ANALIZA Consilierea școlară a elevilor din România: cifre oficiale contradictorii, rol marginalizat și un sistem neunitar / În 2025-2026, unui consilier școlar îi revin, în medie, 756 de elevi

821 de vizualizări
Numărul consilierilor scolari in 2025-2026
În anul școlar 2025-2026 sunt 3.539 de consilieri în școlile din România, iar unui consilier îi revin, în medie 756 de elevi, în loc de 500 de elevi, cum prevăd Legea învățământului preuniversitar și regulamentul CJRAE/CMBRAE. Deși Ministerul Educației a raportat în ultimii trei ani creșteri ale numărului de consilieri școlari, datele oficiale sunt contradictorii. În paralel, două analize publicate în 2024 și 2025, de Institutul de Științe ale Educației și de ministerul Educației și Cercetării arată că elevii nu folosesc serviciile de consiliere, iar intervențiile sunt izolate și fragmentare.
Datele contradictorii ale ministerului Educației și Cercetării: câți consilieri școlari sunt, de fapt, în școlile din România?

În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri școlari în școlile din România, a declarat fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu în iulie 2022.

În 2022, peste 800 de consilieri școlari au dispărut din sistem în 6 luni, conform datelor ministerului Educației, iar datele transmise de minister cu privire la numărul consilierilor școlari au fost contradictorii în trei situații distincte, după cum a semnalat Edupedu.ro.

În anul școlar 2023-2024, chiar și după repartizarea celor 1.200 posturi, unui consilier școlar îi reveneau 800 de elevi, conform datelor transmise de ministerul Educației la solicitarea Edupedu.ro. Peste jumătate dintre posturile noi au fost ocupate de profesori cu note între 5 și 6.99.

Aceste date sunt în contradicție cu cele din Raportul privind starea învățământului preuniversitar 2023-2024 și raportul de final de mandat al fostului ministru al Educației, Ligia Deca: „Am alocat, în 2023, 1.200 de noi posturi de consilieri școlari, ajungând la o medie de un consilier la 740 de elevi”.

În anul școlar 2024-2025, cifrele sunt diferite și numărul consilierilor școlari scade, fără nicio explicație la 3.495, conform datelor transmise de ministerul Educației la o interpelare parlamentară.

În anul școlar 2025-2026 sunt 3.539 de consilieri școlari, conform datelor transmise de ministerul Educației la o interpelare parlamentară

Practic, creșterea față de anul trecut este cu doar 44 de consilieri școlari. 

PerioadaNumăr consilieri școlariRaport număr elevi la un consilier școlar
iulie 20223.138
decembrie 2022 (proiectul de HG privind educația timpurie din decembrie 2022)2.288
decembrie 2022 (Date transmise de Ministerul Educației la o solicitare edupedu.ro)2.370
An școlar 2023-2024 (Date transmise de Ministerul Educației la o solicitare edupedu.ro)3.354
An școlar 2023-2024 (Raport privind starea învățământului preuniversitar din România, 2023-2024)3.700740
An școlar 2024-2025 (Date transmise de ministerul Educației la o interpelare parlamentară)3.495761
An școlar 2025-2026 (Date transmise de ministerul Educației la o interpelare parlamentară)3.539756
Daniel David: Tot stăm prost la numărul de consilieri școlari. Posturile scoase la concurs rămân neocupate 

O cauza a deficitului de consilieri școlari a fost semnalată în septembrie 2025 de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: în ciuda numărului mare de posturi scoase la concurs, foarte puține au fost ocupate: „Tot stăm prost la numărul de consilieri școlari. Am avut foarte multe posturi scoase la concurs, în zona de consiliere și profesori de sprijin pentru copiii cu CES și consilieri școlari pe latură de psihologie. N-au fost posturi ocupate.”

De ce nu funcționează consilierea școlară în România 

Elevii de gimnaziu nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță, însă doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar în ultimul an, deși 91% declară că știu că acesta există în școală, conform unui raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, publicat de Ministerul Educației în septembrie 2025.

