Cosmina, absolventă a Facultății de Științe ale Educației din cadrul Universității din București și prezentă la protestul național al cadrelor didactice, a declarat pentru Edupedu.ro că măsurile din Legea Bolojan nu au bază științifică. „Din contră, elevii, studenți și adulții tineri trebuie susținuți, pentru mai multă autonomie și pentru a câștiga cât mai repede o independență atât financiară, cât și socială”, a precizat aceasta.
„Am terminat Facultatea de Psihologie și Științele Educației la Universitatea din București și aceste argumente nu au bază științifică. Din contră, elevii, studenți și adulții tineri trebuie susținuți, pentru mai multă autonomie și pentru a câștiga cât mai repede o independență atât financiară, cât și socială”, a spus Cosmina.
Mihai Peticilă, Edupedu.ro: Terminând specializarea aceasta, te-ai gândit vreodată să te duci în Educație?
Cosmina: Da, cu siguranță, doar că la început sunt veniturile foarte mici, așa că mai întâi merg pe partea de terapie. Aș vrea să devin psihoterapeut, astfel încât să ajut individual persoanele, apoi colectiv prin educație.
Mihai Peticilă, Edupedu.ro: Ce i-ai spune unui tânăr care vrea să devină profesor?
Cosmina: Să apeleze la familie pentru susținerea financiară, pentru că, din păcate, în momentul ăsta, nu putem apela la societate, să se înarmeze cu răbdare și multă reziliență.
Din toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Informații de context
Sindicatele din preuniversitar au anunțat noi acțiuni de protest, după boicotarea primei zile de școală. „Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta”, a declarat Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, la Antena 3.
Sindicatele profesorilor au transmis elevilor, părinților și studenților să nu participe anul acesta la „festivități golite de conținut și să vă alăturați protestului nostru din 8 septembrie 2025”, conform unui comunicat de presă. „Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim”, se arată în document.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au lansat un mesaj comun adresat tuturor profesorilor, anume să boicoteze prima zi de școală, indiferent dacă merg la protest sau aleg să vină la școală. Amintim că, pentru data de 8 septembrie, sindicatele au anunțat un protest național la care să participe 30 de mii de profesori.
Sindicatul Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale intră în grevă japoneză, începând cu luna septembrie, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu, și se alătură protestelor actuale ale sindicatelor din educație.
Peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația, documentului trimis de semnatari către Edupedu.ro. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.
Citește și:
Profesoară, la protestul din București: Ne-am simțit umiliți, mințiți, jigniți. În ultimii 30 de ani, niciun ministru n-a îndrăznit să se poarte cu noi cum s-a purtat Daniel David. Nu suntem pe șantier, intru în clasă, trântesc ușa clasei și îmi văd de treabă. Avem o muncă care necesită foarte multă analiză
Cornelia Popa Stavri, FSLI: În primul rând ne gândim la copii. Supraaglomerarea claselor va duce la un act didactic afectat din punct de vedere al calității. Nu cred că au nevoie copiii de profesor suprasolicitați, obosiți / Timp de 23 de zile am protestat în fiecare zi în fața Ministerului, iar ministrul nu a fost prezent nicio secundă la minister
Nicoleta, educatoare debutantă, mesaj pentru ministrul David: În loc să ne bage bețe în roate ar trebui să ne ajute și să regândească restructurarea. Ar trebui să avem cât mai mult sprijin pentru că noi creăm generațiile viitoare
Profesoara Magdalena Lazăr, la protestul din fața Guvernului: S-au pierdut locuri de muncă, pentru că abia au reușit să le facă norma titularilor. E foarte grav să ții în școală până seara un copil cu dizabilitate
Am făcut 7 ore cu trenul de la Suceava ca să arăt că elevii vor să rămână în țară dar nu se simt sprijiniți, avem nevoie de ajutor, spune Ionela, elevă prezentă la protestul din fața Guvernului
LIVE VIDEO FOTO Protest național al profesorilor, cu peste 30.000 de cadre didactice așteptate să pornească în marș de la Guvern către Cotroceni / Profesorii au început să se adune în Piața Victoriei, dar și la Ministerul Educației, iar de la ora 12:00 vor urca din nou pe Pasajul Basarab, la doar doi ani de la greva istorică din 2023, și vor mărșălui până la Cotroceni
Redacția
Ștefan Lefter