată chiar de minister, prin LIPSA unor programe pe ani de studiu la fiecare instrument. Aceste programe nu există. Printre profesorii de instrument circulă niște fițuici care reprezintă programele de studiu din anul 1975, modificate (”după ureche”) în timp de diverși inspectori de specialitate sau profesori.

Această problemă majoră a educației muzical-instrumentale se poate rezolva la nivelul ministerului, respectând chiar normele de lucru impuse:

  • Realizarea unui ”grup de lucru” format din specialiști pentru fiecare instrument. Acești specialiști pot fi identificați cu ușurință în liceele de muzică din țară.
  • Consultarea (prin chestionar online) tuturor profesorilor de instrumente muzicale în scopul determinării programelor școlare pentru fiecare an de studiu.
  • Consultarea programelor impuse la concursurile internaționale pe grupe de vârste.
  • Consultarea programelor impuse la examenul de admitere în învățământul superior muzical, atât la instituțiile de învățământ superior din România, cât și la cele din afara țării (toate aceste informații se găsesc online).

Odată obținute aceste date se pot concepe, redacta și (foarte important!) afișa pe site-ul ministerului programe școlare pentru fiecare an de studiu la toate instrumentele muzicale.

Diferențierea ”an de studiu”/”clasă” are o importanță primordială în educația muzicală specializată, știut fiind că studiul unui instrument se poate începe la vârste diferite, prin urmare în clase diferite. Acesta este un alt aspect care necesită reglementare imediată, corectând astfel norma care impune începerea studiului instrumentelor de suflat și percuție în clasa a V-a. Inițierea studiului unui instrument muzical se poate face la orice vârstă, în funcție de dezvoltarea fizică a copilului. 

Ca orice profesor, evident că îmi doresc schimbări majore importante ale sistemului, dar realitatea mă obligă să încerc rezolvarea sau completarea lipsurilor ”pas cu pas”. Un prim pas ar fi acesta: elaborarea programelor școlare în urma unei consultări bine organizate și eficiente. Când le voi putea consulta pe site-ul ministerului, pot începe să visez la marile schimbări ale planurilor-cadru, sau la introducerea consilierii psihologice împotriva emoțiilor de scenă, sau la specializarea ”Alexander technique” ca materie opțională în liceele vocaționale.

Până una alta, rămânem aceiași, abandonați de sistem, strigând când „plesnesc” problemele.


2 comments
  1. Respect pentru doamna profesoară!

    Astept de un an să spună cineva cum se/nu se pot face ore de instrument on-line, cum pot respecta elevii și profesorii o programă ”târâtă” de decenii prin școală, cum nu își asumă nimeni reluarea cursurilor vocaționale preuniversitare.
    tăcere maximă [comentariu editat pentru a elimina majusculele]

  2. Cumva, în circumstanțele actuale, și profesorii s-au lăsat abandonați. Poate ajută să se strângă un grup de specialiști care să lucreze pentru propuneri, soluții punctuale pe acest tip de discipline. Apoi, când toate sunt bine gândite, pot oferi programa care lipsește. Este nevoie ca profesorii de muzică, de instrumente, să fie uniți, mai mulți, un grup independent, alternativ iar nu instituțional, pentru discuții pe probleme, pentru soluții.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Carti si documente / Foto: Pexels.com

Ministerul Educației a lansat pe 10 noiembrie o competiție de finanțare a publicațiilor științifice. Înscrierile începuseră pe 6 noiembrie. Ministrul Educației: ”S-a întârziat la avize”

Coordonatorii de reviste și cărți tehnico-științifice au avut la dispoziție doar două zile pentru a depune dosare de finanțare a publicațiilor, deși competiția prevedea opt zile pentru înscriere. De vină…
Vezi articolul

Peste 31.000 de candidați la Titularizare au primit note la proba scrisă – cel mai mare număr din ultimii 6 ani / Peste 4 din 10 au obținut note peste 7, ceea ce înseamnă că se pot angaja pe perioadă nedeterminată dacă există posturi

Peste 31 de mii de candidați la Titularizare au fost notați în urma susținerii examenului, potrivit informațiilor din partea Ministerului Educației și Cercetării. Este cel mai mare număr de astfel…
Vezi articolul

Cele mai bune universități românești: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București – Metarankingul Național 2024, clasamentul oficial publicat de Ministerul Educației și Cercetării

Universitățile Universitatea Transilvania din Brașov intră în top 5 universități din România, alături de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea din București, Politehnica București și UMF Carol Davila din București,…
Vezi articolul

Material susținut de NextLab.tech

INTERVIU Profesorul Răzvan Bologa: Studenții să susțină ore de robotică în școli, ca parte a practicii de specialitate. Educația nu poate evolua izolată. Avem nevoie de un ecosistem în care școala, universitatea și industria lucrează împreună

Robotica la clasă va reduce timpul petrecut de elevi în fața ecranelor, pentru că robotica înseamnă să învățăm copiii cum funcționează lumea digitală: senzori, motoare, automatizări simple. „Ne mai trebuie…
Vezi articolul

Profesorul Radu Gologan: Profesorii au ajuns birocrați. Într-un an de zile s-a ajuns la niște chestii îngrozitoare – nici nu vă închipuiți câtă birocrație e în sistemul de învățământ și nimeni nu vrea să o dea afară. De ce? Pentru că e un aparat imens în sistem care stă bine-mersi acolo

Profesorul Radu Gologan trage un semnal de alarmă: birocrația sufocă școala românească. Într-o declarație la Metropola TV. Profesorul Gologan a vorbit despre cum profesorii au fost transformați în birocrați și…
Vezi articolul

Daniel David, despre refuzul declarativ al unei părți a părinților și profesorilor de a testa elevii: Dacă autoritățile îmbracă adevărul într-o formă care să aducă sens și semnificație în mintea oamenilor, atunci ei vor asculta. A ataca aceste sensuri înseamnă a ataca identitatea, esența și nivelul lor de fericire, de aici apare atitudinea foarte agresivă

De ce refuză parte dintre părinți și profesori, declarativ, să testeze copiii de coronavirus cu testele de salivă? De ce ministerele Educației și Sănătății își aruncă de la unul la…
Vezi articolul