De ce nu merg elevii la consilier? Lipsa de încredere, vizibilitatea redusă a consilierilor, care adesea prezenți doar 1, 2 zile pe săptămână în fiecare școală și teama ca problemele lor să fie comunicate acasă, în contextul obligativității acordului scris al părintelui pentru consilierea individuală si teama de stigmatizare, deoarece în unele familii apelarea la consiliere psihologică este încă percepută drept un semn de „eșec personal” sunt principalele motive prezentate în raport.

Numărul consilierilor școlari este considerat a fi insuficient în raport cu nevoile existente, implicarea lor rămâne reactivă, cu limitări de vizibilitate și de integrare în echipa școlii, iar pregătirea lorpentru intervenții psiho-educaționale este inegală. 

Probleme sistemice identificate:

  1. Rolul consilierilor este ambiguu pentru profesori și elevi,
  2. Nu există un sistem de monitorizare a intervențiilor,
  3. Formarea inițială în competențe socio-emoționale este aproape inexistentă.
Concluzia 11: Rolul consilierilor școlari este esențial, sprijinul lor este apreciat, dar insuficient integrat în dinamica școlii 

„Consilierii școlari sunt prezenți în majoritatea școlilor, dar numărul lor este considerat a fi insuficient în raport cu nevoile existente. Implicarea lor rămâne reactivă, cu limitări de vizibilitate și de integrare în echipa școlii. 

Pregătirea consilierilor școlari pentru intervenții psiho-educaționale este inegală. Elevii manifestă o preferință pentru adresarea către alți profesori în detrimentul consilierilor, semnalând o vizibilitate și o încredere redusă în această resursă. Aplicarea de măsuri privind sprijinul psihosocial este inegală, iar activitatea de consiliere nu este corelată sistematic cu intervenții la nivel instituțional. Rolul consilierului nu trebuie redus la intervenții de criză, ci valorizat ca parte dintr-o abordare preventivă, colaborativă și susținută a stării de bine în școală. Recunoașterea și întărirea acestui rol este esențială pentru a transforma sprijinul emoțional din școală într-un serviciu real, accesibil și constant

Constatări:

• Deși consilierii există în 93% dintre școli, elevii preferă sprijinul diriginților, percepuți ca mai apropiați și prezenți. 

• Doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar în ultimul an, deși 91% declară că știu că acesta există în școală. 

• Elevii cu CES și/sau dizabilități apelează la consilier semnificativ mai frecvent (40%) decât ceilalți elevi (17%) 

• 46% dintre elevi afirmă că nu pot apela la consilierul școlar în caz de nevoie, iar doar 6% invocă motive obiective (inexistență sau necunoaștere); ceilalți evită contactul din lipsă de încredere sau accesibilitate. 

Activitatea consilierilor este percepută uneori ca formală și prea puțin conectată cu problematica complexă a unei școli.

• Activitatea consilierului este adesea împărțită între mai multe școli, ceea ce reduce vizibilitatea și eficiența sprijinului. 

• Rolul lor este încă insuficient înțeles, iar implicarea în sprijin instituțional este redusă. 

• Aplicarea măsurilor de sprijin psihosocial este inegală între școli. 

Recomandări:

• Asigurarea necesarului de resurse umane (consilieri școlari, psihologi) în toate școlile, inclusiv în cele din rural sau izolate. 

• Integrarea consilierilor în echipele multidisciplinare de sprijin și decizie din școli. 

• Clarificarea rolului consilierului în sprijinul socio-emoțional și dezvoltarea unei metodologii unitare de intervenție. 

• Îmbunătățirea colaborării dintre consilier și cadrele didactice, prin planificare integrată și activități comune. 

Formarea continuă a consilierilor în intervenții psihoeducaționale și consiliere adaptată adolescenților

Informarea elevilor și părinților cu privire la rolul consilierului și dreptul la sprijin emoțional în școală. Asigurarea accesului părinților la serviciile de consiliere ale școlii și sprijinirea orientării către alte servicii specializate, când este cazul.”

Consilierii școlari din liceele din România nu fac față volumului de muncă, iar elevii au nevoie tot mai mare de sprijin emoțional

Consilierii școlari din liceele din România sunt supraîncărcați, insuficient integrați în viața școlii și confruntați cu cerințe mult peste capacitatea lor reală de intervenție, conform cercetării „Analiza serviciilor de consiliere la liceu. Provocări și direcții de îmbunătățire”, publicată de Institutul de Științe ale Educației pe 31 decembrie 2024. Studiul face parte dintr-o cercetare națională cu privire la implicarea școlară și calitatea vieții liceenilor și confirmă probleme structurale documentate și în alte rapoarte recente privind sănătatea mintală a elevilor.

Consilierii lucrează cu sute de elevi și au un volum foarte mare de muncă

Principala dificultate semnalată de consilierii școlari este volumul foarte mare de muncă, cauzat atât de numărul ridicat de elevi arondați, cât și de diversitatea nevoilor. În momentul realizării cercetării, legislația permitea ca unui consilier să îi fie alocați până la 600 de elevi, normă redusă ulterior la maximum 500 de elevi în Legea 198/2023. Chiar și așa, situația rămâne departe de standardele recomandate: Malta are un raport de 300 de elevi la un consilier, Irlanda variază între 250 și 500, iar Croația alocă între doi și patru consilieri pentru fiecare școală, în funcție de mărime. În Statele Unite, media este de 385 elevi la un consilier, iar organizațiile profesionale recomandă 250.

„Singurătatea consilierului”: colaborare dificilă cu părinții și profesorii

Consilierii au raportat dificultăți constante în colaborarea cu părinții, care uneori nu înțeleg rolul consilierului școlar sau refuză acordul necesar pentru intervenții în situații sensibile, precum consumul de substanțe sau abuzul. Lipsa acordului limitează drastic posibilitatea consilierului de a acționa.

Colaborarea cu profesorii este descrisă, în general, ca fiind bună, însă există situații în care cadrele didactice transferă integral responsabilitatea problemelor psihologice către consilier, ignorând dimensiunea de lucru în echipă. De asemenea, consilierii consideră că implicarea managementului școlii, deși nu lipsită de provocări, nu reprezintă principala barieră, ci mai degrabă lipsa resurselor și a clarității de rol la nivel instituțional.

Lucrul cu instituțiile externe, poliție, DGASPC, ONG-uri, există, dar este adesea fragmentar, punctual și insuficient coordonat.

Elevii cer sprijin individual, iar problemele emoționale sunt cele mai frecvente

Cea mai mare pondere a activităților este dedicată elevilor, 72% din timpul consilierului fiind alocat acestora. Consilierea individuală depășește semnificativ activitățile de grup, deoarece adolescenții preferă discuțiile confidențiale. Printre temele cel mai des abordate se află sprijinul socio-emoțional, autocunoașterea, gestionarea emoțiilor și comunicarea, domenii unde consilierii semnalează o creștere constantă a solicitărilor după pandemia COVID-19.

Studiul atrage atenția și asupra prezenței fenomenelor de consum de substanțe și bullying în rândul elevilor de liceu. Consilierii sunt deseori solicitați să prevină și să gestioneze astfel de situații, însă unii elevi manifestă reticență față de programele existente pe aceste teme, posibil din cauza repetitivității sau a abordărilor percepute drept formale.

Neclaritatea rolului consilierului, o problemă centrală

Consilierii subliniază necesitatea urgentă de clarificare a rolului, deoarece se confruntă cu așteptări contradictorii: de la intervenții în criză, până la activități administrative, orientare profesională, educație pentru sănătate sau gestionarea cazurilor sensibile. 

Lipsa unei delimitări clare între ceea ce este responsabilitatea consilierului și ceea ce ar trebui să revină psihologilor sau altor specialiști creează tensiuni și supraîncărcare.

Consilierii consideră esențială existența psihologilor școlari în licee, în special pentru cazurile care depășesc competențele lor, dar și recunoașterea faptului că intervențiile terapeutice nu fac parte din atribuțiile consilierului școlar.

Recomandările consilierilor: roluri clare, echipe multidisciplinare, formare continuă

Printre soluțiile propuse se numără clarificarea cadrului legal privind consilierea și simplificarea responsabilităților consilierului, prin colaborare cu Colegiul Psihologilor. 

Consilierii solicită o abordare unitară la nivel național, precum și includerea mai multor teme de sprijin emoțional în orele de dirigenție, pentru a implica mai mult profesorii în gestionarea problemelor elevilor.

Este evidențiată și necesitatea colaborării cu specialiști interni și externi, psihologi, psihoterapeuți, ONG-uri, DGASPC, precum și nevoia de formare continuă, supervizare și actualizare profesională. Consilierii cer, de asemenea, condiții minime de lucru: un cabinet funcțional în fiecare școală, reducerea numărului de elevi arondați și modernizarea instrumentelor de consiliere.

Consilierul şcolar şi dirigintele au obligaţia să emită câte o recomandare de orientare şcolară pentru fiecare elev la finalul gimnaziului și liceului

La finalizarea învăţământului gimnazial şi liceal, profesorul consilier şcolar şi dirigintele au obligaţia să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învăţământ de nivel superior, având caracter de orientare şcolară pentru fiecare elev în parte, conform art. 98 alin. (3) din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023.

Din anul școlar 2024-2025, toți elevii care termină clasa a VIII-a sau învățământul liceal obligatoriu au dreptul de a beneficia de o recomandare consultativă de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior. Recomandările sunt scrise de către diriginte și consilierul școlar, prevede noul Statut al Elevului.

Noile atribuții ale consilierului școlar legate de orientarea școlară și profesională sunt incluse în Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională (CJRAE/CMBRAE), aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.701/2024. 

  • Ce face un consilier școlar? Norma didactică și noile atribuții: În situații de criză sau risc, consilierul școlar poate interveni fără acordul de părintelui
Reforma consilierii școlare, de la formarea consilierilor până la standardele profesionale și instrumentele utilizate în școli, prevăzută într-un proiect cu fonduri europene de 25,5 milioane de euro

Contractul de finanțare  pentru proiectul de formare a 2.500 de consilieri școlari, 2.000 de diriginți și 500 de învățători cu 25 de milioane de euro, ConsEDU, realizat de de ministerul Educației și Cercetării în colaborare cu Universitatea din București, CMBRAE, CCD București și ISJ Iași  a fost semnat pe 16 iunie. Termenul de finalizare este 1 iulie 2027.

Consolidarea calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră este obiectivul general al proiectului și acesta vizează învățământul primar, gimnazial și liceal. Edupedu.ro a scris despre acest proiect de când era în stadiu incipient, în momentul lansării apelului necompetitiv de către MIPE, în decembrie 2024. A durat mai bine de 6 luni pentru a ajunge în stadiul semnării contractului, iar suma totală a scăzut de la 28 de milioane de euro, la 25,5.

Practic, proiectul proiectul cu fonduri europene Practici transformaționale în consilierea și orientarea carierei (ConsEDU) va consta în:

  • formarea a 2.500 de consilieri școlari, 2.000 de diriginți și 500 de învățători,
  • dotarea a 2.500 de unități de învățământ cu kituri de testare și instrumente de consiliere,
  • dezvoltarea și extinderea serviciilor de consiliere și orientare profesională oferite la nivelul unităților de învățământ și al structurilor specializate (CJRAE/CMBRAE),
  • furnizarea de servicii de informare, consiliere, coaching individual, evaluare vocațională și orientare pentru elevi și familiile acestora,
  • dezvoltarea unei platforme naționale IT dedicate consilierii și orientării în carieră, care va integra resurse educaționale digitale,
  • instrumente de evaluare psihoaptitudinală, module de consiliere online, baze de date și rapoarte personalizate,
  • pilotarea modelului integrat whole school approach prin activități de mentorat desfășurate cu elevi din clasele a VIII-a și a XII-a,
  • elaborarea cadrului național actualizat privind standardele de calitate pentru activitatea de consiliere, profilul profesional al consilierului școlar și codul etic aferent,
  • derularea unui program acreditat de formare profesională continuă pentru specialiștii în consiliere și orientare.
Rezumatul articolului în 5 puncte:
  • România are în 2025–2026 doar 3.539 de consilieri școlari, ceea ce înseamnă un consilier la 756 de elevi, deși legea prevede maximum 500 de elevi per consilier; cifrele raportate de Ministerul Educației în ultimii ani sunt contradictorii și variază inexplicabil între diferite documente oficiale.
  • Posturile scoase la concurs rămân neocupate, a recunoscut ministrul Educației Daniel David, explicând stagnarea creșterii numărului de consilieri și menținerea unui deficit sever, în pofida alocărilor de posturi din anii trecuți.
  • Două analize naționale, publicate în 2024 și 2025, arată că elevii nu folosesc serviciile de consiliere: doar 17% au apelat la consilier în ultimul an, iar principalele bariere sunt lipsa de încredere, vizibilitatea redusă a consilierului (prezent adesea doar 1–2 zile în școală) și teama de stigmatizare sau de a implica familia.
  • Rolul consilierilor școlari este neclar, activitatea lor este reactivă, iar pregătirea profesională și colaborarea cu profesorii, părinții și instituțiile externe sunt inegale; în paralel, problemele emoționale ale elevilor cresc, iar elevii preferă sprijinul diriginților, pe care îi percep drept mai accesibili.
  • Singura reformă sistemică aflată în derulare este proiectul european ConsEDU, de 25,5 milioane de euro, care urmărește până în 2027 formarea a 2.500 de consilieri, 2.000 de diriginți, 500 de învățători și dotarea a 2.500 de școli cu instrumente de consiliere, precum și crearea unei platforme naționale IT și actualizarea standardelor profesionale.
Citește și:
Sprijinul emoțional este principala nevoie a liceenilor din România, ce resimt presiuni legate de performanță sau relații, consideră consilierii școlari: Cei de la liceele teoretice bune sunt foarte solicitați, toată lumea trage de ei, la toate materiile – Studiu Ministerul Educației
Jumătate dintre liceeni sunt neliniștiți atunci când urmează să aibă oră cu un profesor cu care nu se înțeleg – studiu CNPEE / Doar 22% dintre aceștia ar apela la un cadru didactic atunci când au o problemă
OFICIAL Un consilier școlar la cel mult 500 de elevi, profesorii itineranți și de sprijin vor fi transferați către CJRAE/CMBRAE – Noul regulament de funcționare a Centrelor de resurse și asistență educațională a fost aprobat
OFICIAL Din anul școlar 2024-2025, toți elevii care termină clasa a VIII-a au dreptul la o recomandare consultativă de încadrare la liceu. Recomandările sunt scrise de către diriginte și consilierul școlar, prevede noul Statut al Elevului


1 comment
  1. inca sunt directori care nu înțeleg rolul consilierului ! inca sunt directori furioși ca acest consilier nu are ore de predare! inca sunt directori care nu știu ce este un profesor de sprijin! inca sunt directori care dau sarcini anapoda consilierului scolar,doar pentru a și exercita puterea!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Campania de vaccinare antiHPV reîncepe în această lună: Ce trebuie să facă părinții fetelor cu vârste de peste 11 ani / Coordonatorul grupului de vaccinologie explică de ce este recomandată și vaccinarea băieților

Ministerul Sănătății reia, în această lună, campania gratuită de vaccinare antiHPV, care previne cancerul de col uterin, a fetelor cu vârste între 11 și 14 ani pentru care deja părinții…
Vezi articolul

Ministerul Educației, prins de febra electorală. Vârf de lance în comunicarea de partid: secretarul de stat Sorin Ion, candidat PNL în Dâmbovița, în campanie cu realizările „conducerii liberale” a instituției

„Conducerea liberală a Ministerului Educației” este invocată de secretarul de stat Sorin Ion în cel mai recent mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, ultimul dintr-o lungă serie de comunicări…
Vezi articolul

Subiectele, biletele și baremele de la probele orale de Bacalaureat și de la Competențe digitale și de Limbi străine, ținute sub lacăt de ani de zile de Ministerul Educației. Instituția nu le-a publicat niciodată din 2017 cel puțin

Subiectele/biletele de la probele orale de Bacalaureat și de la Competențe digitale și de Limbi străine, cât și baremele aferente acestora nu au fost publicate de Ministerul Educației după sesiunea…
Vezi articolul